2,365 matches
-
-și întreține o asemenea frumoasă coadă lipsită de o utilitate practică. Potrivit teoriei, această coadă este bună pentru a le arăta femelelor că masculul are mijloacele de a risipi multă energie pe lucruri inutile. Ceea ce lasă să se bănuiască un genom ieșit din comun! Iată cum un handicap poate fi până la urmă folositor. Înțelegeți că dacă aplicăm această teorie în sfera umană un act binevoitor este desigur un handicap deoarece ne face să pierdem timp și bani, dar este de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
mai expuși la depresie, sunt mai anxioși și dezvoltă mai multe tulburări ca răceala, insomnia, migrenele decât ceilalți (Shackelford T.K. și Larsen, 1997; Manning, Koukourakis și Brodie, 1997). Astfel, în studiul lui Thornhill et al., simetria chipului este dovada unui genom superior, demonstrează o creștere armonioasă și o dezvoltare stabilă. La o mare varietate de specii, inclusiv la ființele umane, simetria este preferată asimetriei, mai ales pentru că este un marker al calității genetice și evolutive. De altfel, s-a demonstrat că
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
femei. Cât despre bărbați, ei nu sunt atât de prevăzători, fiind mai puțin afectați de sarcină care nu este atât de costisitoare pentru ei. Bărbații au căutat pur și simplu femei fertile și fidele. Trebuiau totuși să se asigure că genomul transmis le aparține. Numeroase teme ale fișelor au legătură directă cu reproducerea în această carte. Cu toate acestea, o dată cu apariția contracepției orale, am intrat într-o fază de schimbare. Comportamentele s-au modificat și cu siguranță o vor mai face
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
de vârstă înaintată sunt crescute față de femelele tinere. De asemenea, alterarea echilibrului între estrogeni și testosteron ar putea avea o contribuție la patogenia hipertensiunii postmenopauzale [79], iar evaluarea acestei posibilități beneficiază de utilizarea acestui nou model experimental. Animale modificate genetic Genomul animalelor de experiență poate fi modificat în sensul supraexpresiei unei proteine endogene sau străine (provenite din genomul unei alte specii) - transgenici sau cu scopul anulării expresiei unei proteine endogene - tehnologia knock-out. Ambele metode pot fi aplicate la șoareci, dar numai
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
putea avea o contribuție la patogenia hipertensiunii postmenopauzale [79], iar evaluarea acestei posibilități beneficiază de utilizarea acestui nou model experimental. Animale modificate genetic Genomul animalelor de experiență poate fi modificat în sensul supraexpresiei unei proteine endogene sau străine (provenite din genomul unei alte specii) - transgenici sau cu scopul anulării expresiei unei proteine endogene - tehnologia knock-out. Ambele metode pot fi aplicate la șoareci, dar numai inserția unei transgene este posibilă la șobolani. Generarea unui model knock-out se bazează pe fenomenul de recombinare
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
tehnologia knock-out. Ambele metode pot fi aplicate la șoareci, dar numai inserția unei transgene este posibilă la șobolani. Generarea unui model knock-out se bazează pe fenomenul de recombinare omologă, care presupune inserarea unui fragment ADN modificat în locusul omolog din genom. Gena care codifică proteina de interes este modificată prin inserția în regiunea codantă a unui fragment ADN străin. Această procedură face gena inițială nefuncțională, păstrându-i totuși o regiune inițială (braț scurt - short arm) și una finală (braț lung - long
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
long arm) identice cu cele ale genei endogene. Acest produs hibrid, nefuncțional, este introdus în celule embrionare în cultură și, în urma procesului de recombinare omologă, gena nativă este înlocuită de fragmentul artificial. Celulele care conțin noul hibrid sunt selectate și genomul lor este injectat într-un oocit fecundat. Cultivat până la stadiul de blastocist, embrionul format este transferat în uterul unei femele. Animalele rezultante vor fi heterozigote pentru gena modificată și prin încrucișări repetate se obțin în final animale homozigote cu ambele
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de transcripție pentru a modula transcripția unor gene în organele țintă 14]. Deși studiul efectelor cardiovasculare ale hormonilor sexuali beneficiază de metode farmacologice de reducere (castrarea chirurgicală sau chimică) sau de creștere (administrarea exogenă) a concentrației plasmatice a acestora, modificarea genomului aduce posibilitatea unei manipulări selective a activității hormonale. Fenotipul animalului modificat genetic este considerat astfel a fi rezultatul modificării țintite a unui anumit component hormonal. Țesuturile țintă pentru hormonii sexuali sunt definite de prezența unor niveluri funcționale ale proteinei receptoare
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
bacterie de etiologia ulcerului 1988: Kary Mullis fundamentează principiul detecției moleculei de ADN prin reacția de polimerizare în lanț (PCR) 1992: Apare primul vaccin anti-virus hepatitic A 1995: J.Craig Venter, Hamilton Smith, Claire Fraser elucidează prima secvență completă a genomului unui microorganism (Haemophilus Influenzae) 1996: Se stabilește legătura între encefalopatia spongiformă la om și “boala vacii nebune” 1998: Apare vaccinul pentru rotavirus 1999: Epidemie de encefalită cu virus West Nile în New York, transmisă de păsări și țânțari 2000: Extinderea rezistenței
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de cultură, proprietățile enzimatice și biochimice; Vizualizarea efectului citopatic din culturile virale pe medii celulare, confirmat de testul cu anticorpi specifici; Evidențierea unor antigene microbiene prin imunofluorescență directă (B. pertusis, Chlamidia, virusul gripal); Evidențierea antigenelor solubile din lichide biologice; Evidențierea genomului microbian prin tehnici de biologie moleculara: hibridizarea genică, amplificarea genică (PCR). Metodele de diagnostic indirect (seodiagnostic) detectează anticorpii specifici pentru un anumit agent infecțios, adică reacția imună a organismului față de prezența acestuia. Principalele metode de serodiagnostic sunt: Reacția de aglutinare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se bazează pe criterii clinice, epidemiologice și de laborator: Clinic: caracterele erupției (suficiente de cele mai multe ori) Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Laborator (necesar în formele atipice): o Izolarea virusului în culturi celulare o Imunofluorescența directă a celulelor veziculare o Evidențierea genomului viral prin polymerase chain reaction (PCR) o Evidențierea anticorpilor anti VVZ prin tehnici ELISA, RFC. Diagnostic diferențial Diagnosticul varicelei necesită diferențierea de alte erupții virale (herpes simplex, enterovirus, boala Orf), rickettii variceliforme, infecții bacteriene (impetigo, septicemii stafilococice, meningococice), sindrom Stevens
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mari. După unele studii, 95% dintre adulții între 35 și 40 de ani au anticorpi anti-VEB. Imunitatea după boală este durabilă. Etiopatogenie Virusul Epstein-Barr (VEB) face parte din familia Herpesviridae. Structura virusului cuprinde învelișul extern, capsida cu simetrie icosaedrică și genomul ADN circular. Arsenalul antigenic al virusului cuprinde antigenul precoce, antigenul capsidar , antigenul membranar și antigenul nuclear. Aceste antigene se exprimă într-o anumită secvență și determină apariția anticorpilor corespunzători. VEB are o afinitate deosebită pentru limfocitele B și celulele epiteliale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
radiațiile ultraviolete, alcool etilic, fenol. Inactivarea poate fi realizată prin autoclavare timp de 20 de minute la 120șC, expunerea la hipoclorit 1%, βpropiolactonă și de oxid de etilen. Structura virionului complet, cu diametrul de 42nm, cuprinde un înveliș, o capsidă, genom viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. Gena S codează antigenul de pe suprafața VHB, sub forma
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la hipoclorit 1%, βpropiolactonă și de oxid de etilen. Structura virionului complet, cu diametrul de 42nm, cuprinde un înveliș, o capsidă, genom viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. Gena S codează antigenul de pe suprafața VHB, sub forma unor structuri sferice și tubulare. Gena S prezintă mai multe regiuni (S, preS1, preS2), în care se poate iniția
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
VHC începe cu 1-2 săptămâni înainte de primele simptome de boală și poate dura toată viața. Imunitatea după boală este insuficient cunoscută. Nu dispunem încă de un vaccin pentru VHC. Etiopatogenie Virusul hepatitei C este un ARN hepacivirus din familia Flaviviridae. Genomul viral codează o poliproteină formată din ~ 3000 de aminoacizi, din care, prin clivare, vor rezulta 10 proteine structurale și nestructurale. Proteinele structurale sunt: proteina nucleocapsidei, două glicoproteine de înveliș (E1 și E2) și proteina membranară p7. Proteinele nestructurale au rol
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
poliproteină formată din ~ 3000 de aminoacizi, din care, prin clivare, vor rezulta 10 proteine structurale și nestructurale. Proteinele structurale sunt: proteina nucleocapsidei, două glicoproteine de înveliș (E1 și E2) și proteina membranară p7. Proteinele nestructurale au rol în replicarea virală. Genomul viral are mare variabilitate genetică. Se cunosc 6 genotipuri eterogene, cu mai multe subtipuri: 1(a,b), 2(a,b), 3(a,b), 4(a), 5(a), 6(a). Genotipul se corelează cu prognosticul bolii. Genotipul 1, prevalent în România
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
genul Leptospira (ordinul Spirochetales), cu manifestări clinice variabile. Etiologie Leptospirele sunt bacterii gram negative, spiralate, mobile, care cuprind specii saprofite (L. biflexa) și specii patogene (L. interrogans, cu 26 serogrupuri si 250 serovariante). Clasificarea leptospirelor în 17 genomospecii pe baza genomului ADN este încă puțin utilizată. Epidemiologie Sursa de infecție este reprezentată de mamifere sălbatice și domestice (rozătoare, porcine, bovine, cabaline, ovine, câini, pisici) bolnave sau purtătoare, care contaminează cu urină solul sau apa. Transmiterea se face pe cale cutanată, la nivelul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cel mai răspândit în lume. Structura HIV prezintă în exterior un înveliș dublu lipidic derivat din celula gazdă, cu proiecții externe glicoproteice gp120 și gp41. În interior se află matricea proteică cu proteina p17 (MA) și proteaza, capsida virală și genomul viral tip ARN. Capsida virală conține proteina p24 cu rol de indicator al replicării virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I) Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
interior se află matricea proteică cu proteina p17 (MA) și proteaza, capsida virală și genomul viral tip ARN. Capsida virală conține proteina p24 cu rol de indicator al replicării virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I) Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între care sunt dispuse gene majore, reglatoare și accesorii. Genele majore codează proteinele structurale pentru proteinele miezului viral gag, proteinele enzimelor proteazei și integrazei pol și glicoproteinele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
capsida virală și genomul viral tip ARN. Capsida virală conține proteina p24 cu rol de indicator al replicării virale, proteina nucleocapsidară p9 și enzimele reverstranscriptaza (RT) și integraza (I) Genomul viral are două poțiuni terminale (LTR), care permit integrarea în genomul celulei gazdă, între care sunt dispuse gene majore, reglatoare și accesorii. Genele majore codează proteinele structurale pentru proteinele miezului viral gag, proteinele enzimelor proteazei și integrazei pol și glicoproteinele de înveliș env. Genele reglatoare sunt tat, cu rol în activarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
apoi către țesuturile limfoide. HIV se localizează în primele faze ale infecției atât în ganglionii limfatici, cât și în “sanctuarele” virale (sistem nervos, ochi, organe genitale). În ganglionii limfatici multiplicarea virală intensă este urmată fie de integrarea ca provirus a genomului viral în genomul celulei gazdă, fie de eliberarea în circulație. La nivelul sanctuarelor, virusul rămâne “tăcut” (latent), dar în anumite condiții se poate reactiva, regenerând infecția sistemică. Ineficiența răspunsului imun este explicată de variabilitatea genetică deosebit de crescută, latența virusului prin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
limfoide. HIV se localizează în primele faze ale infecției atât în ganglionii limfatici, cât și în “sanctuarele” virale (sistem nervos, ochi, organe genitale). În ganglionii limfatici multiplicarea virală intensă este urmată fie de integrarea ca provirus a genomului viral în genomul celulei gazdă, fie de eliberarea în circulație. La nivelul sanctuarelor, virusul rămâne “tăcut” (latent), dar în anumite condiții se poate reactiva, regenerând infecția sistemică. Ineficiența răspunsului imun este explicată de variabilitatea genetică deosebit de crescută, latența virusului prin integrare în LT
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tras concluzia că autismul e o boală genetică și reprezintă rezultatul interacțiunii a mai multor gene. Unii cercetători investighează, ca posibilă cauză, un grup de gene variabile care în anumite condiții pot interfera cu modificările creierului. Deși unele zone ale genomului uman sunt socotite ca loc de dezvoltare pentru gene defecte, încă nu s-a identificat nici o gena care să joace un rol în cauzarea autismului. Alte studii cuprind aspectele legate de problemele apărute în timpul sarcinii sau nașterii, la fel ca
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de cultură, proprietățile enzimatice și biochimice; Vizualizarea efectului citopatic din culturile virale pe medii celulare, confirmat de testul cu anticorpi specifici; Evidențierea unor antigene microbiene prin imunofluorescență directă (B. pertusis, Chlamidia, virusul gripal); Evidențierea antigenelor solubile din lichide biologice; Evidențierea genomului microbian prin tehnici de biologie moleculara: hibridizarea genică, amplificarea genică (PCR). Metodele de diagnostic indirect (seodiagnostic) detectează anticorpii specifici pentru un anumit agent infecțios, adică reacția imună a organismului față de prezența acestuia. Principalele metode de serodiagnostic sunt: Reacția de aglutinare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
6 Diagnostic Diagnosticul se bazează pe criterii clinice, epidemiologice și de laborator: Clinic: caracterele erupției (suficiente de cele mai multe ori) Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Virusologic (necesar în formele atipice): direct prin izolarea virusului în culturi celulare, imunofluorescență directă și evidențierea genomului viral prin polymerase chain reaction (PCR) sau indirect pe baza anticorpilor anti VVZ (ELISA, RFC). Bolile eruptive MAJORE 74 4.4.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul varicelei necesită diferențierea de alte erupții virale (herpes simplex, enterovirus, boala Orf), rickettii variceliforme, infecții
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]