2,818 matches
-
a fi scrise încă din feudalismul timpuriu, dar cazurile de continuitate cu situațiile de atunci sînt aproape inexistente. Concurența latinei și, uneori (ca în cazul norvegienei și englezei), ocupațiile străine au întrerupt pentru unele perioade notarea în scris a idiomurilor germanice locale și, desigur, creația culturală care să uzeze de ele. De aceea, despre limbi germanice literare veritabile se poate vorbi numai în epoca modernă, îndeosebi după secolul al XVI-lea. Comunicarea culturală prin traduceri Nimic nu este mai extins și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sînt aproape inexistente. Concurența latinei și, uneori (ca în cazul norvegienei și englezei), ocupațiile străine au întrerupt pentru unele perioade notarea în scris a idiomurilor germanice locale și, desigur, creația culturală care să uzeze de ele. De aceea, despre limbi germanice literare veritabile se poate vorbi numai în epoca modernă, îndeosebi după secolul al XVI-lea. Comunicarea culturală prin traduceri Nimic nu este mai extins și mai eficient în comunicarea culturală din epoca modernă decît preluarea operelor apărute într-un areal
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de geniu" este pe deplin posibilă, omul de geniu fiind, ca om, cu pasiuni omenești, dar, ca geniu, cu trăsături demiurgice asemănătoare zeilor și în relație nemijlocită cu zeii, iar, prin acestea, nemuritor. De aceea, limbile romanice occidentale și limbile germanice, care nu noționalizează printr-o formă lingvistică specială cunoașterea referitoare la o stea mai strălucitoare decît celelalte, nu pot realiza în mod eficient o asemenea metaforizare. Titlurile date de traducători prin nume proprii (precum, Hyperion sau Lucifer, în engleză, Vesper
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
constînd din elemente proprii. Astfel, limba germană a preluat din latină cuvintele Konzept și Notion, dar uzează deseori de cuvîntul indigen Begriff, încît perspectiva oferită de limbile clasice se poate valorifica numai indirect. Uneori, termenii științifici, mai ales în limbile germanice, sînt cuvinte ale limbii comune cu semnificații specializate, încît statutul lor în limbile care le vehiculează este dat de limba istorică, iar nu de evoluția propriu-zisă a științei. Astfel, dacă engleza are cuvîntul împrumutat acid [΄äsid] în terminologia chimiei, iar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care a fost instituit, iar vorbitorul de germană va tinde să-l substituie cu propriul cuvînt Maus, care are aceeași semnificație cu mouse și cu care este omofon. Mai puțin tentați de o asemenea substituție pot fi vorbitorii altor limbi germanice, precum neerlandezii și norvegienii, ale căror denumiri pentru "șoarece", muis [müis] și mus, sînt mai îndepărtate din punct de vedere fonetic de cuvîntul englez. Limbile cu alte origini ar trebui, în prin-cipiu, să preia cuvîntul mouse, dar, dintr-o reținere
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
avut în vedere și faptul că pot exista construcții diferite în limbi diferite pentru funcții analoage. Astfel, în engleză, articolul hotărît este unic, invariabil în gen și număr (the), în vreme ce în limbile romanice articolul este variabil. Și în celelalte limbi germanice, exclu-zînd engleza, articolul hotărît este variabil, dar în alt mod decît în limbile romanice, care au forme pentru masculin și pentru feminin, în vreme ce germana are forme și pentru neutru, iar neerlandeza, suedeza, norvegiana și daneza au o formă a articolului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în vreme ce germana are forme și pentru neutru, iar neerlandeza, suedeza, norvegiana și daneza au o formă a articolului pentru masculin și feminin (genul comun) și a altă formă pentru neutru. Pe de altă parte, limba română și unele dintre limbile germanice de nord plasează articolul hotărît după substantiv (unindu-l cu acesta), fenomen care antrenează nivelul sintagmatic. Apoi, engleza nu are variație rezultată prin acord nici în cazul altor determinanți ai substantivului, precum adjectivul, dar în traducerea unui text original scris
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
iar dacă reprezintă limba sursă ea este anulată, prin anularea deicticului care indică apropierea de interlocutor, care poate fi redat eventual perifrastic, printr-o formulare de tipul "acolo lîngă tine" (sau "lîngă voi"). Spre deosebire de celelalte limbi romanice și de limbile germanice, spaniola și portugheza au cîte două verbe pentru a reda semnificațiile "a fi" și "a avea", fiecare dintre aceste verbe avînd regimuri de întrebuințare distincte. Astfel, în spaniolă, pentru semnificația "a fi", ser este folosit pentru relația de întărire (Juan
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
iar ceea ce este trăsătură distinctivă într-o limbă poate să nu aibă același rol în alta106. În limba latină, de exemplu, exista cuvîntul candidus cu semnificația "alb strălucitor" și cuvîntul albus "alb opac", dar limbile romanice (la fel ca cele germanice) nu mai fac această distincție între strălucitor și opac și, în asemenea împrejurări, în traducerea unui text din latină, trebuie semnalată existența diferenței de semnificație din original. Prin urmare, uneori nu are importanță dacă anumite realități sînt gîndite sau se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și numesc diferențiat, numind bunica maternă mormor [΄mu:rmu:r] "ma-ma mamei" și bunica paternă farmor [΄fa:rmu:r] "mama tatei". De aceea, dacă este tradusă în suedeză o carte scrisă într-o limbă romanică (sau în altă limbă germanică decît suedeza) și se vorbește despre bunică, traducătorul trebuie să afle dacă este bunica maternă sau cea paternă, fiindcă pentru bunică în general nu există un cuvînt în limba scop107. Ca atare, cine traduce în suedeză povestirea Bunica de Barbu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al fiicei", se folosesc în spaniolă nieto, în portugheză neto, iar în franceză petit-fils, în vreme ce, pentru "copilul fratelui sau al surorii", în spaniolă, sobrino, în portugheză, sobrinho și, în franceză, neveau. Situația din franceză este similară cu cea din limbile germanice, neveau avînd aceeași origine ca engl. nephew, germ. Neffe, neer. neef, norv. nevø, iar petit-fils avînd aceeași structură ca neer. kleinzoon, și fiind apropiat de engl. grandson și norv. sønnesønn. Corespondentul german este însă termenul Enkel, care are derivatul Urenkel
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de revenire culturală și politică, cu o importantă latură reprezentată de teologie și de ierarhii religioși. Pe lîngă aceasta, foarte de timpuriu, teritoriul balcanic al Romaniei (teritoriul de limbă latină) a fost invadat de popoare de origini diverse și, dacă germanicii au traversat peninsula și zona danubiană fără a înlătura cultura și limba latină, slavii au distrus sistematic civilizația latină, decimînd sau alungînd populația romanică, astfel încît slovenii, sîrbii și croații au întrerupt toate contactele dintre romanicii balcanici (și estici, în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nici nu trebuie considerată ingrată, deoarece există, printre altele exemplul romanilor care au preluat mereu din vechea cultură grecească, fără ca aceasta să le micșoreze măreția, căci receptarea a ceea ce este valoros la alții nu poate fi un fapt supărător. Nici germanicii nu au fost prejudiciați de foarte numeroasele elemente culturale și lingvistice preluate din lumea romană și romanică, deși au avut și atitudini care s-au opus influențelor străine. Important este faptul că atît romanii, cît și germanicii au adaptat și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fapt supărător. Nici germanicii nu au fost prejudiciați de foarte numeroasele elemente culturale și lingvistice preluate din lumea romană și romanică, deși au avut și atitudini care s-au opus influențelor străine. Important este faptul că atît romanii, cît și germanicii au adaptat și au dezvoltat ceea ce au primit de la alții. Receptarea spiritualității (cultură și limbă) caracterizate prin superioritate se produce în cîteva moduri determinante: a) prin presiune, deorece o civilizație superioară tinde să se extindă (să se dezvolte și extensiv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Unirea, au considerat nimerit să transfere toate instituțiile din capitala lor într-o altă localitate, instaurînd centralismul excesiv, nespecific Europei civilizate și deosebit de nefast provinciei pe care o reprezentau. În aceste condiții, ceea ce se realizase prin influența benefică a spiritului germanic, în zonele devenite provinciale, a fost copleșit prin instaurarea politicianismului și birocrației excesive. De aceea, atitudinea diferită, sub mai multe aspecte, a lui Mihai Eminescu reprezintă un fenomen semnificativ prin rectitudine intelectuală și prin responsabilitate civică. Geniul național nu a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
spaniolă, spaniol sued. = suedeză, suedez ucr. = ucraineană, ucrainean v. = vechi vb. = verb * = neatestat Semne folosite în transcrierea fonetică Necesitatea de a ilustra anumite fenomene și situații a cerut invocarea unor fapte lingvistice, de obicei lexicale, din diferite limbi (romanice și germanice), care, în unele cazuri au și transcrierea fonetică, căci uneori pronunția poate indica similitudini sau diferențe pe care grafia nu le atestă (de exemplu engl. father [΄fa:(ə] și germ. Vater [΄fatə] sînt mai apropiate prin pronunție decît prin grafie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
whose main components were rooted in Ancient Greece and were developed by the cultural and linguistic focal points that ensued (in the ancient world, the Roman world and in the modern world, in the Western Roman world and in the Germanic world). Under these circumstances, one can identify the elements that, through communication, were to become general European values and premises for the conjoint between ethnic groups that were nevertheless characterized by specific features. Therefore, the fundamental elements giving the unified
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
investigation with these goals in mind is the conclusion the European world acquired a distinctive feature first in the ancient times, when the Greek and Latin cultural foci were manifest, then in the modern world, when the Western Roman and Germanic were manifest. From among these, the Ancient Greek cultural and linguistic focal point holds the first place both in its temporal coordinates and in its importance, since it founded a number of cultural and civilization features that ensured the Europeans
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
focal points. It is natural that a central part in this investigation should be held by the analysis of lexical elements, whose meanings have obvious cultural values, but also by the comparative syntheses aimed at the grammar of Romance and Germanic languages, with a marked historic element and with much attention directed at contrastive aspects. This direction in the characterization of grammatical categories relies on an ontological viewpoint, according to which language organization is a reflection of the manner in which
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
world is captured by conscience and as G. Ivănescu aptly points out contributes to creating the foundation for further investigations regarding lexical creation, linguistic typology and communication through translation. By relating to basis-languages from which they come, both Romance and Germanic languages illustrate, sometimes in distinct manners, certain phenomena of grammaticalization of word-order and of grammaticalization of words which have lost their initial semantic features and have become grammatical instruments or have acquired this status besides their initial one. Under such
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
form of Indo-European origin has often been abandoned without any inconveniences, being replaced by simpler, yet more relevant instruments. This evolution has resulted in the languages corresponding to the European cultural foci of the modern age (namely Western Romance and Germanic languages) being typologically distinct from the languages corresponding to the cultural foci of the Ancient world (ancient Greek and Latin). Naturally, the linguistic phenomena emphasized and approached from the point of view of European communication must benefit from an analysis
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
has been followed along with the initiation of a parallel study on inter-Germanic communi-cation; it is the same with the discussion on the typology of Romance languages, where Coșeriu's ideas are revalued and a model for the typology of Germanic languages is borrowed, but a mention of Coșeriu's opinions regarding the architecture and the structure of language suggest a different architecture, relying mainly on the distinction between folk and the literary aspect of the language, a distinction that this
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
spiritual unity and of explaining their origin, intensity and circulation. From a linguistic point of view, a remark should be made on the fact that Latin elements inherited by the Romance languages ensure inter-Romance communication, while those inherited by the Germanic languages favour inter-Germanic communication. Another factor that ensures communication within each of the two groups of modern languages Romance and Germanic is represented by mutual influences of the languages they consist of, influences that were manifest at various moments in
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
on the fact that Latin elements inherited by the Romance languages ensure inter-Romance communication, while those inherited by the Germanic languages favour inter-Germanic communication. Another factor that ensures communication within each of the two groups of modern languages Romance and Germanic is represented by mutual influences of the languages they consist of, influences that were manifest at various moments in their history. However, if such aspects facilitate communication within each of the ethnic-linguistic groups, loans from Latin and Ancient Greek in
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
the completion of the same unifying process, so that, for instance, in the case of the semantic field centred on the meaning "popor", several elements converge, starting from the Greek ethnos and demos, from the Latin populus and from the Germanic folk, while French and English have created derived forms from these bases that entered the general European stock. Naturally, the situation of the Romanians should not be ignored, as inhabitants of a territory within the European area and as participants
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]