4,715 matches
-
mișcările din clase diferite au timpi relativi diferiți; un timp relativ particular permite unei mișcări să fie identificată ca membra unei clase particulare. 5.6. Analogia discului de fonograf O analogie interesantă a fost realizată de Cratty. Pentru programul motor generalizat implică fonograful standardizat, unde o placă de pick-up trimite semnale de pe un disc într-un amplificator a cărui producție este transmisă difuzoarelor. În această analogie fonograful însuși este un program motor generalizat, iar difuzoarele sunt mușchii și membrele. Discul are
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
a fost realizată de Cratty. Pentru programul motor generalizat implică fonograful standardizat, unde o placă de pick-up trimite semnale de pe un disc într-un amplificator a cărui producție este transmisă difuzoarelor. În această analogie fonograful însuși este un program motor generalizat, iar difuzoarele sunt mușchii și membrele. Discul are toate trăsăturile programelor, cum ar fi informația despre ordinea evenimentelor (trompeta cântă înaintea tobei), structura temporală printre evenimente (ritmul sau timpul relativ) și amplitudinile relative ale sunetelor (prima bătaie de tobă este
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
este ameliorarea propriilor sale performanțe și nu câștigarea unei competiții. Acest demers va avea printre altele avantajul de a nu se face intervenția factorilor executării în particular forța musculară în evaluare. 7.2. Identificarea parametrilor de mișcare Teoria programelor motorii generalizate susține că aceste modulații variate de mișcare reprezintă în mod superficial sau de suprafață, trăsăturile mișcării. Viteza unei aruncări a suliței și intensitatea rostirii unui cuvânt implică variații superficiale a unei structuri fundamentale. Aceste caracteristici de suprafață sunt specificate de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
Circulația limfatică asigură drenajul lichidului interstițial, cu reglarea presiunii interstițiale, precum și recuperarea de proteine, cu menținerea unei concentrații proteice scăzute în interstițiu. Fluxul limfatic este în funcție de proteinele filtrate. Insuficiența funcțională a circulației limfatice se traduce prin edem (alb, moale, nedureros, generalizat). In ganglionii limfatici se filtrează particule mari (bacterii). Funcția principală a circulației limfatice este de readucere în circulație a excesului de lichid interstițial și de transport al particulelor voluminoase (proteine: ~2 g/dl periferic, ~6 g/dl hepatic, ~4 g
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
să urce pînă la nivelul său de incompetență!" [Peter, Hull, 1994:20]. Un atare principiu îl poate disculpa parțial pe Adam, avînd în vedere că "incompetența (ne)vinovată" este un viciu inerent sistemului de organizare a lumii însăși. În consecință, generalizat fiind, acest viciu nu mai poate fi considerat o acuzație foarte gravă la adresa individului însuși. Adam și-a atins nivelul de "incompetență edenică" în momentul în care a cunoscut binele amestecat cu răul; și atunci a fost "promovat prin cădere
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ca semn. Pentru coerența demersului analitic, vom urmări "situația mincinoasă" în termenii deja familiari ai "semiozei comunicative", pe care o hexadă metodologică este în măsură să o descrie mai complet 23. 3.1. MINCINOSUL, OM AL TUTUROR TIMPURILOR O expresie generalizată a condiției "păcătoase" a ființei umane o reprezintă cunoscuta sentință "Errare humanum est", ale cărei ecouri le întîlnim în "Antigona" lui Sofocle, în "Controversele" lui Seneca sau în "Filipicele" lui Cicero. Justificarea acestei situații de "normalitate" umană este însoțită cel
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
istorie și la antropologia comparativă. Hobbes, în această lectură, identifică o logică a interacțiunii, un model ideal-tipic de presiuni și tendințe. Când actori egali interacționează în anarhie, mânați de competiție, neîncredere și dorință de glorie, un conflict caracterizat de violență generalizată poate fi prezis. Teoria necesită o simplificare radicală. Precum o caricatură reușită care selectează, exagerează și distorsionează cu bună știință pentru a capta trăsăturile definitorii ale subiectului, o teorie bună simplifică semnificativ și în mod intenționat pentru a evidenția forțele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
corectă am ținut seama în mod frecvent că operarea cu noțiuni abstracte, stabilirea de reguli care se realizează în învățământul modern, atât pe cale inductivă, cât și deductivă, înseamnă de fapt, trecerea gândirii elevilor de la stadiul reflectării concretului spre reflectarea abstractă generalizată. Ei compară, diferențiază, analizează, clasifică, sintetizează, generalizează, adică realizează diferite operații de gândire în cadrul exercițiilor date spre rezolvare, a exercițiilor joc, ale jocurilor didactice. În organizarea lecțiilor am avut în vedere combinarea judicioasă a metodelor și procedeelor moderne cu cele
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
atrage și emoționează, în plus, e intuirea riscului pe care dimensiunea conflictuală îl presupune. De aceea, celebritatea oricărui pamflet politic este proporțională cu riscul consecutiv publicării sale: fie un "scandal" (termenul este frecvent atașat polemicii de presă de cercetătorii francezi) generalizat, acolo unde există libertate de exprimare, cum s-a întâmplat cu J'accuse al lui Zola, fie suprimarea vocii gazetarului, prin metode radicale, cum se întâmplă, de obicei, în interiorul sistemelor politice coercitive și cum s-a întâmplat și în cazul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cel mai adecvate pentru a stimula latura imaginativă a receptorului. În discursul antiiorghist, disimularea argheziană este, de cele mai multe ori, sursa unui umor de o intensitate variabilă: de la surâsul persiflant sau malițios, la caraghioslâcul savant al unui simplu gest, până la comicăria generalizată a situației și râsul necenzurat sau până la deriziunea sarcastică, frizând umorul negru sau tragi-comicul, așadar, gama afectelor în registrul comic este extrem de flexibilă. Atunci când își propune să denunțe atitudinea megalomană a adversarului, începe discret prin intermediul detaliului sugestiv -, stârnind ilaritate prin
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nu poate răspunde, decât parțial principiilor teoretice și metodologice enunțate mai sus. Contribuția esențială a acestei lucrări considerăm că va consta în elaborarea unui set concret de soluții metodologice integrate și adaptate specificului comunităților fazei Cucuteni A, a cărui utilizare generalizată va avea drept rezultat crearea unei imagini complexe și coerente asupra rețelei de așezări, pe deplin capabilă să răspundă exigențelor științifice actuale din domeniu. I. CONTEXTUL DESCOPERIRILOR I.1. Cadrul fizico-geografic Așezarea se află poziționată în Câmpia Iașilor, parte componentă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
studiu utilizată în cadrul analizelor efectuate asupra inventarului arheologic provenit din așezarea de la Hoisești necesită o bază logistică puțin sofisticată și relativ ușor de procurat. De asemenea, se operează cu noțiuni teoretice relativ simple și care pot fi ușor asimilate și generalizate. Astfel, reconstituirea paleo-mediului specific hinterland-ului așezărilor preistorice investigate, identificarea diferitelor activități economice cu ajutorul analizelor traseologice, stabilirea gradului de specializare prezentat de diferitele meșteșuguri practicate, definirea diferitelor strategii de interacțiune a comunităților umane cu mediul înconjurător, pot conduce la crearea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
același motiv pentru care umanitatea, sub numele de "Marea Ființă", nu poate fi propria-i divinitate. Acest motiv este o constrângere logică de organizare, incompletudinea, mereu ea, care ne năruiește visele de autofondare colectivă (sau, în corpul politic, de transparență generalizată). În fond, André Malraux și Auguste Comte, unul prin artă, celălalt prin cunoaștere, au urmărit, unul prin religia antidestinului, celălalt prin religia Umanității, aceeași himeră, o emancipare fără alienare. Catedralele culturii secolului XX s-au bucurat de mai mult sprijin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mai puțin dispuse să schimbe lumea cât să-și facă un loc în ea, conduse la un scepticism de bună calitate de credința că "în fond, e același lucru". Lipsa valorilor de opoziție sau de depășire produce, într-adevăr, echivalența generalizată a realităților exhibate, fiecare înlăturând-o pe cealaltă și egale între ele. Ceva nihiliști la orizont? Sunt aceiași. Inaptitudinea pentru generalitate va forma indivizi atenți la indivizi, "preocupați de singularitatea ființelor" (Pierre Lévy) și a situațiilor, pasionați mai mult de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
În teoria relativității restrânse, pe care o discutăm aici, există restricții cu privire la tipul permis de mișcare. Fiecare observator trebuie să se deplaseze cu viteză constantă, în linie dreaptă. Cu alte cuvinte, ei nu pot percepe vreo accelerație. În teoria relativității generalizate, nu mai există restricții.) A doua supoziție este puțin mai derutantă, mai ales fiindcă pare să contrazică principiul relativității. Einstein a presupus că toată lumea - indiferent de viteza de deplasare - cade de acord în ceea ce privește viteza luminii în vid: de aproximativ 300
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și-a creat un sistem de apărare împotriva unui zero turbulent. Dar zero este prea puternic chiar și pentru natură. Când Einstein și-a extins teoria relativității pentru a include gravitația, nu a bănuit că noile sale ecuații - teoria relativității generalizate - aveau să definească zeroul absolut și cea mai rea infinitate dintre toate: gaura neagră. Ecuațiile lui Einstein tratează timpul și spațiul ca pe două aspecte diferite ale aceluiași lucru. Ne-am obișnuit deja cu ideea că, dacă accelerezi, schimbi modul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mamei tale și să o omori înainte ca ea să îl întâlnească pe tatăl tău, împiedicându-ți astfel propria naștere și producând un paradox înfiorător. Gaura de vierme însăși este un paradox, provocat de un zero din ecuațiile teoriei relativității generalizate. Nimeni nu știe dacă există sau nu - însă NASA speră că da. Se poate obține ceva din nimic? Nu există prânz gratis. „A DOUA LEGE A TERMODINAMICII“ Cei de la NASA speră că zero ar putea deține secretul călătoriilor către stelele
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și nici una dintre ele, în trecut, nu a rezistat unei examinări științifice. Este puțin probabil ca dispozitivul său, a cărui funcționare se bazează tot pe energia din punctul zero absolut, să fie diferit. Conform mecanicii cuantice și a teoriei relativității generalizate, puterea lui zero este infinită, așa că nu este de mirare că oamenii speră să profite de întregul lui potențial. Dar, pentru moment, se pare că nimic nu se va putea naște din nimic. CAPITOLUL 8 Ora Zero în Zona Zero
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Zona Zero [ZERO LA LIMITA SPAȚIULUI ȘI TIMPULUI] Păreau extratereștri: Nici un ochi de muritor nu putea zări Urzeala interioară a istoriei lor târzii... THOMAS HARDY, „THE CONVERGENCE OF THE TWAIN“ Fizica modernă este o luptă între doi titani. Teoria relativității generalizate domnește peste tărâmul a tot ce este foarte, foarte mare: cele mai masive corpuri din univers, precum stelele, sistemul solar și galaxiile. Mecanica cuantică domnește peste tărâmul a tot ce este foarte, foarte mic: atomi, electroni și particule subatomice. Ar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Zero se află în mijlocul câmpului de bătaie dintre mecanica cuantică și relativitate; el viețuiește acolo unde se întâlnesc cele două teorii și este cel care provoacă ciocnirile dintre ele. O gaură neagră este reprezentată de un zero în ecuațiile relativității generalizate; energia vidului este zero în matematica teoriei cuantice. Big Bangul, evenimentul cel mai enigmatic din istoria universului, este un zero în ambele teorii. Universul a apărut din neant - și ambele teorii sunt neputincioase atunci când încearcă să-i explice originea. Pentru
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și ne dă răspunsuri fără sens - de genul infinitului. Chestia asta a dat multe bătăi de cap atunci când a fost formulată teoria electrodinamicii cuantice. Infinitul era rezultatul tuturor problemelor pe care oamenii încercau să le calculeze! RICHARD FEYNMAN Teoria relativității generalizate și mecanica cuantică au fost condamnate la incompatibilitate. Universul relativității generalizate este o foaie netedă de cauciuc. Este continuu și lin, niciodată abrupt, niciodată cu vârfuri ascuțite. Mecanica cuantică, pe de altă parte, descrie un univers spasmodic și discontinuu. Singurul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a dat multe bătăi de cap atunci când a fost formulată teoria electrodinamicii cuantice. Infinitul era rezultatul tuturor problemelor pe care oamenii încercau să le calculeze! RICHARD FEYNMAN Teoria relativității generalizate și mecanica cuantică au fost condamnate la incompatibilitate. Universul relativității generalizate este o foaie netedă de cauciuc. Este continuu și lin, niciodată abrupt, niciodată cu vârfuri ascuțite. Mecanica cuantică, pe de altă parte, descrie un univers spasmodic și discontinuu. Singurul punct comun al celor două teorii - și cel din cauza căruia intră
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
punct comun al celor două teorii - și cel din cauza căruia intră în conflict - este zero. Zeroul infinit al unei găuri negre - masa înghesuită într-un spațiu nul, ce curbează acel spațiu până la infinit, perforează foaia netedă de cauciuc. Ecuațiile relativității generalizate nu pot face față ascuțimii lui zero. Într-o gaură neagră, noțiunile de spațiu și timp își pierd sensul. Mecanica cuantică se confruntă cu o problemă asemănătoare, una legată de energia din punctul de zero absolut. Legile mecanicii cuantice tratează
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
potrivesc unele cu altele. Acest proces se numește renormare. „Este exact ceea ce eu aș cataloga drept un proces țicnit“, scria fizicianul Richard Feynman, chiar dacă a câștigat Premiul Nobel pentru perfecționarea artei renormării. Așa cum perforează foaia netedă de cauciuc a relativității generalizate, zero reușește să și netezească, să împrăștie spre exterior ascuțișul sarcinii electrice a electronului, învăluindu-l într-un nor de ceață. În orice caz, precum electronul, pur teoretic vorbind, în această disciplină toate interacțiunile de tip particulă-particulă implică utilizarea noțiunii
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
noțiunii de infinit: sunt puncte singulare. Când două particule fuzionează, de exemplu, ele se întâlnesc într-un punct, iar acela este un punct singular zerodimensional. Acest gen de punct singular nu are logică în mecanica cuantică sau în teoria relativității generalizate. Zero reprezintă un factor de stres pentru ambele mari teorii. De aceea, fizicienii s-au descotorosit de el. Nu este foarte clar ce trebuie făcut pentru a scăpa de zero, deoarece el continuă să tot apară prin timp și spațiu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]