8,843 matches
-
înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de alunecare fiind obligată să rupă marnele pe grosimea stratelor unde rezistența la alunecare are o valoare maximă. Rezultă că la Pârcovaci, structura geologică a versantului a limitat amploarea fenomenului de alunecare, din punct de vedere al adâncimii suprafeței de alunecare. În secțiunea geologică (I.S.P.I.F. - Iași, 1997), se poate observa stratificația de ansamblu a terenului, cât și tendința acestuia de a se reașeza gravitațional
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
obligată să rupă marnele pe grosimea stratelor unde rezistența la alunecare are o valoare maximă. Rezultă că la Pârcovaci, structura geologică a versantului a limitat amploarea fenomenului de alunecare, din punct de vedere al adâncimii suprafeței de alunecare. În secțiunea geologică (I.S.P.I.F. - Iași, 1997), se poate observa stratificația de ansamblu a terenului, cât și tendința acestuia de a se reașeza gravitațional ca urmare a procesului de alunecare. Alunecarea de teren Pârcovaci s-a format pe corpul unor alunecări preexistente, ultima având
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
variind între 300-600 m) reprezentând spațiul pe care este așezat orașul. La sud de Hârlău, această terasă apare în câteva areale destul de fragmentate (Bădeni, sudul Dealului Hatiei, la nord de Ceplenița, în sudul Dealului Babanului și a Dealului Bălășoaei). Alcătuirea geologică a acestei trepte de relief se caracterizează de obicei prin prezența unor luturi nisipoase și nisipuri fine la partea superioară. Acestea sunt dispuse peste formațiuni nisipo argiloase și chiar pietrișuri fine. Baza sa este scoasă în evidență de un strat
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și Câmpia Moldovei pe o lungime de circa 25 km, de la nord-vestul Platoului Aliciurilor până la Valea Măgura-Cotnari (pentru regiunea aflată în studiu). Ea se prezintă ca o succesiune de masive înalte și înșeuări largi, care se explică atât prin alcătuirea geologică cât și prin acțiunea diferențiată a factorilor denudației. Prezența la suprafață sau în apropiere de suprafață a depozitelor de roci mai dure, a dus la apariția unor suprafețe topografice cunoscute sub numele de platouri structurale.Aceste depozite dure, de gresii
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1995). De la începutul schițării sale și până în etapa actuală, valea Bahluiului în amonte de Hârlău, a evoluat și evoluează în continuare în detrimentul interfluviilor învecinate. Adâncimea și lărgimea văii ca și retragerea versanților efectuate relativ rapid, au fost favorizate de alcătuirea geologică. (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965) Valea prezintă o orientare conform înclinării stratelor (NV-SE), cu mici devieri locale, profilul transversal fiind în general simetric. Este îngustă și adâncă, cu versanții înclinați pe care alunecările de teren sunt fixate de pădure
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Este formată dintr-un microrelief cu fragmentare predominant deluroasă (Dealul Cotnari, Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul Cătălina, Dealul lui Vodă, etc.), cu versanți acoperiți în cea mai mare parte cu deluvii de alunecare și spălare. Aici plăcile dure lipsesc, substratul geologic fiind alcătuit din formațiuni argiloase cu intercalații de nisipuri și pietrișuri bine rulate. În plus, în construcția lor, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci rupte) de gresii și microconglomerate care arată clar că au fost aduse din apropiere
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Com. Geol., seria N, Nr. 3, București. Liteanu E., Ghenea C. (1966) "Cuaternarul în România"; Studii tehnice și economice Com. Geol., București. Macarovici N. (1949) "Observațiuni asupra forajului de la DeleniHârlău"; Revista Științifică "V. Adamachi", XXXV, 1-2. Macarovici N. (1965) "Cercetări geologice în sarnațianul Podișului Moldovenesc"; An. Com. Geol., Vol. XXVIII. Macarovici N., Bejan V. (1957) "Asupra genezei apelor mineraledin Moldova dintre Siret și Prut"; Studii și Cercetări -Climatologice, tom I, București. Martiniuc C., Băcăuanu V. (1962) "Contribuții la studiul geomorfologic al
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
C., Anghel Gh. (1971) - "Cronica Cotnarilor"; Ed. științifică, București. Ungur, A., (2008) , Pădurile României. Editura Delavada, București. *** (2005),"Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, Regia Autonomă Romsilva"; Institutul de Cercetări și Amenajări silvice, București ***( 2010 ) Direcția Silvică Iași Și Botoșani . *** (1966) “Harta geologică a României”, Scara 1:200.000. *** (1972) - “Hărți topografice”, Scara 1:50.000, 1: 25.000 </reflist>
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
geologiei care se ocupă cu studiul rocilor din scoarța pământului din punctul de vedere al compoziției lor mineralogice și chimice, al formării lor, al transformărilor pe care le suferă, al răspândirii lor în scoarță etc. - Din fr. pétrographie. - MINERALOGÍE - Disciplină geologică fundamentală care se ocupă cu studierea structurii, caracterelor morfologice, fizice și chimice ale mineralelor, precum și cu modul de formare a acestora și a asociațiilor lor naturale. - Din germ. Mineralogie, rus. mineraloghiĩa, fr. minéralogie. - CRISTALOGRAFÍE f. Știință care se ocupă cu
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
de către IMA (International Mineralogical Association). În Anexa 1 sunt prezentate fotografii ale diferitelor exemple de specii de minerale . II.3 Mineralogeneza. Procese magmatice (procese endogene) Mineralogeneza s-ar traduce prin , stiința care se ocupă cu studiul condițiilor fizice , chimice și geologice de formare a mineralelor . Mineralogeneza este legată de trei procese : magmatice , sedimentare și metamorfice . Formarea unui mineral presupune o trecere a unei cantități de substanță din starea mobilă într-o stare stabilă , solidă , în general, în condiții fizico-chimice determinate pentru
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
termoelectric al mineralului și temperatura lui de formare; - metode bazate pe măsurarea magnetismului remanent natural; - metoda incluziunilor fluide; - metode clasice: metoda omogenizării și a decrepitării incluziunilor din minerale. Punctul de transformare al mineralului sau rocii a fost utilizat ca termometru geologic și a pus în evidență transformările polimorfe care sunt considerate tranziții de fază. Polimorfismul a fost observat de Mitscherlich în 1821 și a fost definit de către acesta ca propritatea mineralelor cu aceeași compoziție chimică de a cristaliza în forme diferie
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
puternică, din cauza presiunii care se creează , cristalul decrepită. Omogenizarea incluziunilor fluide, apoi decrepitarea cristalelor au fost explicate în geotermometrie, prin determinarea condițiilor de temperatură și presiune în care s-au format minerale cu asemenea incluziuni. Folosirea incluziunilor fluide ca termometru geologic se bazează pe ideea că la formarea mineralului au fost incluse în masa sa lichide cu temperatura și presiunea mediului de formare. După aceea, în timpul răcirii, lichidul își micșorează volumul eliberând o cantitate din ce în ce mai mare de vapori sau gaz, precum și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
geologiei care se ocupă cu studiul rocilor din scoarța pământului din punctul de vedere al compoziției lor mineralogice și chimice, al formării lor, al transformărilor pe care le suferă, al răspândirii lor în scoarță etc. - Din fr. pétrographie. - MINERALOGÍE - Disciplină geologică fundamentală care se ocupă cu studierea structurii, caracterelor morfologice, fizice și chimice ale mineralelor, precum și cu modul de formare a acestora și a asociațiilor lor naturale. - Din germ. Mineralogie, rus. mineraloghiĩa, fr. minéralogie. - CRISTALOGRAFÍE f. Știință care se ocupă cu
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
de către IMA (International Mineralogical Association). În Anexa 1 sunt prezentate fotografii ale diferitelor exemple de specii de minerale . II.3 Mineralogeneza. Procese magmatice (procese endogene) Mineralogeneza s-ar traduce prin , stiința care se ocupă cu studiul condițiilor fizice , chimice și geologice de formare a mineralelor . Mineralogeneza este legată de trei procese : magmatice , sedimentare și metamorfice . Formarea unui mineral presupune o trecere a unei cantități de substanță din starea mobilă într-o stare stabilă , solidă , în general, în condiții fizico-chimice determinate pentru
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
termoelectric al mineralului și temperatura lui de formare; - metode bazate pe măsurarea magnetismului remanent natural; - metoda incluziunilor fluide; - metode clasice: metoda omogenizării și a decrepitării incluziunilor din minerale. Punctul de transformare al mineralului sau rocii a fost utilizat ca termometru geologic și a pus în evidență transformările polimorfe care sunt considerate tranziții de fază. Polimorfismul a fost observat de Mitscherlich în 1821 și a fost definit de către acesta ca propritatea mineralelor cu aceeași compoziție chimică de a cristaliza în forme diferie
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
puternică, din cauza presiunii care se creează , cristalul decrepită. Omogenizarea incluziunilor fluide, apoi decrepitarea cristalelor au fost explicate în geotermometrie, prin determinarea condițiilor de temperatură și presiune în care s-au format minerale cu asemenea incluziuni. Folosirea incluziunilor fluide ca termometru geologic se bazează pe ideea că la formarea mineralului au fost incluse în masa sa lichide cu temperatura și presiunea mediului de formare. După aceea, în timpul răcirii, lichidul își micșorează volumul eliberând o cantitate din ce în ce mai mare de vapori sau gaz, precum și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
cărui titlu nu este numit, aparținând lui Géricault: Într-o seară de iarnă, mă aflam în salonul ei încărcat ca un muzeu cu obiecte de artă, albușe cu ilustrații și vechi fotografii pe carton, cu perne turcești, mici etajere, mostre geologice, tablouri miniaturale, colecții din Marie Claire, vase de tot felul. Mă prefăceam că disting în semiîntunericul care se lăsase, linia unei siluete ecvestre dintr-un tablou de Géricault. Urmăream atent conversația monotonă, cu voce gravă și în surdină, a Agatei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cercetarea condițiilor de dezvoltare a turismului în perimetrul luat în discuție, deci relevarea oportunității sale. Pentru a determina valoarea unei amenajări turistice trebuie evaluate oportunitățile locale și regionale pentru a determina cererea potențială. Trebuie așadar strânse date de tip climatic, geologic, topografic, istoric pentru a efectua o analiză SWOT a regiunii, a amenajărilor deja existente și pentru a determina un plan de amenajare turistică adecvat. Derularea unei acțiuni de amenajare turistică presupune: • stabilirea anticipată a scopului urmărit; • argumentarea necesității amenajării; • stabilirea
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
din sistemul abiotic, sistemul biotic și sistemul social-economic. Sistemele naturale (abiotic și biotic) sunt alcătuite din componente aparținând Pământului, viețuitoarelor (organisme vegetale și animale) și raporturilor tuturor acestora cu Cosmosul. Unele componente ale sistemului abiotic au un caracter primar: substratul geologic, aerul, apa, fluxurile de energie cosmică și terestră. Altele sunt derivate: relieful și solul. Ele constituie suportul material și energetic capabil să genereze și să susțină alte componente din suprasistem, fie parțial abiotice (solul), fie biotice (comunitățile vii), fie biosociale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
periodicitate, dintre ciclurile de 11, 35 și 100 de ani primul fiind cel mai bine confirmat. Variațiile respective schimbă condițiile de evoluție ale unor procese biologice și pedologice de pe Pământ, acționând direct și indirect și asupra sistemului social-economic. b) Substratul geologic. Privit la scară cronologică, substratul geologic este cea mai veche dintre componentele terestre. El constituie matricea formării reliefului, suportul acumulării apei și a contribuit, prin dinamica sa proprie, la formarea și evoluția atmosferei. Concomitent, este suportul principal al componentelor biotice
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și 100 de ani primul fiind cel mai bine confirmat. Variațiile respective schimbă condițiile de evoluție ale unor procese biologice și pedologice de pe Pământ, acționând direct și indirect și asupra sistemului social-economic. b) Substratul geologic. Privit la scară cronologică, substratul geologic este cea mai veche dintre componentele terestre. El constituie matricea formării reliefului, suportul acumulării apei și a contribuit, prin dinamica sa proprie, la formarea și evoluția atmosferei. Concomitent, este suportul principal al componentelor biotice și al sistemului social-economic. Pentru geosistem
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
reliefului, suportul acumulării apei și a contribuit, prin dinamica sa proprie, la formarea și evoluția atmosferei. Concomitent, este suportul principal al componentelor biotice și al sistemului social-economic. Pentru geosistem este deosebit de importantă, în primul rând, litosfera, partea superioară a substratului geologic. Procesele care au loc în litosferă contribuie la modificarea în general lentă, continuă, a aspectului reliefului planetar ca și la formarea unor resurse minerale devenite indispensabile societății umane. Aceste procese se manifestă cu o mare variabilitate spațio-temporală, influențând puternic alte
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
se prelevă din geosistem cantități din ce în ce mai mari de materii prime naturale, minereuri, combustibili, roci de construcție, în cazul multora dintre ele resursele fiind pe cale de epuizare. Nu toate acestea sunt integral și rapid regenerabile, formarea lor fiind determinată de procese geologice care se desfășoară în anumite condiții și în intervale de timp îndelungat. În perioada modernă, prin industrializarea lor se obțin nu numai produse finite utile ci și cantități imense de produse secundare, multe nedorite, care nu se pot recicla, deșeuri
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
stărilor apei, se formează relieful. Fiecare dintre aceste elemente, are posibilități specifice de a interacționa cu celelalte. La limita între sistemul abiotic și sistemul biotic se află un corp natural a cărui geneză este condiționată de specficul rocilor din substratul geologic, de specificul climatului, precum și de caracteristicile reliefului. În același timp, desăvârșirea personalității sale nu se realizează decât prin contribuția directă a elementelor sistemului biotic. Este solul, a cărui calitate definitorie fertilitatea nu se poate realiza decât prin interacțiuni complexe ale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
manifestare a materiei s-a localizat pe suportul scoarței terestre sub forma asociațiilor vegetale și animale. În cursul adaptării au fost parcurse mai multe etape, impuse de faptul că mediul abiotic însuși a suferit transformări importante de-a lungul erelor geologice. Acestea au oferit formelor de viață ambianțe climatice, hidrologice și de relief diferite. Primele forme de viață, foarte simple, încă slab diferențiate între tipul vegetal și cel animal s-au mai păstrat până astăzi doar în unele roci ale scoarței
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]