6,850 matches
-
adeziune liber-consimțită, aceasta vine cu un gen de coeziune care greu poate fi demontată. Comunitatea virtuală este generată prin recompunerea permanentă a unui țesut elastic, prin regruparea socio-culturală multiplă, mișcătoare, a unui organism mai greu reperabil fizic, dar consistent prin funcționalitate (vezi Neculau, 2005). Ea apare ca o rețea de relații ce transcende configurațiile unui spațiu. Dacă indivizii unei comunități bazate pe proximitate fizică pot avea și interese diferite, asistând chiar la contrarietăți din acest punct de vedere, cei integrați într-
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
individuale sau organismul social vizat ca întreg. Există un astfel de risc de care trebuie să fim mereu conștienți. Internetul creează noi structuri asociative, atât formale și acreditate, cât și informale, glisante, mai puțin recunoscute social, dar având totuși o funcționalitate societală. Pentru unii, sintagma Web social are o consistență viabilă. Gloria Mark, de pildă, invocă o astfel de expresie în înțelesul de Ăinfrastructură prin care oamenii pot face uz de o experiență on-line integrativă pentru a se raporta sau a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pentru formator de a actualiza la cursanți (la fiecare în parte) modele de generare a cunoașterii, și nu numaidecât cunoștințe propriu-zise; structuri de informare, și nu informații oferite de-a gata. Clasa virtuală constituie un spațiu simulant, care trimite la funcționalitatea și dinamica unei clase reale. Răspândirea cunoașterii și interacțiunile didactice se realizează în rețea, în mod sincron sau asincron, cuprinzând educați dintr-un spațiu geografic nemărginit. Mediul virtual încearcă să reproducă relațiile reale dintr-o sală de clasă tradițională. Instituția
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fi cazul să asistăm la o modificare a filosofiei actuale de formare a formatorilor? Prin materializarea următorului principiu: a învăța pe cont propriu cum se colaborează în învățare. Capitolul 5. E-learning-ul și resursele sale formative 5.1. E-learning-ul - trăsături și funcționalități Termenul e-learning desemnează acea realitate educațională realizată prin intermediul rețelelor electronice și prin implicarea noilor tehnologii comunicaționale și multimedia. Prefixul e (în pronunție românească i) trimite la termenii electronic și on-line - conectivitate directă sau amânată cu o entitate receptoare sau transmițătoare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Evaluarea și controlul sunt consubstanțiale acestei formule, atât la nivelul achizițiilor educaților, cât și al dispozitivelor de formare propriu-zise. Spargerea determinărilor topografice, punerea la distanță a elevului față de educator, delocalizarea și desincronizarea medierii pedagogice atrag după sine o schimbare a funcționalității metodelor, o altă combinatorică a derulării acestora, o altă „față” a conținuturilor, o redefinire și o recompunere a elementelor de ordin tehnic ce prezidează activitatea de încorporare a unor valori. Pe de altă parte, noul dispozitiv formativ îl predispune pe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
întregii educații, la toate nivelurile, prin formule de tip e-learning este la fel de nefastă, ca și alternativa închiderii ei doar în formulele clasice, tradiționaliste. Pentru crearea unei situații de tip e-learning, e nevoie de coroborarea a cinci elemente, fiecare având o funcționalitate specifică (vezi Mingasson, 2002, p. 214): o componentă strategică, legată de nevoi foarte concrete precum nevoile permanente de formare, antrenarea resurselor, direcționarea investițiilor etc.; o componentă pedagogică, incluzând o serie de strategii de intervenție ce au ca finalitate formarea individualizată
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
învățării, contextul socio-cultural al instituirii noii formule de realizare a instruirii. Instruirea de tip m-learning este diferită de cea care se livrează în mod tradițional. După cum putem observa în figurile de mai jos, componentele instruirii tradiționale își schimbă înfățișarea și funcționalitatea în situația „instruirii mobile”. Mediul tradițional de învățare Mediul m-learning Arhitectura serviciilor educaționale, în cazul m-learning-ului, este deosebit de flexibilă, antrenând gesticulații oarecum neluate în seamă de dispozitivele clasice de educație, semănând, multe dintre ele, cu aspecte legate de educația informală
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
la funcția de ajutor suplimentar, performanțele tehnice ale sistemului; educații: accesul la informații specifice (explicitarea obiectivelor, a sumarului, a bibliografiei etc.), posibilitatea autoînscrierii, accesul la programele de formare, gradul de interactivitate dintre educat și cursuri, posibilități de lucru în grupuri, funcționalitatea și descrierea dispozitivelor de comunicare sincronă și asincronă dintre tutori/experți și educați, mediile utilizate; tutorii: funcționalitatea urmăririi educaților și a informațiilor adiacente, consultarea și semnificarea rezultatelor testelor, elaborarea unui „tablou de bord” al sintezei și a indicatorilor implicați, consultarea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sumarului, a bibliografiei etc.), posibilitatea autoînscrierii, accesul la programele de formare, gradul de interactivitate dintre educat și cursuri, posibilități de lucru în grupuri, funcționalitatea și descrierea dispozitivelor de comunicare sincronă și asincronă dintre tutori/experți și educați, mediile utilizate; tutorii: funcționalitatea urmăririi educaților și a informațiilor adiacente, consultarea și semnificarea rezultatelor testelor, elaborarea unui „tablou de bord” al sintezei și a indicatorilor implicați, consultarea datelor celor care administrează sistemul de formare; managementul: consultarea „tablourilor de bord” ale tutorilor și a concluziilor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
consideră necesare, materiale ce-l reprezintă, subliniind atitudinea și interesul față de domeniul abordat. Într-un anumit sens, portofoliul este un companion al formatului, un martor și un stimulent pentru dezvoltarea elevului. Translat în mediul digital, portofoliul dobândește noi dimensiuni, asigurând funcționalități didactice în cel puțin trei direcții: predare, învățare, evaluare. În ceea ce privește suporturile propriu-zise, acestea pot fi clasice (dar preluate din universul virtual), dispuse pe dischete, CD-uri sau pe o pagină Web. Pentru a avea succes în demersul de utilizare a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pledoarie pentru portofoliul digital, nu înseamnă că depreciem sau neglijăm formulele tradiționale de formare sau evaluare. Alături de acestea, se ivesc și se vor impune și altele noi. Capitolul 6. Educația deschisă la distanță - o ipostază a virtualizării educației 6.1. Funcționalitatea distanței din perspectivă psihopedagogică Cercetările asupra problematicii educației la distanță sunt la început, iar, în spațiul nostru pedagogic, acestea lipsesc aproape total. Unele întreprinderi în direcția invocată vin din partea unor practicieni din varii domenii (ingineria podurilor și drumurilor, pregătirea în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
adresează populației adulte, celor care doresc să-și multiplice formarea profesională, să urmeze un traseu de reconversie profesională, oferind fiecăruia posibilitatea de a fi integrat permanent într-un proces de reformare instructivă și chiar profesională. Apelul la noua tehnologie (având funcționalitatea de mijloc de învățământ, dar și de metodă, de instrument procedural) constituie un exemplu strălucit de introducere și adecvare a unei tehnici noi în dispozitivul tradițional al pedagogiei. Suporturile pedagogice tradiționale nu sunt abolite, ci sunt conjugate cu noile suporturi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
realitate 5. Cooperare, colaborare, co/elaborare 4. Autonomie și investiție a educatului 3. Feedback îmbogățit 2. Individualizare 1. Acces (timp-spațiu) Obiective Activități Resurse Evaluare Scris Telefon Fax Scris Calculator Telefon Fax PAO Telematic Fax PAO Telematica Scris Audiovizual „în flux” Funcționalitatea schimburilor multi-utilizatori Sincron Informare Comunicare Chat Telefonie Luarea la cunoștință Tablă albă Jocuri în rețea Priza de control Videoconferință Știri Transfer de fișiere Pagini Web statice Forumuri Mesagerie Streaming “on-line” Pagini Web adaptative Asincron Fonctionalități monoutilizatori Student Profesor Curriculum Clasa
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
gradul de prelucrare a informațiilor. Astfel, contradicția amintită se manifestă prin așa numita „barieră umană”, în raport cu cerințele de prelucrare a informațiilor. Pentru depășirea acestei bariere, informatizarea sistemului informațional apare ca un proces obiectiv și necesar. Miniaturizarea elementelor electronice și sporirea funcționalității acestora, duc la efecte uluitoare nu numai în ceea ce privește înlocuirea elementelor mecanice cu cele electronice, dar și la o pătrundere și o integrare rapidă a informaticii în toate structurile societății. Sistemul informațional, este marcat pe de o parte, de o continuă
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
privind posibilitatea de a cunoaște precis variabilele de stare și ieșire. Imprecizia cunoașterii acestor variabile are o imagine subiectivă, constituită de incompletitudinea cunoștințelor despre sistem și o origine obiectivă, datorată impreciziei cu care funcționează sistemul. Sistemele la care imprecizia inerentă funcționalității lor sunt în general abordate ca sisteme probabiliste. Un sistem în care relațiile intrarestareieșire sunt caracterizate prin probabilități este un sistem probabilist. Imprecizia sau incertitudinea din descrierea sistemului se datorează acestei caracteristici proprii sistemului. Natura, tehnica, economia sau societatea, oferă
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
modelării-. 2. Obținerea unor date generale esențiale și neesențiale despre sistemul original. 3. Formularea unor ipoteze în legătură cu proprietățile originalului, modul de organizare și funcționare, a comportamentului acestuia. 4. Construirea modelului cu ajutorul trăsăturilor esențiale -fundamentaleconcret sau formal. 5. Experimentarea modelului : verificarea funcționalității acestuia și a datelor vehiculate. 6. Dacă este cazul, optimizarea modelului, pentru adecvarea deplină a acestuia la sarcinile cercetării. 7. Extrapolarea concluziilor desprinse din studierea și aplicarea modelului, la sistemul original care nu a putut fi abordat în studiu decât
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
iar finanțarea se face din bugetele locale. În viziunea MMSSF, serviciul public de asistență socială, organizat la nivel local, „are responsabilitatea creării, menținerii și dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcție de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de susținere a funcționalității sociale a persoanei în mediul propriu de viață, familial și comunitar ( HYPERLINK "http://sas.mmssf.ro/serviciiSociale.php" http://sas.mmssf.ro/serviciiSociale.php). Serviciile publice de asistență socială au rolul de a identifica și interveni pentru soluționarea problemelor sociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
modul în care boala afectează în timp individul și relațiile familiale; - accesarea sistemului de îngrijire a sănătății și a altor resurse comunitare. b) Metode cognitive și/sau comportamentale de rezolvare a problemelor asociate îmbolnăvirii. II. Intervenții ce afectează calitatea și funcționalitatea relațiilor familiale: a) intervenții psihosociale la nivel individual, cu membrii familiei sau la nivel psihosocial, cu familia, pentru a solidifica relațiile într-o manieră preventivă; b) grupuri multifamiliale ce oferă psihoeducație și întărirea relațiilor familiale ca intervenție preventivă; c) screening
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
culese în 1939, în timpul unei anchete sociologice întreprinse de Universitatea din Cernăuți, în comunele Voroneț și Mănăstirea Humor. Invocația în poezia populară (1980) este un studiu de stilistică, în care sunt examinate, evolutiv și estetic, în varietatea lor și cu funcționalitatea lor diversă, elemente de seamă ale oralității, așa cum se manifestă ele în cântecul propriu-zis și în cântecul bătrânesc. În Studii de literatură (1983), volum adunând studii despre D. Cantemir, Anton Pann, M. Kogălniceanu, M. Eminescu, Jean Bart, Octavian Goga, St
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
fi exprimată corect doar când corelăm interiorul cu exteriorul, înțelegând mecanismul filtrării cauzelor externe prin intermediul condițiilor interne. Activitatea umană este o realitate psihică de mare complexitate ce cuprinde ca elemente structurale mișcări, operații și acțiuni, organizate ierarhic și a căror funcționalitate (structurare, subordonare, integrare) permite satisfacerea unor necesități. ACTIVITATE TERAPEUTICĂ (fr. activité thérapeutique; engl. therapeutic activity) - Suită de intervenții și acțiuni organizate și desfășurate în funcție de particularitățile diagnosticului, de vârsta cronologică a pacientului; pot fi realizate individual sau în grupe mici și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
reeducare respiratorie. Precocitatea introducerii programului este în funcție de evoluția bolii. În acest sens, se urmărește: adoptarea unei cure de poziții adecvate (decubit lateral pe partea sănătoasă) pentru prevenirea formării aderențelor; facilitarea alunecării pleurelor prin grăbirea resorbției lichidului; reexpansionarea plămânului colabat; asigurarea funcționalității diafragmei, pe cât posibil în limite normale; îmbunătățirea mobilității cutiei toracice; asigurarea stării generale bune a organismului. Programul de lucru este în raport cu evoluția bolii și cu particularitățile pe care le prezintă bolnavul. În strânsă concordanță cu acestea, reeducarea respiratorie este eșalonată
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
semnificație patologică, stabilă sau de lungă durată, care afectează capacitatea și calitatea procesului de adaptare și integrare școlară, profesională sau în comunitate a persoanei în cauză (Gherguț, 2005). Criteriile care stau la baza aprecieriiși clasificării stărilor defectuoase sunt: integritatea și funcționalitatea. Integritatea este acea stare care definește sfera normalului, reprezentând completa structurare a individului din punctul de vedere al constituției sale somatopsihice. Funcționalitatea este acea stare a sferei normalului reprezentând completa capacitate sau aptitudine a individului de a fi sau de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a persoanei în cauză (Gherguț, 2005). Criteriile care stau la baza aprecieriiși clasificării stărilor defectuoase sunt: integritatea și funcționalitatea. Integritatea este acea stare care definește sfera normalului, reprezentând completa structurare a individului din punctul de vedere al constituției sale somatopsihice. Funcționalitatea este acea stare a sferei normalului reprezentând completa capacitate sau aptitudine a individului de a fi sau de a funcționa deplin, în conformitate cu completa lui stare de integritate psihobiologică (Enăchescu, 1996). Deficiențele motoare pot fi: a) deficiențele fizice de origine osteoarticulară
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mișcarea poate fi provocată prin diferite sisteme, cum ar fi: benzi elastice, scripeți, arcuri, echipamente electrice etc. Utilizarea ortezei în cadrul procesului de recuperare a mâinii impune recuperatorului unele măsuri: orteza aleasă este cea mai indicată pentru bolnav; asigură maximum de funcționalitate; la 30 de minute de la aplicarea ortezei se observă sau nu zone de eritem pe tegument; eritemul dispare după 15 minute de la îndepărtarea ortezei; forța de tracțiune a sistemului dinamic al ortezei este sau nu perpendiculară pe segmentul a cărui
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
este capacitatea de a mișca segmentele în afara posturii sau locomoției. PROTEZĂ (< fr. prothèse, cf. gr. prosthesis) - Aparat sau dispozitiv destinat să înlocuiască un organ în totalitate sau un segment al corpului care a fost afectat sau distrus, pentru a prelua funcționalitatea acestuia. Protezele cel mai des utilizate sunt: de șold, auditivă, dentară fixă sau mobilă, mandibulară etc. PSIHOMOTRICITATE (< fr. psychomotricité; engl. psychomotility)- Funcție complexă care, după Albu, Albu (1999), este o aptitudine ce integrează atât aspecte ale activității motoare, cât și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]