4,465 matches
-
dificil. — Probeaz-o și pe aia din capăt, propune Suze. Aia cu mânecile evazate de șifon. Pe-aia n-ai încercat-o, nu? A, spun, uitându-mă surprinsă spre rochie. Nu. Car rochia înapoi la cabina de probă, mă extrag din fusta înfoiată și îmi pun rochia. Îmi strânge blând talia, alunecând lejer peste șolduri și cade pe podea cu o trenă ușoară, vălurită. Tăietura de la gât mă avantajează la față, iar culoarea mi se potrivește perfect cu pielea. Mă simt foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ai servit a fost de-a dreptul delicios. — Poftim? spune Alicia alb. Ochii i se fixează automat pe inelul meu de logodnă, apoi pe fața mea, înapoi la inel, la pantofii mei, la geanta mea - uitându-se cu atenție la fusta mea - și înapoi la inel. E ca și cum Privirea Manhattan ar fi multiplicată în zeci de oglinzi. — Te măriți? spune în cele din urmă. Cu Luke? — Da. Îmi arunc în treacăt privirea la diamantul de pe mâna mea stângă, după care îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
brusc la realitate și o văd pe Laurel privindu-mă îngrijorată. — Să știi că nu-mi prea place cum arăți. Poate ai nevoie de o pauză. — Mă simt perfect! Pe bune! Mă sforțez să afiș un zâmbet profesional. Așaa... uite fustele la care mă gândeam. Zic s-o încerci pe asta bej, merge cu cămașa asta alb murdar... În timp ce Laurel probează diverse articole, eu stau pe un taburet, aprobând din cap și făcând câte un comentariu absent din când în când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
rog, spun. Scoate-o din ședință. E extrem de important. — Și colaborarea noastră cu American Airlines e la fel, spune Gina. Va trebui să aștepți. Dar nu înțelegi! E o problemă vitală! — Becky, nu cred că se prăbușește cerul dacă o fustă de la Prada nu are lungimea pe care o vrei tu, spune Gina agasată. În lumea leasingului de avioane, în mod sigur nu e așa. — Nu e vorba de haine! zic enervată - după care șovăi o clipă, întrebându-mă câtă încredere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
zicând, surprinsă. S-a întâmplat ceva? Ai programare? — Nu. Dar cred că Becky are ceva pentru mine... — Hai! zic, grăbindu-mă la ușă și căutând-o din priviri. Uite-o și pe Laurel, roșie la față și însuflețită, cu noua fustă Michael Kors și un blazer bleumarin, care se potrivesc ca nuca-n perete. De câte ori i-am spus? Pe bune, cred că ar trebui să le fac vizite de control la clientele astea. Cine știe cum se-mbracă, atunci când le scap din ochi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
el în apartament, m-a tras după el pe hol și a deschis larg ușa de la camera lui. Și am rămas mută de uimire. De la distanță pare o rochie albă de mireasă în stil tradițional, cu corsaj strâns pe corp, fustă plină și romantică și trenă lungă. Însă, pe măsură ce te apropii tot mai mult de ea, începi să remarci miile de detalii care o fac unică și specială. Volanele albe de denim de la spate. Pliurile și încrețiturile marca Danny din talie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ca ea să apuce să mă vadă, ies repede din Terrace Room și intru în liftul care duce la Grand Ballroom. Exact în momentul în care ușile sunt gata să se închidă, în lift intră două femei în vârstă, cu fuste negre și cămăși albe. Ai văzut tortul? zice una dintre ele. A costat pe puțin trei mii de dolari. — A cui e nunta? — A familiei Sherman, spune prima femeie. Elinor Sherman. — A, deci asta e celebra nuntă Elinor Sherman. Ușile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pornim ținându-ne strâns de mână peste iarbă, înapoi spre nuntă. Între Rebecca Bloomwood și Luke Brandon 22 iunie 2002 (continuare) 5. Cont comun curent 5.1. Contul comun va fi utilizat pentru cheltuielile casei. Termenul „Cheltuielile casei“ include și fuste Miu Miu, perechi de pantofi și alte articole de vestimentație sau încălțăminte considerate esențiale de către Mireasă. 5.2. Decizia Miresei cu privire la asemenea cheltuieli va fi finală, în toate cazurile. 5.3. Mireasa nu va fi inoportunată când îi e lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
bucată, reprezentând acel tip de cămașă românească dreaptă de dimensiuni impresionante, pentru care se folosea, la o scară neîntâlnită în altă parte a țării, pânza de lână tigaie (o foarte frumoasă țesătură realizată din fire toarse extrem de subțire). Cămașa cu fustă, piesă de port de origine sudbalcanică existentă în toate provinciile țării, este nelipsită aici.Ițarii sunt încrețiți pe picior, au o origine dacică și un caracter aparte prin bogăția de crețuri care le-a atras denumirea de "ițari cu 101
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
cămășii bărbăteș ti cu mâneca din umăr, denumită și "cămeșoi". Din acest tip de pânză se mai făceau și cămăși cu altiță croită separat (altițăporțiune ornamentală realizată prin alesătură sau cusătură, și plasată în partea de sus a mânecilor iilor).Fusta era confecționată din țesătură în 2, 4 sau 5 ițe, sau era împodobită cu ornamente cu alesături de mână, asemeni opregului creț oltenesc. în această zonă de podiș fusta avea o largă utilizare, fiind o piesă de port specifică.Cingătorile
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sau cusătură, și plasată în partea de sus a mânecilor iilor).Fusta era confecționată din țesătură în 2, 4 sau 5 ițe, sau era împodobită cu ornamente cu alesături de mână, asemeni opregului creț oltenesc. în această zonă de podiș fusta avea o largă utilizare, fiind o piesă de port specifică.Cingătorile, brâul și bârneața ating cca. 4 m lungime, iar ca lățime 89 cm, dar brâul este mai lat (cca. 60 cm). Motivele ornamentale de pe cingători sunt foarte variate, artistic
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
al tineretului”, probabil uitat de toată lumea după trecerea atâtor ani, dar readus în actualitate de noi, prin descoperirea unor documente aflate în fondurile DJAN Vaslui. „Festivalul” cu pricina a fost un nou prilej pentru acest dibaci și viclean orator cu fustă de americă, de a-și refula în public frustrările de orice fel. Dar, cum misiunea acestor sectanți politici era aceea de a îndobitoci cât mai mulți oameni (în special tineri), treceau repede la compunerea unor discursuri sforăitoare, profund mincinoase și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
impresia că participă la un fel de distracție cu substrat religios, încă două figuri. Doamna de mare pio șenie : femeie în jur de 55-60 de ani, poartă maramă neagră pe coafură savant aranjată. Machiate cu grijă, nu strident, dar vizibil. Fustă lungă până în pământ, condiție pelerină asumată pe deplin. Atunci când se roagă, simt nevoia să o arate celor din jur, înalță bărbia, pentru a face loc mâinilor cu degete împreunate, par niște madone coborâte direct de pe etamina brodată. Pelerina dezvoltare personală
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este plasat un afiș de mari dimensiuni, în limbile română și engleză. „Vă rugăm : seriozitate, bunăcuviință, decență în locașul lui Dumnezeu.” Imaginea centrală a afișului prezintă niște tineri îmbrăcați corect, simplu și sever, aș spune : cămașă albă, pantaloni negri sau fustă lungă, ghete solide, femei cu capul acoperit. Plus o tânără femeie în costum național, undeva la marginea cadrului fotografului, ținând de mână o fetiță de cinci-șase ani, cu maramă și ea. Pe marginile afișului sunt lipite cu scotch alte interdicții
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
grup de patru bărbăți, care se folosesc chiar și de un par de lemn smuls dintr-un gard din apropiere. V.A. încearcă să filmeze și el pe aleea mănăstirii un grup de femei îmbrăcate foarte strict, cu batic și fuste lungi. Acestea refuză, ba mai mult, îl și apostrofează pe V.A. Trebuie spus că el utilizează o cameră video de mici dimensiuni, asemănătoare cu un telefon mobil. Experiența lui de teren cu ajutorul aparatului de filmat este mult mai mare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gigant multinațional care a instalat acolo ceea ce se numește în limbajul marketingului un „dispozitiv de activare a mărcii”. Fete de la „sampling”, studente și ele, la fel ca și cele îmbrăcate în costume naționale din fruntea cortegiului, trag în jos de fustele lor prea scurte, mov, culoarea dominantă a locului, și se uită uimite și tăcute la vârtejul uman ce mătură acum întregul bulevard, în sunet de toacă și cântări bisericești. Tăcute sunt în acest moment și boxele de mari dimensiuni, de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care-i lungește capul, la fel ca al micilor monștri din celebrul film SF a lui Tim Burton, Mars Attack. Vestă matlasată, lungă. Poșetă încăpătoare. Un sac de voiaj de mărime medie sau un rucsac mic-mijlociu, de 35 de litri. Fusta este lungă, neagră sau de altă culoare sobră. Este încălțată cu cizme, uneori bocanci, oricum o încălțăminte călduroasă, contra frigului și a umezelii. Se mai întâmplă să aibă și o mică sacoșă de plastic, pentru alimente consumate rapid. Un procent
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și grea între ora 16.00 și până acum. „Multe oficialități, nu a mers rândul, parcă abia acum și-a mai dat drumul.” Traversez Bulevardul Regina Maria și mă apropii de o vânzătoare de semințe. Are cam 60 de ani, fuste largi, un tulpan colorat pe cap, este chiar vânzătoare de semințe tipică pentru orașul București. Femeia stă rezemată pe bordura lată a zidului unei case de secol XIX din zonă, lăsată intenționat să se ruineze și să se distrugă, așa cum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și ei în logica pelerină a darului dezinteresat. Primesc un pahar de ceai, este foarte dulce, mulțumesc și mă așez cu grijă pe o bordură din apropiere. O cerșetoare se apropie de mine, cam 25 de ani, îmbrăcată cu o fustă violet cu paiete argintii, mă întreabă vorbind gutural, căznit, de unde am ceai. După ce răspund, se repede la jandarmi, ia un ceai și revine lângă mine, bucuroasă să stea de vorbă cu cineva. Femeia este originară din comuna Vădeni, județul Brăila
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
influență în mediul bisericesc, vorbește cu un alt preot, foarte tânăr, la început de carieră. Protejatul său, fără nicio îndoială. Tânărul este grăsuț, roșu la față, poartă o barbă blondă și rară, însoțit fiind de o soție „cuminte”, îmbrăcată regulamentar, fustă lungă, batic de culoare închisă și un copilaș de patru-cinci ani sugrumat într-un costum miniatural, făcut la comandă. „Hai să-ți fac un bine, finule, acum cât pot”, spune purtătorul de brâu roșu. Finul mimează smerenia, zicând zdrobit „dacă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
valahul din mine se simte proiectat în alt spațiu, central- european. Opresc mașina pentru a lua „la ocazie” o femeie de circa 50-55 de ani, venită în pelerinaj, fără îndoială, îmbrăcată cu pantaloni negri peste care a tras și o fustă de lână, vestă lungă matlasată, batic pe cap, în fine, echipamentul standard al femeii-pelerin de astăzi. Este originară din Sinaia, lucrează ca economist. Vede în faptul că am oprit pentru a o ajuta să ajungă mai repede la mănăstire un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de așteptare. Femeia, căreia îi văd doar spatele, poartă un superb rucsac Samsonite negru, în bandulieră are o husă roșie pentru aparate de fotografiat, marca Delsey, utilă și foarte plăcută privirii, o geacă lungă, din piele neagră, fină și moale, fustă până la glezne, cizme elegante. Dar pe cap poartă o neaoșă pălărie de tip ciupercă, matlasată și călduroasă, așa cum sunt cele propuse la vânzare în piețele populare. Rucsacul din spate este închis cu un lacăt miniatural, iar de încuietoarea acestuia este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al ASCOR Iași, este însoțit la sărbătoarea hramului de soție și de cei trei copii ai lor, cu vârste cuprinse între doi și șase ani. Cel mai mic este urcat pe umeri, ceilalți doi se țin cuminți, la propriu, de fustele mamei, fostă membră ASCOR și ea, îmbrăcată decent, sobru. Remarc rapid faptul că anul acesta a fost prezentă mai puțină lume la Iași decât în 2009 și 2010, chiar dacă mass-media și cei intervievați au tendința de a afirma contrariul. Dan
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aici la Suceava este prezența grupurilor compacte de pelerini din Maramureș, majoritatea compuse din femei, le recunoști ușor după resturile de „port tradițional”, care încă mai fac parte din garderoba lor. Microgrupuri de familie, bunică-mamă- fiică (nepoată). Bunica afișează basma, fuste (poale) și zadii, zgardă (colier din corali). Mama mai poartă doar basma, dar are șosete lungi, albe ca neaua, cu inconfundabilul logo „Nike” la capăt. Fiica-nepoată are blugi strâmți, la modă, dar asortați cu o cămașă tradițională cu decolteu dreptunghiular
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spune el cu vizibilă satisfacție. După ce cumpăr două pietre, oare de ce nu am luat mai multe, mă întâlnesc iarăși cu memoria mocnită a comunismului. „Sub Ceaușescu veneau mai mulți oameni din Maramureș ca acum, pe ei îi recunoșteai imediat, după fustele lor colorate, tăiate scurt, sub genunchi. Dar veneau și de la Cacica, din toată partea aia. Aveau oamenii de lucru, era transportul ieftin și des, nu ca acum.” Omul se oprește brusc, simte că a vorbit prea mult cu mine, un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]