5,324 matches
-
pentru titlurile “simptom”, “conflict” și “personalitate”: Simptom 1.Epuizare emoțională. 2.Depresie de epuizare. Conflict 1.Pierdere de obiect. 2.Traumă narcisică. 3.Apărare împotriva agresiunii. Compunerea personalității 1.Slăbiciunea ego-ului, adică introspecția insuficientă, atingerea “încrederii primare”, rezistenta redusă la frustrare, nevoile de dependență crescute, capacitatea foarte limitată de a învăța un nou comportament emoțional. 2.“Vid emoțional” datorat conștientizării reduse a percepțiilor și tendința către procesele de gândire automată, la care se adaugă o capacitate redusă de a rezolva emoțional
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ordin psihic, cel mai des medicii trebuie să țină seama de anxietate și teamă. Boala este resimțită de către omul bolnav ca o limitare a libertății sale actuale, prevestire a morții, rupturi afective cu mediul, separarea, îndepărtarea de o ambianță dragă, frustrări privind plăcerile sau datoriile vieții, este o atingerea a narcisismului (ceea ce explică reîntărirea acestuia, manifestată prin egocentrism) I (P. B. Schneider, 1963). La toate acestea se mai adaugă: teama de medic (caracteristic copilului mic); teama de manevrele exploratorii sau terapeutice
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
care analizează zece dimensiuni relevante atât pentru personalitatea normală, armonioasă, echilibrată, cât și pentru cea dizarmonică. Proba cuprinde scale: V - validare/minimă, P+ - psihastenie, D - depresie, It - imaturitate/labilitate, Sch - schizolie, Pa - paranoidie, Hy - isterie, Pd - psihopatie, F2 - rezistența la frustrare, M - motivație.
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
poate conduce la o violență irațională. Toți oamenii devin sensibili când le sunt amenințate valorile cu care ei se identifică: limba, religia, pământul natal. Terorismul în numele religiei poate fi extrem de violent. Motivația politică: terorismul presupune totdeauna un pronunțat simț al frustrării, al unei nedreptăți sau injustiții sociale ori politice. El blamează de fiecare dată o instanță sau o autoritate politică, considerând că injustiția nu poate fi înlăturată decât printr-o metodă violentă. Din această cauză, fenomenul s-a și autodefinit ca
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Chiar dacă este descris ca o armă a celor săraci deși mulți membrii ai acestor grupări provin din familii bogate sau beneficiază de un suport material considerabil din partea unor state, terorismul internațional nu este un fenomen sporadic, născut din sărăcie și frustrare. El va reprezenta în continuare dorințe sau ambiții expansioniste.16 În viitor, o dată cu evoluția firească a tehnologiei, războiul psihologic va avea ca teatru de manifestare mass-media și domeniul informatic, incluzând lansarea de informații false, zvonuri, informații ,,aranjate" privind desfășurarea forțelor
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
onorabil din partea statului român. Așadar statul a devenit din partea unei societăți de esploatare obiectul unei spoliațiuni continue și acești oameni nu urcă scările ierarhiei sociale prin muncă și merit, ci prin abuzul culpabil al puterii politice, câștigate prin alegeri, prin frustrarea statului cu sume însemnate. Acești dezmoșteniți, departe de - a - și câștiga o moștenire proprie pe pământ pe singura cale a muncii onorabile, fură moștenirea altora, alterează mersul natural al societății, se substituie prin vicleșug și apucături meritului adevărat și muncii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
certitudini absolute. Oamenii sunt puternici. Vor supraviețui, nu-ți fă griji. O să fie o lecție, Radoslav. Uneori profesorii trebuie să fie și aspri. Fă ce trebuie să faci! Silueta dispăruse apoi, iar Abatele se trezise pradă unui puternic sentiment de frustrare. Visul acela fusese mult prea explicit, fusese genul de profeție pe care ar fi plăsmuit-o orice ucenic arunci când punea mâna pentru prima dată pe o sondă psi. Se așteptase ca Dumnezeul lui să fie o ființă mai subtilă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Într-un târziu reușise. Băiatul ajunsese să se miște cu mult mai repede decât semenii săi. Adaptarea lui Jorlee la noile sale abilități și disimularea lor se dovediseră însă cu mult mai dificile. Xtyn fusese de câteva ori aproape de nebunie, frustrarea legată de condiția sa deosebită luîndu-i de câteva ori mințile. Fusese nevoie ca Alaana să se imagineze în chip de dragon furios și să bată din picior atât de tare încît se zguduise întreg castelul minții băiatului, pentru ca Jorlee să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lăsaseră în urma lor prietenii, rudele și tot ceea ce reprezentase lumea lor până atunci, reacția tovarășilor săi fusese una destul de vehementă. Fusese nevoie de tot tactul lui Barna pentru a-i potoli să nu pornească înapoi ca să se răzbune. Le înțelegea frustrarea fiindcă Oksana identificase foarte exact sursa acestei nemulțumiri. Nișa în care se inseraseră clonele se micșora dramatic, îngustată pe de o parte de propriii lor copii și pe de alta de acțiunile împăratului. Universul îi gonea spre marginile sale, iar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
refuză disponibilizarea prin expropriere și scoaterea la licitație a secretului corporației. Un mediu închis izbucnește, o concurență "neloială" se produce, amatorii se umflă în pene fără să știe. "Miracolul grec" al alfabetului fonetic a declanșat fără îndoială același tip de frustrare în interpreții exclusivi ai divinului elenistic ca și Renașterea în mesagerii lui Dumnezeu și societatea noastră numită a comunicării în magiștrii semnificației. Pe scurt, fiecare nou medium scurtcircuitează clasa mediatorilor proveniți din mediumul precedent. Odată cu Biblia în limbă vulgară și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un răspuns factual, interlocutorul a Îndeplinit gesturile și ritualurile ad-hoc, pentru a lăsa spațiu liber altor necesități. Aceasta se traduceâncă o dată prin intensitatea calitativă a clipei și a atenției depline implicate, pentru ca microsecvențele de timp câștigat să fie lipsite de frustrare. În această ordine de idei, educarea sensibilității și a intuiției permite perceperea unei tendințe sau a unei nevoi Înainte ca ele să se manifeste explicit În real. O atare perspicacitate Îi permite unui actor, individual sau colectiv, să se poziționeze
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
informație la zi și activă. Fiecăruia i se cere să aibă o orientare modernă În specialitatea sa, să țină pasul cu ceea ce este esențial și actual În domeniul său de activitate, evitând, astfel, acea inadaptare socio-profesională și culturală generatoare de frustrare. În asemenea condiții a devenit imposibil ca omul de astăzi să-și mai asigure o „Învățătură pentru viață”, oferită odată pentru totdeauna, de care apoi să se poată folosi de-a lungul Întregii sale existențe. A trecut vremea când se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
poziție socială privilegiată doar pe baza diplomelor. Afirmația comună potrivit căreia diplomele obținute astăzi reflectă mult mai puțin merit decât cele dobândite în mediul mult mai competitiv al universităților comuniste ascunde nu doar o judecată de echitate socială, ci și frustrarea provocată de erodarea avantajelor apartenenței la minoritatea educată. Masificarea învățământului superior a afectat profund realitatea instituțională a universităților românești, care a devenit spațiul de manifestare al unor acute competiții și contradicții. În ciuda unor pretenții formale la egalitate, în câmpul universitar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
căror drepturi erau incomparabil mai mici decât ale celor din „vechea generație”. În plus, scăderea abruptă a valorii diplomelor pe piața muncii a produs o intensă nemulțumire în rândul studenților care trebuiau oricum să suporte degradarea condițiilor materiale de învățământ. Frustrările cadrelor tinere și ale studenților au făcut explozia inevitabilă. Imaginea mediului universitar furnizată de Bourdieu este una măcinată de contradicții și lupte care reflectă competițiile din sfera elitei la a cărei producere participă universitățile și a cărei compoziție o oglindesc
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
un climat organizațional prietenos contribuie la cultivarea unei relații continue cu organizația. Un semnal negativ este generat de inconsistența mesajului transmis de organizație Specialistului În Cunoaștere. Astfel, Încurajarea specialistului printr-un pachet de compensare avantajos, iar apoi, creșterea nivelului de frustrare prin politici și strategii defectuoase adoptate de companie poate anula atracția pentru pachetul respectiv. 3.3.2. Dihotomia „a ști vs. a face” Practic, fiecare specialist și manager cunoaște cel puțin două metode de a realiza obiectivele: metoda oficială - include
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
limitelor. Artistul este terminația unei conștiințe colective supusă unei neputințe tragice. Drama artei este substitutul compensativ al propriilor drame. Artistul contemporan este „burghez” prin pretențiile sale de originalitate. El vrea să spună ceva care nu are măsură comună cu limba. Frustrarea postmodernului și lipsa de sens a artei pornește azi din această incompatibilitate: sufletul vine cu un adevăr care se naște cumva împotriva limbii. Totuși, el are ceva de spus. Cum poate deveni această aventură silențioasă a sufletului o aventură istoric-destinală
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
decât băieții de aceeași vârstă. Fetele trăiesc acest puseu de creștere cu doi ani mai devreme. Unele încep la 9 ani și jumătate, dar media de vârstă este 10 ani și jumătate. Acest decalaj între sexe poate crea sentimente de frustrare pentru ambele categorii. Imaginea de sine a unui băiat de clasa a IV-a sau a V-a ar putea avea de suferit dacă în clasă există o fată mai dezvoltată care să îl întreacă la toate sporturile. De asemenea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este privită ca fiind una a echilibrului afectiv prin raportare la etapele cu dominantă afectivă certă (primul an de viață, debutul preșcolarității, adolescența). Două probleme rețin însă atenția: delincvența juvenilă și tulburările comportamentale. În ambele cazuri, este implicată problematica afectivă. Frustrarea, provocată la copil de diferența dintre codul grupului și regulile adulților îi pot conduce pe cei cu o constelație afectivă aparte (antagonism, lipsa încrederii în sine, relaționare socială dificilă, motivație școlară redusă) spre încălcarea normelor Acești copii par a căuta
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
asupra comportamentului prin procese motivaționale, cognitive și afective, influențând comportamentul atât direct, cât și prin efectul lor asupra mecanismului autoreglator constituit din standardele și scopurile personale ale performanței. Eficiența crescută antrenează expectația succesului și va genera perseverență în fața obstacolelor și frustrărilor; perseverența poate conduce la succes, susținând astfel credințele auto-eficienței în situații asemănătoare. Credințele scăzute privind eficiența personală vor mobiliza puține resurse, mărind probabilitatea eșecului și fixând sentimentul ineficienței. De cele mai multe ori expectanțele au un caracter auto-confirmativ, fapt exprimat plastic de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
coincid cu orientarea cognitivă și culturală a subiectului, și egalizarea diferențelor datorate experiențelor precedente. Primul procedeu este preferabil când subiectul are dificultăți în realizarea sarcinilor propuse în faza pre-test al celui de-al doilea procedeu, sau când există reacții de frustrare în această fază. Dacă din punct de vedere al procedeelor utilizate nu sunt divergențe majore, acestea apar în legătură cu evaluarea cantitativă sau calitativă a potențialul de învățare. Tendința cantitativă (Brown, Ferrara, 1987). În faza de învățare se furnizează subiectului ajutoare standardizate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
țin de capacitatea personală a fiecărui elev de a reacționa, adică de resursele personale, de bogăția și calitatea „schemelor de adaptare”; astfel, unii elevi au un potențial mai mare de adaptare (de maleabilitate, comunicare, acceptare a interdicțiilor, de toleranță la frustrare), iar alții unul mai redus (sunt mai rigizi, mai intoleranți, mai puțin permisivi în raportul cu ceilalți). În general, acești factori individuali pot fi grupați în două categorii: 1. factori constituționali, dependenți de zestrea ereditară și de structura neuro-psihică a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pentru care persoana respectivă trăiește mai mult „în prezent”, sub presiunea tiranică a pulsiunilor și trebuințelor sale primare. b. Modificări accentuate ale vieții afective și ale voinței. Dintre aceste modificări, cu un puternic substrat ereditar, menționăm: toleranța foarte scăzută la frustrare; o pronunțată labilitate afectivă; un potențial agresiv ridicat; indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Ă Se știe că sentimentul de frustrare exprimă starea noastră de disconfort în raport cu o trebuință sau aspirație care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vieții afective și ale voinței. Dintre aceste modificări, cu un puternic substrat ereditar, menționăm: toleranța foarte scăzută la frustrare; o pronunțată labilitate afectivă; un potențial agresiv ridicat; indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Ă Se știe că sentimentul de frustrare exprimă starea noastră de disconfort în raport cu o trebuință sau aspirație care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută. Spuneam cu altă ocazie (1979, pp. 17-20) că oamenii au diferite praguri de rezistență la privare (frustrare), în funcție de cât de mult sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Se știe că sentimentul de frustrare exprimă starea noastră de disconfort în raport cu o trebuință sau aspirație care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută. Spuneam cu altă ocazie (1979, pp. 17-20) că oamenii au diferite praguri de rezistență la privare (frustrare), în funcție de cât de mult sunt dispuși să realizeze un dialog flexibil cu ceilalți, respectiv de a face schimburi de valori materiale și spirituale cu cei care îi înconjoară. Elevii „problemă” sub raport comportamental (disciplinar) sunt, de obicei, persoane încorsetate de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
persoane încorsetate de egoism în interpretarea situațiilor sociale, sunt persoane dominate de incapacitatea de a se detașa de propriile trăiri și tendințe egocentrice, ceea ce le determină să creadă că au numai drepturi, nu și îndatoriri. Incapacitatea de a accepta o frustrare, un reproș sau sugestie constructivă îi face pe acești elevi să recurgă la încercări de satisfacere a trebuințelor lor egoiste pe alte căi decât cele legale. Ă Labilitatea afectivă reprezintă una din caracteristicile personalității delincvenților, ea manifestându-se prin: sugestionarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]