4,138 matches
-
pentru a fi ,,tradusă", în termeni operaționali. Revenind la acest exemplu, este posibil ca nici asistentul social la care acest individ ar putea apela să nu fie capabil de a-i oferi vreo referință etică ce ar putea să-i ghideze comportamentul. De asemenea, dezbaterile pe tema unei politici naționale referitoare la familie, din România sau din alte state, trebuie să țină cont de faptul că grupuri diferite din punct de vedere etnic, religios sau socio-economic dețin valori nu doar specifice
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
poate fi un cod scris sau transmis prin tradiție, pe cale orală și acceptat tacit de către toți practicienii unei profesii. Un astfel de cod este, pentru medici, de exemplu, "jurământul hipocratic" . Deontologia (în sens restrâns) reprezintă ansamblul regulilor după care se ghidează o organizație, instituție, profesie sau o parte a acesteia, prin intermediul organizațiilor profesionale care devin instanța de elaborare, aplicare și supraveghere a aplicării acestor reguli 46 . Codul deontologic al profesiei de asistent social are ca scop reglementarea principiilor și regulilor de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
tautologiilor reconcilierii enunțate în termenii valorizării morale și ai holismului cultural; automatismul comportamentelor eficiente având drept matrice o autoritate parentală ipostaziată și extensivă, fondată pe afecțiune și recunoaștere, predomină într-o perspectivă care nu mai este astăzi exclusiv managerială, cât ghidată de căutarea tărâmurilor îndepărtate propice investițiilor fructuoase. Totuși, ele sunt retraduse în Occident de noile tematici ale "încrederii" drept cheie de boltă a funcționării întreprinderii. Această evoluție, care tinde să dizolve întreprinderea într-o ficționalizare culturală a pieței, reflectă sub
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lor localizate și de amploare internațională, aceste mutații presupun reconsiderarea problematicilor științifice elaborate în alte conjuncturi, reexaminarea instrumentelor de observație și a categoriilor de analiză. Înainte de toate, ar putea fi necesar să revenim pe scurt asupra orientărilor științifice care au ghidat modul în care antropologii au înțeles fenomenele de industrializare și dezindustrializare în societăți diferite. O a doua etapă este consacrată cercetării nivelelor pertinente de evidențiere a evoluțiilor conjugate ale politicului și economicului. Reflecția angajată aici încearcă să surprindă câteva din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
norme, valori, ritualuri, povestiri, mituri, rutine zilnice, care-i țin pe membrii unei organizații împreună, credințe conducătoare și ordonatoare, percepții, reprezentări, înțelesuri, modele de gândire, comportamente și practici organizaționale specifice. Pe scurt, cultura organizațională se referă la "întreaga filosofie care ghidează angajații unei organizații" (Pânișoară, G., Pânișoară, I. O., 2005, p. 207). Înțeleasă și practicată în mod dinamic, drept suport comportamental și interacțional, ea (idem, p. 206): - definește granițele organizaționale; - face posibilă distincția organizației în raport cu alte organizații; - conferă simțul identității și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
norme de grup: standarde și valori activate în grupul de lucru; • valori etalate: cu rol de principii formulate pentru toți membrii organizației (de exemplu, "calitate înainte de orice"); • filosofia formală: bazată pe politici și principii ridicate la rang de ideologie, care ghidează acțiunile membrilor organizației în raport cu persoanele din exterior; • regulile instituționale, formale și informale, ce definesc apartenența la o organizație, precum și modurile de reglementare a relațiilor; • climatul socio-moral și arhitectura/organizarea spațiului (ce descriu atât stările de spirit, cât și ergonomia locului
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cazuri, la o abordare nerealistă a lumii (Rimé, 2008, p. 375). Între cele două tipuri de postulate (formulate în teoria lui S. Epstein), postulatele concrete (de nivel inferior) trebuie să fie în strânsă concordanță cu faptele pentru că trebuie să-l ghideze în mod efectiv pe individ în prevederea acestora, în desfășurarea acțiunii și în relațiile sale interpersonale. Dacă nu sunt în conformitate cu realitatea, atunci rezultatele acțiunilor și ale relațiilor vor fi catastrofale. Doar datorită realismului lor, postulatele concrete își pot îndeplini rolul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este efectul continuu care urmărește stabilirea unui acord între universul de prezumții al fiecărui individ și fiecare dintre situațiile concrete pe care acesta le întâlnește în viață. Este vorba, de asemenea, despre efortul de a elabora noi prezumții capabile să ghideze acțiunea în mod eficient și să crească astfel capacitatea de includere a univesului nostru de prezumții. 32 O schemă (mentală) este "un ansamblu de moduri în care mintea organizează, înmagazinează și reacționează la o sarcină dată" (Bennett- Goleman, 2002, p.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
organizare, cu propriile ei condiții de existență, cu propria ei logică. Odată acceptat, fantasticul poate deveni un spațiu al unui alt tip de normalitate, de aceea încă de la început încercăm să trasăm unele repere după care să ne putem ulterior ghida, cu referire la terminologie, precum și la cadrul general al literaturii fantastice. Una din cauzele spectaculoaselor controverse iscate în jurul conceptului de fantastic este reprezentată chiar de complexitatea termenului, devenit ambiguu prin diversitatea accepțiilor sale. În timp ce în Dicționarul limbii române este definit
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
acestea în etapele următoare. 2.1. Strângerea informațiilor Dacă un pacient ar veni astăzi la un psiholog, ce fel de informații ar dori acesta să știe despre pacient? Să ne uităm la primele 7 tipuri de informații care-l vor ghida pe acesta în stabilirea unui diagnostic. După aceea, vom lua în considerare alte 4 tipuri care ne vor ajuta în formularea unui plan de tratament. Tabelul nr. 2.1. Informații esențiale și tipuri de întrebări necesare în stabilirea unui diagnostic
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
îndeplinesc în relația cu copii, sau de exemplu disputa dintre un student și părinte în momentul în care părintele dorește să aleagă o carieră pentru copilul său. Terapeutul interpersonal ajută în primul rând clienții să admită disputele și apoi îi ghidează pe aceștia în concesiile pe care sunt dispuși sau nu, să le facă în relațiile cu alte persoane. Terapeutul trebuie de asemenea să ajute clienții să își modifice și să își îmbunătățească modalitățile de comunicare cu ceilalți într-o relație
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
relaxare, de reglare a respirației. Aceste exerciții sunt utile în terapia pentru anxietate pentru că ele le conferă pacienților un control asupra propriilor simptome, care apoi le permite să treacă la următorul pas al terapiei. În al doilea rând, clinicienii îi ghidează pe pacienți în identificarea cognițiilor de catastrofare, pe care ei le au asupra senzațiilor propriului corp. Pacienții pot face aceasta prin notarea acestor cogniții, într-un jurnal a cognițiilor, pe care le au în zilele dinaintea terapiei, în special când
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ori de personal nespecializat, voluntarii, ofereau ajutor în cazuri de violuri, violență domestică și consultanță pentru cei care prezentau risc de sinucidere. Serviciile de intervenție în caz de criză vor fi oferite ca o modalitate de prevenire psihiatrică, care va ghida destinația acestor noi servicii, obiectivul fiind de a scădea: 1) incidența problemelor psihice; 2) durata acelui număr semnificativ de tulburări care exista; 3) deteriorarea care poate rezulta în urma acestor tulburări (Caplan, 1964, pp. 16-17, apud Everly, G. S. & Mitchell, I.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de presă de a-i cunoaște trebuie pus în relație directă cu utilizările secundare pe care le poate da acestor informații. Cunoașterea profilului sociodemografic al publicului servește nu atât la înțelegerea acestuia, cât la identificarea unor ținte, pentru a-i ghida pe cei care vor să-și facă reclamă (ceilalți clienți ai lor) în cumpărarea spațiilor. Profesioniștii în studiul publicurilor caută "mai degrabă să impresioneze opinia publică decât s-o capteze", "s-o influențeze decât s-o măsoare" (Loïc Blondiaux, La
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
într-o perspectivă marxistă sau materialistă, sociologul pornește de la clasele sociale ("muncitorii", "burghezia", "funcționarii", "clasele mijlocii", grupurile statistice de PCS), care sunt colective pe care el le consideră confirmate, în scopul de a "explica" practicile membrilor acestora. Deviza care îl ghidează este atunci: "Spune-mi cine ești ca să-ți spun ce-ți place și ce faci". Clasa este variabila explicativă, iar practicile reprezintă variabila de explicat. Pornind de aici, se prezintă patru posibilități. • Cazul 1: anchetele confirmă implicit omogenitatea claselor inițiale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Această perspectivă este dezvoltată de Dominique Pasquier (1999) în legătură cu tinerii adolescenți care se folosesc de un serial televizat pentru a-și construi identitatea și reprezentările sexualității. Această preluare le permite apoi să acționeze în funcție de modelele posibile, necesare pentru a le ghida interacțiunile cu ceilalți. Partea a treia Profesiile Capitolul 7 Modelul creatorului Ne vom referi aici la trăsăturile distinctive ale profesiunilor culturale (Freidson, 1986; Paradeise, 1998; Menger, 1998; Heinich, 1993, 2000 și 2002), luând în considerare sociologia generală a profesiilor (Dubar
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
socială. Pe sociolog îl interesează doar realitatea atitudinilor și comportamentelor. Posturi sociologice Aceste atitudini epistemologice, dublate de metodologii adecvate, determină trei concepții distincte despre rolul sociologului în cetate: teoria pieței este întotdeauna în raport cu o cerere instituțională și politică. Cercetarea este ghidată de scopuri instituționale, practice, în sprijinul grupurilor aflate la putere, pentru a favoriza, acompaniind-o, activitatea politică. Complicitatea cu mediul studiat se dezvoltă, până la a adopta o atitudine de expert solicitat și găsit. Arta și cultura sunt sectoare ale societății
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
bunele intenții nu garantează bune rezultate. Ei vor mai afla și că distincția între Dreapta și Stânga generează o serie de confuzii care pot fi evitate prin adoptarea grilei de lectură a lui Bastiat. Principiile după care el și-a ghidat reflecția economică și acțiunea politică pot fi rezumate astfel: Libertate individuală, Proprietate privată și Justiție. Bastiat s-a opus încălcării de către stat (guvern, clasa politică) a libertății individuale, proprietății private și principiilor justiției, indiferent dacă aceste încălcări au venit din dreapta
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fost mult mai generoasă cu belgienii, aceștia ofereau fierul francezilor mai ieftin decât domnul Prohibant, ceea ce înseamnă că toți francezii, sau Franța, putea obține o cantitate dată de fier cu mai puțină muncă, cumpărându-l de la cinstiții flamanzi. De asemenea, ghidați de interesul lor, primii nu greșeau niciodată și zi de zi se putea vedea o mulțime de fabricanți de cuie, de fierari, de meșteri de care, de mecanici, de fabricanți de șine și de lucrători mergând ei înșiși sau prin
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
îi este de foame? Nu contează. În sistemul în care raționăm, a-i permite să exporte bani înseamnă a-i permite să sărăcească. Astfel încât, conform mărturisirii dumneavoastră, l-ați forța să se conducă după un principiu opus celui care vă ghidează pe dumneavoastră în circumstanțe similare. De ce acest lucru? Fără îndoială pentru că foamea mea mă pișcă, în timp ce foamea popoarelor nu îi pișcă decât pe legislatori. Ei, bine! Aș putea să vă spun că planul dumneavoastră va eșua și că nu există
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
suportă. Dar pentru că nu comportă fapte, ci doar stări, ea nu se poate exprima decât liric; ea devine atunci o retorică a neputinței. ADAOS. Cu privire la întrebarea " Ce e de făcut când nu mai e nimic de făcut?" - Gândirea care se ghidează după logica elementară consideră această întrebare drept absurdă, pentru că răspunsul este conținut deja în întrebare și anulează îndreptățirea însăși a întrebării: când nu mai e nimic de făcut, nu e, desigur, nimic de făcut. Bunul-simț va spune că această întrebare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în virtutea căreia obiectul vizibil (opera) va deveni ceea ce el este. Ea privește către lucrul încheiat înainte ca acesta să înceapă să fie. Ea vede desăvârșirea care n-a fost încă săvârșită. Și de aceea, în calitatea ei de skeptomene, Atena ghidează privirea tuturor celor ce se îndeletnicesc cu facerea, cu confecționarea (și deci și cu arta) către momentul prealabil al operei, către condiția vizibilității ei ulterioare. Ea este însoțitoarea nevăzută a "posibilelor opere ale oamenilor"1, a tuturor "lucrurilor făcute", poioumena
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ne pregătise pentru un meci care nu era al nostru. "Care îți e ideea?", ne întreba periodic Noica. "Care îți e vibrația?", ar fi trebuit să sune întrebarea. Punctul de decurgere era totul. Vibrația, și nu ideea, trebuia să ne ghideze lecturile. Când am înțeles asta era târziu. "Vreau să fiu un întîrzietor", așa își definea Noica rolul lui pe lângă noi. În cazul meu a reușit în exces. Și mai spunea: "Vreau să vă învăț dezvățul." Dar uitase să spună: dezvățul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și vechil al lui Conachi în 1847-1848”, ajuns, după moartea logofătului, mare proprietar de moșii în jurul Tecuciului și aiurea. Pentru perioada despre care am relatat se știe că nu exista un învățământ de stat organizat sub aspect juridic, instituțiile școlare ghidându-se după principii și reguli religioase o îndelungată vreme; mai apoi au fost întemeiate școli, pe la casele boierești în unele sate, școli private pe la orașe și târguri mai înstărite, cazul Nicoreștilor fiind elocvent din acest punct de vedere. Și în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vezi și Gutting 1980: 1-2). Primul aspect, conținutul paradigmei, ilustrează ideea unei logici interne, a unei viziuni asupra lumii care orientează cercetarea, definește problema care urmează a fi rezolvată și sugerează metoda de folosit. Pentru Kuhn, existența unei paradigme care ghidează cercetarea este o condiție necesară pentru întemeierea unui subsistem social științific și a disciplinelor particulare. În absența unei paradigme, cercetarea profundă este imposibilă și nici nu poate exista un criteriu pentru selectarea problemelor de cercetat (Kuhn 1970: 37). Dacă paradigma
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]