3,095 matches
-
receptorul de tip 2 pentru hipocretin (HCRTR 2). Mutațiile identificate la pacienți determină modificarea conformației receptorului, modificare care împiedică formarea complexului ligand - receptor. Identificarea dificilă a genei determinatoare pentru narcolepsie a fost cauzată de dezechilibrul de linkage dintre mutația în gena HCRTR 2 și HLADQB 1*0602 sau DQA1*0102. Această mutație este de dată recentă, iar timpul scurs de la acest eveniment mutațional până în prezent nu a permis separarea alelei mutante HCRTR 2 de alelele HLA. Capitolul 12 TIPAJUL ÎN TRANSPLANTURI
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
procedurii de tipare HLA sunt substanțial ameliorate prin amplificarea regiunii ADN care deține genele HLA, utilizând tehnica PCR. În procesul de patentare se utilizează o pereche de oligonucleotide monocatenare sintetice (primeri) ce conțin secvențe complementare secvențelor care flanchează o anumită genă HLA, o ADN polimerază termostabilă (Taq1-polimeraza) într-un amestec de reacție care este desfășurată într- un termocycler și prin care se produc milioane de copii ale acestei regiuni ADN utilizate în reacția de tipare HLA. Multe tehnici de tipare utilizează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și alelele HLA adaugă un plus de complexitate și dificultate în identificarea moleculelor HLA și a genelor codificatoare corespunzătoare. Există numeroase argumente în sprijinul ipotezei potrivit căreia locii genici HLA au rezultat în urma mecanismului duplicației genice, pornind de la o singură genă primordială copiile rezultate suferind diversificare prin mutație și recombinare genetică între locii genici și alele. Această origine graduală (geneză succesivă) a alelelor HLA impune ca aplicarea metodologiei de tipare bazată pe analiza ADN să se bazeze pe o abordare în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Când microgliile întâlnesc Aβ, ele devin activate și produc citokine proinflamatorii precum TNF-β și IFN-γ . Aceste citokine, alături de radicalii liberi și excitotoxinele produse de microgliile activate ar putea favoriza degenerarea neuronală. Recent a fost identificată o mutație notată M694 în gena Pyrin, ce se asociază cu un risc crescut de a dezvolta AD cu debut sub 65 ani, în populația italiană. Ținând cont că gena Pyrin s-a dovedit a fi un modificator în bolile inflamatorii, inclusiv în infarctul de miocard
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
microgliile activate ar putea favoriza degenerarea neuronală. Recent a fost identificată o mutație notată M694 în gena Pyrin, ce se asociază cu un risc crescut de a dezvolta AD cu debut sub 65 ani, în populația italiană. Ținând cont că gena Pyrin s-a dovedit a fi un modificator în bolile inflamatorii, inclusiv în infarctul de miocard, aceste rezultate susțin părerea că un profil genetic proinflamator poate influența mecanismul patogenic al progresiei AD. Cu atâtea parți negative ale inflamației, trebuie amintit
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și respingere întârziată (DR). HAR este datorată prezenței anticorpilor umani, naturali, reactanți cu un antigen carbohidratat, α-Gal, exprimat pe celule endoteliale ale majorității speciilor de mamifere. Specia umană și primatele lumii vechi sunt de fapt animale knock-out naturale pentru necesara genă a galactozil-transferazei și, ca urmare, produc anticorpi anti-Gal care în conjuncție cu complementul, distrug endoteliul vaselor grefei. În prezent, nu pot fi transplantate la om organe solide de porc, deoarece acestea pot prezenta un risc mai înalt față de terapiile celulare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
anul 2000, compania PPL Therapeutics a raportat clonarea a 5 purcei modificați genetic, ale căror organe nu mai fac obiectul HAR, atunci când sunt transplantate la om. Această companie și-a propus să obțină și să cloneze animale knock-out lipsite de gena transferazei. O altă posibilitate de evitare a HAR, care deja a fost realizată, este aceea de a exprima proteinele umane reglatoare ale complementului CD55/DAF, CD46 și CD59, la porcii transgenici (Cozii și colab., 2000). Dar, asemenea animale knock-out sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
vedere antigenic. În acest caz, heterogenitatea antigenică este condiționată de existența în genomul de T. brucei a unui REPERTORIU DE GENE care codifică pentru diferite antigene de suprafață celulară. La fiecare schimbare a genei pentru o nouă variantă a glicoproteinei, gena exprimată anterior este represată, fiind indusă expresia unei gene noi, pentru un alt tip de VSG/VAT. În organismul insectei, diferitele celule ale gazdei intermediare, parazitul exprimă gene diferite pentru antigen de suprafață. Repertoriul de variante antigenice ale glicoproteinei (codificate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
următoarea schimbare a tipului antigenic, copia suplimentară a genei este de regulă pierdută prin acțiunea unor endonucleaze specifice, locul său fiind luat de copia altei gene VSG activate. Un mecanism alternativ este recombinarea reciprocă, ce poate avea loc atunci când o genă VSG este translocată de la o telomeră silențioasă la una potențial activă. În acest caz, gena anterior activă nu este pierdută și poate fi reactivată printr-un mecanism de schimbare ulterioară a locației sale. Schimbările care survin în reorganizarea genomului de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unor endonucleaze specifice, locul său fiind luat de copia altei gene VSG activate. Un mecanism alternativ este recombinarea reciprocă, ce poate avea loc atunci când o genă VSG este translocată de la o telomeră silențioasă la una potențial activă. În acest caz, gena anterior activă nu este pierdută și poate fi reactivată printr-un mecanism de schimbare ulterioară a locației sale. Schimbările care survin în reorganizarea genomului de Trypanosoma, odată cu activarea și silențierea genelor VSG, s-au evidențiat prin electroforeză în gel cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
poate să apară, în principiu, oriunde în regiunea omologă, care se extinde în regiunea codificatoare 3’, spre terminalul regiunii netraduse. Astfel, orice copie exprimată, desemnată ELC (Expressed Linked Copy) poate fi alcătuită dintr-un amestec de secvențe, unele derivate de la gena veche, altele de la copia genică nou-venită. Apar astfel două elemente care contribuie la presiunea selectivă pentru conservarea capătului 3’, unul reprezentat de menținerea structurii terminalului carboxi- al VSG și altul reprezentat de menținerea unei secvențe care promovează recombinarea omoloagă. Lungimea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru conservarea capătului 3’, unul reprezentat de menținerea structurii terminalului carboxi- al VSG și altul reprezentat de menținerea unei secvențe care promovează recombinarea omoloagă. Lungimea ADN dintre regiunea codificatoare de VSG și telomeră este în general mai mare pentru o genă exprimată decât pentru una silențiată. Proprietățile capetelor 5’ ale moleculelor de ARNm și lungimea unităților de transcriere sunt neobișnuite. Secvența de la capătul 5’ al ARNm VSG este foarte diferită de secvența din regiunea omoloagă a ELC de pe care aceasta este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
silențiată. Proprietățile capetelor 5’ ale moleculelor de ARNm și lungimea unităților de transcriere sunt neobișnuite. Secvența de la capătul 5’ al ARNm VSG este foarte diferită de secvența din regiunea omoloagă a ELC de pe care aceasta este transcrisă. În primul rând, gena exprimată începe cu 35 perechi de nucleotide netraduse. În al doilea rând, unele secvențe din ELC lipsesc. Aceeași lungime de 35 de nucleotide se întâlnește la startul tuturor moleculelor de ARNm pentru VSG ca și la startul celor mai multe, dacă nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pot fi transcriși (activi) sau netranscriși (inactivi) și numai foarte rar (în cursul procesului de comutare) apar simultan activ, într-o singură celulă, mai mulți decât un singur asemenea loci. Transcrierea poate fi inițiată la 60 kb în amonte de gena VSG, dar distanța este variabilă. Transcriptul primar lung conține regiuni codificatoare multiple, neînrudite, alături de regiunea codificatoare pentru VSG, în apropierea capătului său 3’. Formarea ARNm funcțional pentru VSG implică joncțiunea med-RNA cu regiunea transcriptului primar ce conține mesajul pentru VSG
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
enzime de clivare, existentă în celula umană și acest lucru este dedus după forma de „Y” pe care o capătă produsul format în cursul transsplicing-ului. Pe aceeași cale se formează ARNm funcțional pentru secvențele codificatoare neînrudite, aflate în amonte de gena VSG și transcrise în transcriptul primar. Mecanismul intim al activării și inactivării genelor VSG nu este totuși înțeles. Se sugerează implicarea ARN polimerazei I (pentru sinteza ARNr) și realizarea transcrierii active la nivelul regiunii organizator nucleare (NOR). Intrarea în situsul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sa devreme în cursul ontogenezei este legată, după unele opinii, tocmai de vechimea sa filogenetică. 16.1.2. ORGANIZAREA GENELOR GLOBINELOR UMANE Catenele globinice sunt codificate de gene specifice, multiple, constituind familii genice. Fiecare catenă globinică este codificată de o genă specifică. La mamifere, incluzând specia umană, genele pentru catenele globinice sunt situate grupat în cromozomi, constituind clusteri genici (fig. 16.4). La specia umană, genele pentru catene de tip β (ε Gγ, Aγ, δ și β) sunt localizate în brațul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
clusterului genic pentru β-globine este desemnată 11p 15.5. Există două gene γ desemnate γA și γG care se deosebesc numai prin codonul 136 care la γA este codonul pentru alanină, iar la γG acesta este specific pentru glicină. Între gena γA și gena δ se află o pseudogenă care a fost simbolizată ψβ 1 și care este o versiune degenerată a genei β. Această pseudogenă prezintă o deleție și un codon stop intern, din care cauză ea nu mai poate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
β-globine este desemnată 11p 15.5. Există două gene γ desemnate γA și γG care se deosebesc numai prin codonul 136 care la γA este codonul pentru alanină, iar la γG acesta este specific pentru glicină. Între gena γA și gena δ se află o pseudogenă care a fost simbolizată ψβ 1 și care este o versiune degenerată a genei β. Această pseudogenă prezintă o deleție și un codon stop intern, din care cauză ea nu mai poate dirija sinteza unei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ontogenezei. Și genele pentru catenele α-globinice sunt localizate grupat. Clusterul genic α-globinic are localizarea 16p 13.11 - 16p 13.33 și se întinde pe un segment din ADN de 30 kb. În direcția 5’ a acestui cluster genic se află gena Aζ care este activă doar în perioada embrionară. Între această genă și celelalte gene funcționale ale clusterului se află trei pseudogene desemnate ψζ, ψα2 și ψα1. Tot în acest cluster genic a fost identificată și gena θ1, a cărei funcție
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
α-globinic are localizarea 16p 13.11 - 16p 13.33 și se întinde pe un segment din ADN de 30 kb. În direcția 5’ a acestui cluster genic se află gena Aζ care este activă doar în perioada embrionară. Între această genă și celelalte gene funcționale ale clusterului se află trei pseudogene desemnate ψζ, ψα2 și ψα1. Tot în acest cluster genic a fost identificată și gena θ1, a cărei funcție este necunoscută. Toate genele pentru catenele globinice ale hemoglobinelor actuale au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cluster genic se află gena Aζ care este activă doar în perioada embrionară. Între această genă și celelalte gene funcționale ale clusterului se află trei pseudogene desemnate ψζ, ψα2 și ψα1. Tot în acest cluster genic a fost identificată și gena θ1, a cărei funcție este necunoscută. Toate genele pentru catenele globinice ale hemoglobinelor actuale au o structură fundamentală similară, ceea ce reprezintă un argument pentru ipoteza originii lor dintr-o genă ancestrală comună prin duplicație genică. În aceste gene secvențele codificatoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ψα1. Tot în acest cluster genic a fost identificată și gena θ1, a cărei funcție este necunoscută. Toate genele pentru catenele globinice ale hemoglobinelor actuale au o structură fundamentală similară, ceea ce reprezintă un argument pentru ipoteza originii lor dintr-o genă ancestrală comună prin duplicație genică. În aceste gene secvențele codificatoare sunt organizate în trei exoni (E1 - E3) separați de doi introni (I 1, I2 ) (fig. 16.5). La capetele 5’ și 3’ ale clusterului genic se află secvențe netraduse, dar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genelor pentru catenele α-globinice. Astfel, exonul 1 al genei α-globinei are 31 de codoni, pe când cel al genei β-globinei are 30 de codoni. Lungimea intronilor genelor α-globinice este diferită de aceea a intronilor genelor pentru β-globine. În majoritatea populațiilor umane, gena pentru catena α se află în stare duplicată, dar nu au fost decelate diferențe între cele două copii ale sale. De asemenea, există două gene γ (Aγ și Gγ), între care a fost decelată diferență doar în poziția 136. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
asemenea, există două gene γ (Aγ și Gγ), între care a fost decelată diferență doar în poziția 136. În plus, unele gene Aγ prezintă în poziția 75 un codon variant, care codifică pentru treonină, în locul codonului pentru izoleucină, întâlnit la gena Aγ și la gena Gγ standard. Toate celelalte gene globinice β,δ,ε sunt prezente în genomul uman haploid ca gene singulare (într-un singur exemplar) pe când în celulele somatice, inclusiv cele din seria eritroidă, fiecare genă este prezentă în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
γ (Aγ și Gγ), între care a fost decelată diferență doar în poziția 136. În plus, unele gene Aγ prezintă în poziția 75 un codon variant, care codifică pentru treonină, în locul codonului pentru izoleucină, întâlnit la gena Aγ și la gena Gγ standard. Toate celelalte gene globinice β,δ,ε sunt prezente în genomul uman haploid ca gene singulare (într-un singur exemplar) pe când în celulele somatice, inclusiv cele din seria eritroidă, fiecare genă este prezentă în dublu exemplar, unul de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]