36,010 matches
-
București, Editura Eminescu, 1984. Viața lui Titu Maiorescu, vol. I-II, București, Editura Cartea Românească, 1986-1987, Viața lui C. Stere, vol. I-II, București, Editura Cartea Românească, 1990-1991, înțelesuri, București, Editura Minerva, 1994. Anii treizeci - Extrema dreaptă românească, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995. Fizionomii, București, Editura Nemira, 1997. Medalioane, Iași, Editura Institutului European, 1998. Portrete, București, Editura Minerva, 1999. Glose despre altădată, prefață de Dan-Silviu Boerescu, București, Editura Allfa, 1999. în colaborare: A. D. Xenopol, București, Editura Științifică, 1966. Falansterul de la
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
a celui aromânesc, prin acțiunea statului român în secolele al XIX-lea, al XX-lea, nu mi se pare a fi fost, la scara istoriei decît ultimele zvîcniri de vitalitate". Gheorghe Carageani - Studii aromâne. Cuvînt înainte de Nicolae Șerban Tanașoca. Editura Fundației Culturale Române, 1999.
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
de altfel, excelente ca pamflet, ceea ce nu înseamnă că erau și îndreptățite), dacă nu pur și simplu ignorat. Și așa a rămas pînă tîrziu, acoperit cu eticheta de răsfățat al regimului antonescian (pentru că a fost numit în locul lui Rosetti la Fundații) sau de ironiile lui Al. Piru! Sigur că, privită din perspectiva impactului său asupra contemporaneității, din unghiul influenței efective asupra vieții literare și a evoluției criticii, opera lui Caracostea se vădește a fi avut un rol minim, aproape neglijabil; dar
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
din Israel și Ucraina. Au mai fost prezenți scriitori reprezentând diferite etnii din România, ca și toți membrii Centrului PEN Român care au dorit să fie prezenți. întrucât reuniunea a fost deosebit de costisitoare, a trebuit să se apeleze la ajutorul Fundației "Konrad Adenauer". Se poate spune însă că investiția "a rentat", întrucât dezbaterile au fost pasionante și fructuoase. în ziua de Florii, participanții l-au vizitat la reședința sa pe Mitropolitul Daniel al Moldovei. S-au făcut, de asemenea, excursii în
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
în România liberă și o notiță în 22. în Adevărul, trecându-se sub tăcere conferința propriu-zisă, s-a făcut o remarcă ironică la adresa Moțiunii. Pentru a compensa măcar parțial această ignorare, revista 22 va edita în curând, tot cu sprijinul Fundației "Konrad Adenauer", un supliment cuprinzând extrase din principalele comunicări. în ziua de 16 mai 2000, în cadrul unei ședințe a Centrului PEN Român, s-a pus în discuție problema participării sau neparticipării la al 67-lea Congres Mondial PEN, care urma
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
dintr-un sentiment mai degrabă de disconfort în fața unui material nobil, cum este marmura, a cărui destinație era exclusiv una comercială, acest proiect a ajuns acum unul de o maximă coerență, îmbrăcînd și o riguroasă formă instituțională. Gîndită ca o fundație cu activitate muzeistică, avînd ca profil arta contemporană, această structură este și ea o noutate absolută prin faptul că proiectează prima instituție muzeală cu caracter privat din România. Așadar, cea de-a treia ediție nu mai este acum o simplă
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
toate acestea prea puțin cunoscut în detaliile sale fascinante. În seria intitulată "Seminar" a acestei colecții urmează să apară, după cum ne anunță editorii, dezbateri pe teme de interes larg, cultural, istoric, socio-politic cu specialiști în domeniul Europei Centrale, invitați de Fundația "A Treia Europă". Astfel prezentată, noua serie poate părea mai degrabă scorțoasă, doctă și pretențioasă, dacă prima carte lansată, dialoguri cu Michael Henry Heim, nu ar infirma total asemenea impresii/temeri. Un Babel fericit este un seminar în sensul antic-filozofic
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
pe care nu o va realiza decît în februarie 1938. Acest cel mai corupt om din țară (la care se adaugă corupția Camarilei) era, incontestabil, un om inteligent și cultivat. Încă în 1921, cînd era numai principe moștenitor, crease o fundație care-i purta numele, avînd scopuri culturale. Negreșit dorința lui era să fie cunoscut drept un voievod al culturii. În august 1930, într-o scurtă cuvîntare rostită la universitatea din Vălenii de Munte a lui N. Iorga, declara: În mine
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
și nădejdea mea că, împreună cu librarii, cu editorii și cu cititorii, vor putea înfăptui o operă utilă de propășire și consolidare națională prin cultură". Dar, cu siguranță, că marea sa înfăptuire, care verifica, prin împlinire, angajamentul din 1930, e crearea Fundației Regale Carol al II-lea, care a pus fundamentele marei, memorabilei Edituri a Fundației Regale pentru Literatură și Artă și, în 1934, a importantei publicații Revista Fundațiilor Regale. Și a avut grijă să așeze în fruntea celor două așezăminte oameni
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
o operă utilă de propășire și consolidare națională prin cultură". Dar, cu siguranță, că marea sa înfăptuire, care verifica, prin împlinire, angajamentul din 1930, e crearea Fundației Regale Carol al II-lea, care a pus fundamentele marei, memorabilei Edituri a Fundației Regale pentru Literatură și Artă și, în 1934, a importantei publicații Revista Fundațiilor Regale. Și a avut grijă să așeze în fruntea celor două așezăminte oameni înzestrați și cu prestigiu. În fruntea editurii pe neuitatul Al. Rosetti și, în conducerea
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
că marea sa înfăptuire, care verifica, prin împlinire, angajamentul din 1930, e crearea Fundației Regale Carol al II-lea, care a pus fundamentele marei, memorabilei Edituri a Fundației Regale pentru Literatură și Artă și, în 1934, a importantei publicații Revista Fundațiilor Regale. Și a avut grijă să așeze în fruntea celor două așezăminte oameni înzestrați și cu prestigiu. În fruntea editurii pe neuitatul Al. Rosetti și, în conducerea revistei, pe Paul Zarifopol (înlocuit, după deces, cu Camil Petrescu). Și, aproape instantaneu
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
de critici literari. Dar intrarea ca profesor, la Universitatea clujeană, abia acum s-a produs. Aprecierea regală, pe lîngă faptul că era dreaptă, curma un boicot nedemn, restabilind harta valorilor impuse de talent și adevăr. E, poate, pe lîngă înfăptuirile Fundației Regale, marea ispravă culturală a regelui Carol al II-lea. Sigur, nu uit imensele daune aduse intereselor țării de acest aventurier efectiv cățărat pe tronul României, dominînd-o un deceniu. Dar nici nu se poate, din această cauză esențială, totuși, să
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
Nicolae Manolescu Fundația "A Treia Europă" din Timișoara mi-a oferit prilejul de a-l întîlni pe scriitorul și politologul maghiar Konrád György. (Prezența lui Konrád György la Timișoara face parte din programul Travers, finanțat de Fundația Pro Helvetia, în cadrul căruia au fost
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
Nicolae Manolescu Fundația "A Treia Europă" din Timișoara mi-a oferit prilejul de a-l întîlni pe scriitorul și politologul maghiar Konrád György. (Prezența lui Konrád György la Timișoara face parte din programul Travers, finanțat de Fundația Pro Helvetia, în cadrul căruia au fost la Timișoara săptămînile trecute treizeci și cinci de traducători de literatură din Europa Centrală, la un prim simpozion coordonat de Michael Heim de la UCLA, precum și profesorul Jacques Le Rider de la Ecole Pratique des Hautes Etudes). Nu
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
Boomer explicitate de sociologul Janelle Wilson completează imaginea unei realități complexe și în continuă transformare a cărei mișcare e surprinsă în linii gnerale în noul număr al revistei Secolul XX. Secolul XX. America, editat de Uniunea Scriitorilor din România și Fundația Culturală Română, 334 pag., 35.000 lei.
Metafora viitorului by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16983_a_18308]
-
Întâmplare sau nu, scriu, pentru prima dată, din străinătate (în America de Nord), și în ziua de 15 ianuarie 2010, despre Sfinții Neamului Românesc, o carte de 296 pagini, semnată de Preot Prof. Dr. Cezar Vasiliu, apărută în 2008, sub auspiciile Fundației Române din Montréal. Într-o ipotetică și discutabilă ierarhie a disciplinelor spiritului uman, religia, în toate ramificațiile ei calificabile în timp și spațiu, joacă un rol definitoriu, fundamental, în ceea ce înseamnă existența ființei ca atare. Ea s-a arătat din
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
române contemporane? De ce s-a mulțumit atâta timp cu modestul rol de admirator exigent al creației altora? De ce și-a sacrificat vocația de prozator? Și, mai ales, de ce vorbește atât de rar despre sine? Gabriel Dimisianu, Lumea criticului, București, Ed. Fundației Culturale Române, col. "Critică și istorie literară", 2000. 608 pag.
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
anchete", cu două întrebări convergente, răsună reverberat sub cupola craniană, ca într-o catedrală scufundată: "Cum mi-am început eu viața sub comunism? Ce anume țin minte despre anii comunismului și ce nu vreau, totuși, să uit?" Investigația îi aparține "Fundației Academia Civică", numărul răspunsurilor-mărturii fiind de 75, datorate unor adolescenți în vîrstă de 12-18 ani, din România, dar și din Republica Moldova, din Cernăuți. De unde sîntem? Sîntem din copilăria noastră, la fel cum sîntem dintr-o țară, par să replice fetele
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
Iulia Popovici Anul trecut, Fundația Academia Civică a lansat prin presa bucureșteană o întrebare - Ce știu eu despre anii comunismului? - la care erau așteptați să răspundă adolescenții, cei care nu împliniseră încă zece ani în decembrie 1989. S-au primit peste o sută cincizeci de
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
însăși afirmă, această viziune are nevoie de un suport teoretic, de discutarea în școală a subiectului comunismului, ca să nu rămînă doar amintire în alb și negru a unor drame familiare. Exerciții de memorie, editor Romulus Munteanu, postfață de Ana Blandiana, Fundația Academia Civică, București, 312 p., 1999.
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
Mircea Mihăieș Cel mai recent sondaj "Metro Media Transilvania", finanțat de "Fundația pentru o Societate Deschisă" ar trebui, dac-am mai avea resurse de normalitate, să ne bage spaima-n oase rău de tot. Nu pentru că populația pare să fi făcut o obsesie din revenirea lui Iliescu și a stângii la putere
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
un talent jazzistic de mare perspectivă, de asemenea profesioniști împătimiți ai genului precum clarinetistul Alin Constanțiu, basistul Pedro Negrescu, tânărul percuționist Vlad Popescu, un talent a cărui sensibilitate, a cărui eficiență, împlinesc susținerea ansamblului. Au existat organisme de susținere, anume Fundațiile "Athenaeum", "Sound" din București, "Pax Romana", din Statele Unite ale Americii, Banca Comercială Română, organisme care au înțeles că divertismentul de bună calitate poate avea un rol educativ, formativ. Și pe bună dreptate. Căci sala Ateneului a fost supraaglomerată de un
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
ingenuă și singură, cîntînd dumnezeiește într-o chilie ca o călugăriță". S-ar prea putea ca, din izolarea și singurătatea ei, poeta să ajungă în istoria literaturii române din sec. XXI. * CURIERUL ROMÂNESC - Revistă a românilor de pretutindeni, editat de Fundația Culturală Română, și-a schimbat o dată cu nr. 2-3/2000 înfățișarea. Pe copertă e reprodusă o hartă pe care sînt marcate zonele din afara granițelor unde trăiesc, pe teritoriile lor istorice, români, azi cetățeni ai Republicii Moldova, Ucrainei, Ungariei, Serbiei, Bulgariei, Macedoniei, Albaniei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
În aceeași perioadă s-au deschis în București două expoziții de pictură, pînă la un punct foarte asemănătoare: ambele aparțin unor autori de origine română, amîndoi expozanții trăiesc în Statele Unite și tot amîndoi s-au întors în țară prin grija Fundației Culturale Române. Simetria se încheie, însă, aici; primul, adică Sasha Meret, a deschis o expoziție de grafică (desen, xilogravură, serigrafie și tehnici mixte) la sediul Fundației Culturale și evenimentul a trecut aproape neobservat, în timp ce secundul, adică Alexandra Nechita (care, depășind
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]
-
expozanții trăiesc în Statele Unite și tot amîndoi s-au întors în țară prin grija Fundației Culturale Române. Simetria se încheie, însă, aici; primul, adică Sasha Meret, a deschis o expoziție de grafică (desen, xilogravură, serigrafie și tehnici mixte) la sediul Fundației Culturale și evenimentul a trecut aproape neobservat, în timp ce secundul, adică Alexandra Nechita (care, depășind acum vîrsta micuței Picasso, ar trebui, pentru consecvența logică, să fie prezentată ca mijlocia Picasso), a descins direct la Palatul Cotroceni unde, într-un vacarm mediatic
Transparențele picturii decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17095_a_18420]