4,520 matches
-
al revelației. De aici o estompare melancolică, cu umbrele incertitudinii și ale nelămuritului. Poetul întorcând spatele artei pure, proclamă poemul sălbatic: Nu cu penița Cu ascuțișul coasei Îmi scriu poemele sălbatice Cuvintele-mi zboară de foc și de plumb Ca gloanțele de flintă. Profesiile de credință combatante sunt numeroase. (...) Așadar poezia lui M. Beniuc este în tonul just atunci când vine cu zgomot de coase, de securi, de bardă, de bici, de izbituri, de furtuni, de prăvălituri de arbori, transcriind situarea poetului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
adună „toate stridențele armoniei”. O Artă poetică XX (din volumul Poem în Utopia) grăiește definitoriu despre această poetică a discursului liric direct, grav și agresiv-neliniștitor: „Cititori, voi cereți/ rime rare, floricele de stil, reverii,/ dar știu, vouă vă trebuie/ precizia glonțului,/ vă trebuiesc trubadurii mitraliilor,/ trăirea totală, fără drept de apel”. O asemenea artă poetică răspunde viziunii autoarei asupra existenței absurde; pespectivă din care Utopia însăși a regimului totalitar e răsturnată în opusul ei. Poem în Utopia (1983), Terase (1985), Efectul
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
răniți. Singura măsură a timpului ce mi-a rămas era evidenta perfecționare a armelor pe care soldații noștri și inamicii lor le foloseau. Nu-mi mai amintesc în care război (în Nicaragua, poate) am dat pentru prima oară peste acele gloanțe ciudate cu centrul de gravitate deplasat. Aveau particularitatea atroce de a se plimba prin corp într-un mod imprevizibil și de a se fixa în locurile în care se ajungea cel mai greu. La câtva timp după asta, au apărut
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cuvânt. — Această pușcă de asalt are o cadență de tir formidabilă: 720 de focuri pe minut! Se demontează foarte ușor în șase bucăți și, cum nu ocupă mult loc, puteți trage dintr-o mașină; există și încărcătoare de cincizeci de gloanțe... Asta e o rachetă teleghidată, are trei ogive cu o încărcătură explozivă care detonează după ce a pătruns în interiorul țintei... Pentru acest calibru se pot utiliza muniții perforante sau explozive sau chiar incendiare... Vocea îi era întreruptă doar de aceea, mai
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
s-a spart, s-a lăsat tras în îngustimea unui pasaj. Doar ultimul soldat a fost atins, în plină goană. Lovit într-o parte, a început să se învârtă pe loc, cu brațele îndepărtate și încărcate încă de obiecte confiscate. Gloanțele de calibrul ăsta transformă adesea mișcarea celui ce aleargă într-o rapidă rotație ca de dans. „Un titirez...“, mi-am zis și am văzut în ochii tăi imaginea reflectată a aceleiași amintiri. În timpul percheziției, mă siliseră să stau cu fruntea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care îl mișcai mașinal. Dezordinea din încăpere o apropia de haosul exterior, de parcă ăsta ar fi fost scopul vizitei... De la fereastră, i-am văzut îndepărtându-se liniștiți pe stradă și, o clipă mai târziu, au avut loc fuga sub pârâitul gloanțelor și moartea în ritm de dans a soldatului care, pivotând de mai multe în jurul lui însuși, a împrăștiat de jur împrejur obiectele confiscate, fragmentele acelea familiare ale vieții noastre de zi cu zi. S-a prăbușit, eu ți-am aruncat
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de jafuri, activitatea asta devenea tot mai dezinteresată, aproape artistică, precum supliciul la care fuseseră supuși păunii. Și știam din experiență că percheziția dezinteresată era adesea cea mai primejdioasă... Soldații uciseră și ultima pasăre, cea mai vioaie, ciuruind-o cu gloanțe - un vârtej de pene și sânge - apoi se îndreptaseră spre centrul orașului, conduși de rafale. Am strivit resturile arse, le-am amestecat și le-am aruncat în mijlocul unui răzor cu flori uscate. Și am început să te aștept, adică să
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și de armistițiu, își părăsește poziția, fără a-i preveni pe cei care se mai bat încă. Acea trădare involuntară n-a avut, pare-se, consecințe. Din nou am trecut prin orașe care se goleau la sunetele primelor rafale de gloanțe, ca sub căderea ritmică a primelor picături peste un acoperiș din tablă ondulată (într-o zi, occidentalii s-au năpustit spre avioane tocmai sub o aversă cu picături mari și calde, iar teama de gloanțele care atingeau deja împrejurimile aeroportului
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
la sunetele primelor rafale de gloanțe, ca sub căderea ritmică a primelor picături peste un acoperiș din tablă ondulată (într-o zi, occidentalii s-au năpustit spre avioane tocmai sub o aversă cu picături mari și calde, iar teama de gloanțele care atingeau deja împrejurimile aeroportului s-a confundat în mod comic cu dorința de a se apăra de tromba de apă). Au fost vapoare care făceau manevre greoaie în golfuri prea înguste și se îndreptau spre larg cu o asemenea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mișcare a valurilor pe o mare strivită, liniștită. O parte a trupelor care apărau orașul era împinsă spre coastă, soldații luau poziție la parterul hotelului, viitorii învingători încercuiau clădirea, mitraliau ferestrele așteptând ca fumul să-i alunge pe asediați sub gloanțe. Am avut timp să traversăm parcul hotelului, să mergem de-a lungul micului său port de agrement și să ajungem la marginea apei. Știam că un vas trebuia să-i evacueze pe ultimii noștri instructori. Ne-am oprit gâfâind în mijlocul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
o suită de momente de grabă alternată cu nemișcare. Nisipul ne-a împotmolit pașii, la fel ca în fuga imposibilă dintr-un coșmar. Mașina militară care s-a desprins de clădirea hotelului creștea rapid, venind spre noi, și deja primele gloanțe ciuruiau coca bărcilor răsturnate pe nisip. Strigătul mi s-a oprit și n-a avut nici un efect asupra ta. Ai rămas în picioare, cu mâna ridicată într-un semn de salut ce mi s-a părut absurd. Încărcătorul aluneca în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
măcelul. Urlaseră, de altfel, cerând să fie uciși, să nu vadă, la căderea serii, prudentele manevre ale lupilor în jurul capetelor lor lipsite de apărare. Nikolai își închipui țipetele acelea, reîntoarcerea soldaților, lovitura de grație, tăcerea. Erau acolo oameni doborâți de gloanțe, în grabă, desigur, sau într-un gest de lehamite... Nikolai se întoarse spre Vulpoi, îl bătu ușurel peste bot și își spuse că fuseseră amândoi mai speriați de salturile micului animal carnivor negru, care rodea cadavrele, decât de capetele acelea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pe o hartă mototolită. Soldați dezorientați alergau prin Dolșanka: nemții încercuiseră mai multe divizii. Satul, ocolit, se pomeni pe acel ciudat teritoriu din interiorul armatei inamice. Cercul se strânse, alungându-i pe locuitori spre pădure, apoi dincolo de râul ciuruit de gloanțe, într-un lan de grâu ars, în sfârșit, pe strada capitalei de județ, unde încă se mai dădeau lupte. Oamenii se poticneau pe harta aceea care se rupea sub picioarele lor, îndoită de șenilele tancurilor, scobită de explozii. Ținând în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
înaintare umană spre vest, Pavel învățase că supraviețuirea depindea cel mai adesea nu de logică, ci de cunoașterea micilor viclenii ale haosului, de imprevizibilele sale toane, care sfidau bunul simț. O victorie putea fi mai ucigașă decât o înfrângere. Ultimul glonț îl ucidea pe cel care, la sfârșitul luptei, își arăta ușurarea aprinzând primul o țigară. Și nu se putea niciodată spune dacă ceea ce se întâmpla era salvator sau mortal. Se gândea la victoria care secera mai mulți oameni decât o
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
schimbi votca pe pâine? întrebă Pavel, văzând, în acel refuz de a bea cele o sută de grame regulamentare de dinainte de atac, o bizară fanfaronadă: cele câteva înghițituri fierbinți îți dădeau curajul de a te smulge din loc, sub șuierul gloanțelor și al schijelor. Nu-ți place să bei sau care e pricina? — Ba da, dar mi-e mai tot timpul foame. Știi, eram băiat de oameni bogați. Când eram mic, părinții m-au îndopat ca pe o curcă. O astfel
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
reapăru pe celălalt mal, acoperit de bulbuci de spumă, soldații se năpustiră pe urmele lui, iar timpul se precipită, pentru a recupera parcă întârzierea. Țeava unei mitraliere de pe un mirador se îndreptă frenetic spre ei. Spuma se însufleți, clocoti de gloanțe. Trăgătorul se agita în cușca miradorului, luptându-se cu unghiul mort. Cu siguranță, asaltul din direcția aceea nu era prevăzut. Soldații se năpustiră spre sârma ghimpată. Și, ca întotdeauna în luptă, totul se sparse în fragmente tot mai rapide și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
întotdeauna în luptă, totul se sparse în fragmente tot mai rapide și mai neprevăzute. O bârnă ruptă din mirador. Mitraliorul cu fruntea despicată de o rafală. Cade și se ivește din nou - are un chip intact, e un alt neamț. Gloanțele lovesc spuma, brăzdează malul. Un soldat se oprește, se așază, parcă spre a se odihni. Pavel îi dă ocol alergând, îi aruncă o înjurătură, apoi pricepe... În depărtare, o pată verde-cenușie de uniforme se revarsă printre barăci - întăririle nemților. La stânga
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
lor disponibilitate față de tot ce le oferea războiul. Uitase că și el, mai înainte, îndepărta moartea prin rugăciuni de amator, își freca medaliile, visa la întoarcerea acasă, aștepta scrisori. În față, dincolo, aerul acela de întinerire era de asemenea vizibil. Gloanțele mușcau cu ușurință, în rândurile nemților, din stratul acela friabil al tinerilor, al adolescenților recrutați din Hitlerjugend. Felia aceea odată smulsă, sâmburele se ivea, aproape mineral, în duritatea lui: soldați care supraviețuiseră luptelor de la Stalingrad, Kursk, Koenigsberg. Soldați care știau
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
victoria era anunțată, dar acolo, îndărătul acelei biserici cu acoperișul străpuns de obuze, se mai ascundeau trăgători care refuzau să se predea. Mai ales acela, cu chipul negru de fum, care ciuruia strada pitindu-se în spatele unei coloane mâncate de gloanțe. Părea invulnerabil. După fiecare rafală, când praful se risipea, se vedea iarăși apărând profilul acela țeapăn îndărătul coloanei, iar tirul reîncepea. Tinerii soldați, perplecși, dădeau din umeri, ocheau cu luare-aminte sau, dimpotrivă, se porneau să tragă metodic asupra întregii fațade
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
schimonosindu-se de mânie... În cele din urmă, îl dădură gata cu lansatorul de grenade. Apropiindu-se, Pavel constată eroarea o dată cu ceilalți și fluieră de uimire. Într-o nișă dintre două coloane se afla o statuie de bronz ciuruită de gloanțe. Ascunzătoarea neamțului era alături, mai jos. Era întins pe pardoseală, mort, cu chipul întors spre ei. Mâna stângă, plină de sânge, era legată de mânerul mitralierei cu o sârmă, care înlocuia ligamentele sfâșiate și permitea tirul. Înnegrit de funinginea incendiilor
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de flori artificiale, pe soarele și marea de dincolo de geamuri - liniștea micului dejun într-un hotel, și, preț de o clipă, ne venea greu să ne închipuim că, la doar câteva etaje mai jos, un soldat cu picioarele ciuruite de gloanțe se târa pe coridor, ca să se ascundă într-o cameră. În timpul uneia din acele pauze, am încercat să ieșim prin grădina suspendată și, aflându-ne deja lângă scara în spirală, am nimerit în plină tragere. Erau ultimii combatanți ai vechiului
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
am trezit cu o sprânceană retezată de un glonte care a ricoșat, tu te-ai întors în fugă, mi-ai văzut fruntea plină de sânge, am avut vreme să-ți prind privirea, să te liniștesc cu o clipire din ochi. Gloanțele trase asupra noastră au trezit o nouă serie de împușcături. Agresorii au încercuit în cele din urmă clădirea. Pe toată durata zilei, în agitația bruștelor mișcări de supraviețuire, ochii ni se întâlneau într-o privire rapidă, fără cuvinte, înțelegând din
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Șah m-a pus să-i vorbesc despre plecarea ta, despre lunile care o precedaseră, despre colegii pe care îi văzuserăm la momentul respectiv. I-am povestit cum am rămas asediați în restaurantul turnant, din centrul unui oraș aflat sub gloanțe și, mergând înapoi, spre trecut, săptămânile petrecute la Londra, apoi, mai departe încă, dispariția cuplului care trebuia să ne înlocuiască: Iuri și Iulia. Remușcările tale că n-ai știut să-i ocrotești... Cum era Iuri ăsta? mă întrerupse brusc Șah
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
priviră în tăcere. Cu doar câteva minute mai înainte, femeile tinere care mergeau spre răsărit credeau că ajunseseră la limita extremă a nefericirii: mai multe zile de mers pe jos, fără hrană, în frigul pătrunzător al nopților, o rafală de gloanțe în cursul dimineții, venită dinspre un camion german. Acum, nu se mai auzea nici un geamăt în grupul lor. Femeia însărcinată tăcuse și ea, rezemându-se cu spatele de loitra unei remorci părăsite. Priveau mute și nu prea înțelegeau ce vedeau
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
fază inițiatică. Albul, la fel ca negrul, sugerează necunoscutul, evoluția de la o dimensiune la alta. Pagina albă este încă goală, neutră. Ea nu conține încă nici un semn, nici o amprentă. Prin urmare, albul, care este prin excelență expresia neutralității (drapelul alb, gloanțele albe, cecul în alb, poate dezvălui inocența celui ce visează, dar și lipsa de implicare personală. Pune accentul pe imaturitatea afectivă sau intelectuală, pe refuzul de a se pronunța ori de a se angaja. Însă, în mod paradoxal, atunci când este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]