2,140 matches
-
114; dictatura proletariatului 89, 97; dictatura proletariatului 97; disidenți 29, 90, 93, 94, 117; dominația executivului 55; drepturile omului 86, 104, 106, 115, 116; epurări 90, 102, 108, 117; etosul serviciului public 85; "febra aurului" 38, 158; funcționari superiori 110-113; ,,gașca celor patru" 97, 100, 103, 118; gândirea Mao Zedong 100, 117, 118; ,,generația celor cinci lipsuri" 114; guanxi 78, 89, 101, 104, 112, 114, 117, 150, 253; Hong Kong 251-254; imigrație ilegală 226; inflație 103, 104, 105, 106; impozitare 88, 104
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
15, 19, 165; crimă organizată 189, 201-203, 204, 205, 206; Departamentul Apărării 14; dividendul păcii 168, 195; "fixori" 14; fraudă electorală 35; imigrația 223, 224; Legea privind practicile de corupție în străinătate (FCPA) (1977) 23, 164; lobbying 59; lupte între găști pentru preluarea controlului 8; Mafia 33, 202, 205, 206, 233; mită 23, 164, 204; obținere de contracte 39; operațiuni cu caracter secret/sub acoperire 23, 33; partide politice 14, 59, 60-61, 122, 165; politică externă 65, 73, 165, 166, 170
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
toropitor de toridă. Nici țipenie pe străzi. Doar ei doi, îi vedeam cum abia înaintează, parcă târându-se sleiți, ca două umbre, ca doi melci. Puseseră la cale o partidă de fotbal, dar tocmai o abandonaseră repede, învinși de arșiță. Gașca de băieți se spărsese, cei mai mulți s-au dus la Dunăre să înoate, dar ei doi au apucat-o în altă direcție, anunțând misterios și vag că au treabă. N-aveau nici o treabă sau n-aveau altă treabă decât de obicei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cineva trebuia să fie iscoada comandantului. Când am aflat că nu se știa care clasă nu avea turnător, am comentat situația ca pe una de criză. Absența persoanei amenința naturalul balanței. Dacă o clasă nu avea turnător, însemna că șeful găștii de turbulenți îi putea teroriza fără să se teamă de nimeni pe neutri, pe „elevii cuminți“. Așadar, turnătorul era, așa cum spun politicienii când n-au o definiție mai bună pentru oamenii cu fundul în două luntri, un factor de echilibru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
unui turnător îi îndreptățea să-și lărgească afacerile invitând la bairam și câțiva spărgători de vile de-ale barosanilor. „Cine mai e azi de încredere?“, au adăugat ei, și acesta a fost tot examenul. Fiindcă petrecerea era și un examen. Gașca vroia să știe cât ține Andrei C. la băutură și la târfe, iar el, deși avea tot timpul în fața ochilor mutrele grave ale părinților și ale celorlalți bigoți de la biserica Sf. Anton, s-a descurcat binișor. S-a făcut criță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
brusc, și-au dat seama că vreo câțiva, nu numai de la scara 6, ci și de la celelalte scări, aveau burți și priviri bănuitoare, de colonei de Securitate la pensie ori încă activi. Asta însă doar până pe la unsprezece noaptea, când gașca s-a spart și s-au îndreptat spre apartamentele lor, cu mersul acela vinovat, dar nu de turnători demascați, ci de slujbași cu lefuri de mizerie. Prea târziu La optzeci de ani, un fizician a fost, în sfârșit, recunoscut de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
am cântat la pereți, a adăugat el trist. „Și, încă mai cânt. Am șaizeci de ani în curând și cânt singur. Ce-o mai fi și asta?“ „Ia-o binișor, Adriane - l-a sfătuit Vasile B. când s-a spart gașca -, că toți vorbim singuri. Decât să vorbești degeaba cu unii și cu alții, îți zici ție ce ai de zis și mergi mai departe. Nu-ți face griji. Rău era dacă ți se întâmpla să sari la șaizeci. Mie îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
rostește ajung înțelepciuni de patrimoniu. Deputatul turuie mai multe mandate și nu naște nici o frază pentru istorie. Oamenii ăștia, politicienii, par indispensabili scenei sociale, dar când ies din rol mai mult timp, când nu mai au în spate partidul sau gașca, sunt inoportuni, oriunde ar merge și oricât de spăsit ar căuta reconcilierea. Au ceva din niște vinovați cărora li s-a pierdut pricina. Și, cum n-are rost să ne batem capul cu un lucru rău care a fost, cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
un interviu scriitorului X, despre care se zicea că a evoluat separat de generația sa. „Dragă - l-a consolat bătrânul -, nu există generații, ci numai caractere dominante și sateliți. Ca și tine, m-am întrebat de ce nu sunt dorit în găștile literare, care pe vremea începuturilor mele își ziceau «generații». Nu eram respins. Aș spune mai degrabă că eram simpatizat. Și totuși ținut la distanță. Dar hai s-o luăm de la cauza cauzelor. Dumitale îți place să bei?“ Reporterul a răspuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
o societate totalitară. O cercetare sociologică asupra scriitorilor (Junimea, 2003), Proza cu amănuntul (proză scurtă, Cronica, 2003), Nuntă la parter (teatru, Versus, 2003), Raiul găinilor (fals roman de zvonuri și mistere) (Polirom, 2004; ediția a II-a, 2007), Băieți de gașcă (proză scurtă, Polirom, 2005), Sunt o baba comunistă (roman, 2007, Polirom; în curs de apariție la Éditions Jaccqueline Chambon, sub titlul Je suis vieille coco). În 2005 este tradus în franceză cu romanul Le paradis des poules, Éditions Jacqueline Chambon
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Jaccqueline Chambon, sub titlul Je suis vieille coco). În 2005 este tradus în franceză cu romanul Le paradis des poules, Éditions Jacqueline Chambon. În 2007 Raiul găinilor este tradus și în germană (Residenz Verlag) și slovenă (Apokalipsa), iar Băieți de gașcă în germană (Drava Verlag). Face parte din grupul de scriitori români invitați la „Les belles étrangères“ (Franța, 2005). Este tradus cu proză scurtă în italiană, germană, franceză, engleză, maghiară și olandeză. I se montează piesele Cu cuțitul la os (Green
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
șanse mai mari să-și găsească pe cineva, decât o fată chiar frumoasă. Se plictiseau mai puțin. Jucau table, remy, cărți sau se uitau la fotbal. Era mult fotbal la televizor într-o vreme. Parcă era numai fotbal. Ei aveau găști și își împrumutau muzici. A! Dar, mai ales nu trebuiau să poarte haine cu umeri. Nu știu de ce, dar am convingerea că pentru băieți era ceva mai ușor. Plăteau și ei un preț pentru asta. Armata. Care, după ce trecea, devenea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pulover și o fustă pe care le spăla și le usca zilnic. M-am certat cu ea: măcar dacă aș avea o pereche de blugi; ce, și Christina, și Daria, și Mădă au, dar mi-a amintit apoi de restul găștii și cum mi-a împletit o tonă de rochii, fuste și bluze (jur că n-o să mai port NIMIC împletit când o să fiu mare) și cum a încercat de un milion de ori să facă rost de blugi și de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
este ,,deștept”. Dar prin ceea ce a făcut, Iliescu n-a demonstrat decât că este el însuși doar un animal! Un animal viclean ! Un animal viclean cu aspect umanoid și grai articulat. După 1990 regimul Iliescu a adus la conducere aceeași gașcă ticăloșită formată din fosta nomenclatură PCR, foști securiști de la secția ,,torționari” și masa de turnători rămasă intactă. Ca și indivizi incompetenți care își datorează poziția în societate și averile acumulate fraudelor și ticăloșiilor făcute de-a lungul timpului, aceștia nu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
în realitate, nu prea aveam treabă cu sportul. Am ținut-o o săptămînă-două cu „sînt un tip sportiv“, dar dup-aia mi-am dat seama că nu mai mergea. Tipii sportivi erau cam fraieri. Mișto e să fii băiat de gașcă ! Iar dacă, deși fumezi, mai ești și bun la sport - atunci totul e mai mult decît O.K. Erou la puterea a doua. Unu’ căruia nu-i pasă, el oricum e tare ! M-am apucat să fumez într-o zi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nostru ?“. Singura admisă era pișarea - pe care o executam și noi din cînd în cînd. Oricum, pentru a nu avea de-a face cu intruși, unul dintre noi se proptea întotdeauna în ușa închisă. Acolo am cunoscut mulți tipi de gașcă, cum era, de exemplu, Liviu. Liviu era într-a unșpea, purta peste costumul de elev un fular alb de la frate-său, din uniforma marinei (mișto, nu ?), și era un fumător adevărat : chiar dacă-i scăpa țigara pe jos, el o lua
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
putea să alerge nici doi metri, și că acuma, la douăzeci de ani, poate să alerge și douăzeci. Pe moment, ne-a umplut și el de respect, dar după aia, cum el nu bea, nu fuma (deși, ca să pară de gașcă, nefericitul avea tot timpul iniția tive : „Hai, băieți, noi nu bem nimica ? Stăm pe sec ?“), am început să-l cam luăm peste picior. Oricum, porecla „Avortonu’“ se lipise perfect de el. Nu i-am zis însă prea mult timp așa
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
asta cu vîrf și îndesat. Diferența dintre noi e de cinci ani ! La școală mă băteam rar. În clasele primare, îmi știau toți de frică, deși nu cred că l-am altoit pe vreunul - îmi cîștigasem renumele din luptele cu „găștile“ de la alte clase. Apoi, în clasa a cincea, m-am mutat la o altă școală. Acolo, noii mei colegi m-au văzut mai retras și, încetul cu încetul, au început să mă ia sistematic la mișto. Toată chestia a durat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mai ! Ploaia aceea - aveam să aflu apoi - fusese radioactivă ; era prima zi de Cernobîl. Cenaclul „Flacăra“ Ca și manifestațiile, Cenaclul „Flacăra“ era un bun prilej pentru a fi cu ceilalți. La Cenaclul „Flacăra“ nu te duceai niciodată singur, ci „în gașcă“. Oricum, acolo nu puteai să fii singur : intrai imediat în vorbă cu fata de lîngă tine, chiar dacă nu o cunoșteai de dinainte, o țineai de mînă la melodiile lirice, cînd se făcea frig o îmbrățișai protector și cîntați amîndoi, împreună cu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fapt, mamele și tații noștri etc. Firește însă că nu pe acestea din urmă o să le povestim nepoților./ Iubirile școlare În clasa întîi, pînă s-o cunoască pe ea, pauzele erau pline de tot felul de chestii. În primul rînd, gașca beiștilor le dădea multă bătaie de cap. El și cu văru-său Cristi trebuiau să fie pe fază și să strîngă imediat oamenii, la cel mai mic semn că ceilalți vor să facă iarăși pe nebunii. Asta ca să nu-i găsească
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fie pe fază și să strîngă imediat oamenii, la cel mai mic semn că ceilalți vor să facă iarăși pe nebunii. Asta ca să nu-i găsească nepregătiți. ăia de la a doua Be erau ei mai mari, da’ tot degeaba - tot gașca lor de la a-ntîia Fe era cea mai tare din școală ! Numai că beiștii nu voiau să înțeleagă asta și și-o luau în cap cînd ți-era lumea mai dragă. Atunci se mobiliza un batalion - băieți numai unu’ și unu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
care erau puse în mijloc și în jurul cărora erau așezate toate pozele, ca într-o horă. Poza ei, deasupra tuturor, nu făcea parte din horă. Nenorocirea era că toate acestea îl făceau pe Dănuț să lipsească de la acțiuni importante ale găștii și băieții începuseră să cîrtească. Pe de altă parte, nici el nu mai avea chef de toate expedițiile și de incursiunile prin curtea școlii. Panoul îl atrăgea mult mai mult. Cînd era acasă, se întîmpla uneori să se dea la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
să devină în curînd un elev model. Oricum, Cristi era foarte de folos în pauze, cînd trebuiau s-o apere amîndoi pe Serghei Luminița de Barbu cel mic. Barbu cel mic era un băiat rău și fratele lui Barbu din gașca lui Iordache, iar Iordache era temut în cartier pentru că făcuse și pușcărie. Barbu cel mic nu avea o gașcă în regulă, ci doar cîțiva oameni de-ai lui. Erau din clasa a doua Ce. Barbu ăsta o remarcase și el
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
apere amîndoi pe Serghei Luminița de Barbu cel mic. Barbu cel mic era un băiat rău și fratele lui Barbu din gașca lui Iordache, iar Iordache era temut în cartier pentru că făcuse și pușcărie. Barbu cel mic nu avea o gașcă în regulă, ci doar cîțiva oameni de-ai lui. Erau din clasa a doua Ce. Barbu ăsta o remarcase și el pe Serghei Luminița și o necăjea în fiecare pauză. Venea la ea și o trăgea de cozi, îi punea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de șomaj și apoi alocația de sprijin, fără să fi muncit măcar o zi, se învață cu bani nemunciți, cu lenea și distracțiile, nu mai vor să muncească, se dedau la fel de fel de fapte antisociale (furturi, tâlhării, escrocherii, bătăi între găștile de cartier, violuri), devenind clienții poliției și pușcăriilor, transformându-se în paraziți sociali. Însăși ideea de muncă este denaturată în societatea românească actuală. Un exemplu de-a dreptul uluitor oferă presa, și nu un ziar oarecare, ci o publicație cu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]