2,459 matches
-
de măr Și-n fașe mic pe Domnul. Colind de Vasile C. Merticariu Doamne sfinte, împărate, Prin cetăți și pe la sate Copilașii te vestesc Fecioraș dumnezeiesc. La ferestre luminoase Glasuri de copii, sfioase, Se aud vestind mereu Nașterea lui Dumnezeu. Gospodarii ies afară Să asculte-n prag de seară Ale pruncilor cuvinte, Răsplătindu-i cu plăcinte. Să lăudăm pe Dumnezeu de Nichifor Crainic Să lăudăm pe Dumnezeu Și să-l mărim, popoare, Că ne-a trimis pe Fiul său Din slava
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
o lungă perioadă de boală și zbucium. Cu toate că sunt în Iași de peste 40 de ani, pentru mine “acasă” nu este acest oraș, ci locul unde am văzut lumina zilei, TANSA, cu oameni harnici, veseli, fântâna, curtea, scrânciobul (zbanța). Sfătoși, buni gospodari, țărani, olari, lemnari, sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată artă. Nunțile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
carul de pe dealul Pleșa, fiind apreciate - atât în sat, cât și la târgurile și bâlciurile Moldovei (Băcești, Negrești, Roman, Vaslui, Huși, Bârlad, Iași, Suceava, Fălticeni, Bacău etc.). În 1967 cam 10% din săteni erau din meseriașii citați, iar mulți din gospodarii satului, după terminarea treburilor agricole plecau împânzind pădurile țării ca tăietori de lemne, făcători de spițe, traverse etc. În ultima vreme mulți locuitori lucrează la fabricile din Iași, Vaslui, Roma, Bârlad etc., cu multă pricepere și hărnicie, căci din totdeauna
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
țării ca tăietori de lemne, făcători de spițe, traverse etc. În ultima vreme mulți locuitori lucrează la fabricile din Iași, Vaslui, Roma, Bârlad etc., cu multă pricepere și hărnicie, căci din totdeauna tansanul - tansanca - au fost serioși, pricepuți, de încredere, gospodari cu sine și cu ai lui, oameni cu dragoste de casa natală, de satul lor, de țara lor, oameni trăitori cu frica lui Dumnezeu, întru credință străbună, ortodoxă. Bătrânii vorbesc adesea de Ștefan cel Mare și Sfânt, de luptele sale
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
timpurile mai noi, se păstrează din totdeauna obiceiurile sărbătorilor Crăciunului, ale Nașterii Domnului Nostru Iisus Cristos, când se umbla cu steaua, cu colindele; ale Anului nou, când datinile strămoșești fac să răsune satul de glasurile copiilor și flăcăilor, ori ale gospodarilor umblând cu plugul, cu buhaiul, cu semănatul, cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși la oaste, cu auguștii cei șugubeți etc., obiceiuri ale zilei de Sfântul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mare și vesel, împărțit în șapte părți ce se țin una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și Văleoane. Ș-apoi tănsănii și pe vremea aceea nu erau numai șa oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora, dar și suveica de vuia satul de vatale în toate părților, cu biserică frumoasă, cu preoți, dascăli și poporani ca aceia de făceau mare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
persecuta familia și argații. Când se ducea la moară, cică femeile dormeau cu rândul, ca să nu le prindă stăpânul odihnindu-se. Crăciun nu era, deci, acasă atunci când Maica Domnului și Iosif i-au bătut la poartă. Maria dădea să nască. Gospodarul cel rău tocmai plecase cu 12 căruțe la moară, iar femeile trebăluiau de zor. Iosif i-a spus Crăciunesei: - Lasă-ne, femeie bună, să rămânem la dumneata, că Maria-i ostenită de drum și trebuie să nască... Atunci gospodina i-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să i te închini! Crăciun cel păcătos se inchină pruncului sfânt, devenind bun creștin. Păgânul Crăciun, trezit din beție, merge spre staul, după Crăciuneasa. Și ce-mi vede? Tot grajdul e numai lumină. Sus, îngerii cântă. Cuprins de mometul feeric, gospodarul se aruncă în genunchi și se închină. - Nu te teme, Crăciune! Îi zice Maica Domnului, de lângă omul ei Iosif. Dumezeul cel sfânt a dorit să ajung la casa ta și să facă minunea asta, ca să- ți arate și ție
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Christos, din iesle. Nourii de ninsoare s-au risipit, cerul s-a deschis și strălucea în lumina dumnezeiască. La poartă băteau trei crai călători. - Mă rog, aicea s-a născut astă-nopate un prunc? - Aici, aici! Se grăbi să le deschidă gospodarul. Cine sunteți? Și de unde veniți? - Apoi, uită-te în sus! Îi grăiră drumeții. Crăciunul zărește o stea luminoasă, a cărei coadă scapără prin acoperișul staulului. Stăpânul casei norocose află că dumnealor sunt cei trei crai de la răsărit, cititori în stele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cu mieji de nucă și înmuiate în zeamă dulce. Aceste ”turte” se împart în amintirea scutecelor Mântuitorului. Dacă se naște un copil în Ajunul Crăciunului, va fi norocos. Cine vrea să aibă noroc și sănătate nu mănâncă nimic toată ziua. Gospodarii se scoală de cu noapte și duc din curte paie, așchii, surcele și le bagă în sobă zgândărând focul, ca să iasă scântei multe, căci atunci vor avea parte de bucate, bani și vite. Zorii Încă din zori, copiii, băieții și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
alun. Aceste bețe se numesc colinde sau colindițe. Cu ele bat în poartă ori bat pământul, urând, în același timp, sau scormonesc focul în vatră, căutând să stârnească scântei cât mai multe, urând și cu acest prilej. În nordul Olteniei, gospodarul dă vătraiuluiadică aceluia ce trece drept conducător al cetei - o coajă de dovleac, în care sunt amestecate tot felul de semințe: de cânepă, de in, de porumb, grâu etc. Acesta ia cu mâna și, aruncând în toate părțile pe casă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
urat Dar nu suntem dintr-un sat apropiat Ci din loc îndepărtat, Unde iepurele Ști-a păzi oile, Iar vulpea găini nu poftește. Ma îndemnați, măi flăcăi. Hăi, Hăi, Hăi! Mai mânați măi! "Badica Traian" Aho, aho! Bună seara, buni gospodari, Seara lui Sfântu' Vasile Să vă fie la toți de bine. Și nouă de folos C-am ajuns sănătoși! Stați băieți și nu urați Samă bine să luați! Și de acu, flăcăi, urați, Zurgălăi și clopoței Ceată, roată, măi flăcăi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Ca merii, ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată, De toate îmbelșugată! Busuioc verde pe masă Rămâi, gazdă, sănătoasă! La anul și la mulți ani! Seara lui Sfântu' Vasile Aho, ho, hooo! Seara lui Sfantu' Vasile Să vă fie gospodari de bine Și nouă de folos Că suntem plugari de jos. O-nsărat, o-nourat Noi plugari ne-am adunat De prin dealuri, de prin văi Tot plugari de alde noi. Și ne-am luat cu ist clopoțel bălțat Să stârnim câinii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
plugarii necajiți Și plugarii cer mâncare Boii ne cer parale. Boii de la roate I-am furat azi-noapte Boii din prigol I-am scos din ocol. Ia mai roata măi, hăăi, hăăi! Plugușorul satiric Frunză verde de mărar Bună seara gospodari. Gospodari și gospodine Și voi domnișoare fine. De dormiți, de nu dormiți Vă rugăm să vă treziți. Dați urechea la fereastră Și-ascultați urarea noastră. Noi plugari din Câmpulung Am pus șase boi la plug, Că de când s-a înserat Noi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
rugăm să vă treziți. Dați urechea la fereastră Și-ascultați urarea noastră. Noi plugari din Câmpulung Am pus șase boi la plug, Că de când s-a înserat Noi cu plugul am plecat. Zurgălăi și clopoței, Înc-o roată, măi flăcai Toți gospodarii din sat Stau și-ascultă la fereastră Că așa e în seara asta. Iară cu-n băiat din sat Am plecat după-nsurat. Într-un sat, într-o comună, Să-mi găsesc o fată bună. Mi-am luat și eu mireasă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de măr Și-n fașe mic pe Domnul. Colind de Vasile C. Merticariu Doamne sfinte, împărate, Prin cetăți și pe la sate Copilașii te vestesc Fecioraș dumnezeiesc. La ferestre luminoase Glasuri de copii, sfioase, Se aud vestind mereu Nașterea lui Dumnezeu. Gospodarii ies afară Să asculte-n prag de seară Ale pruncilor cuvinte, Răsplătindu-i cu plăcinte. Să lăudăm pe Dumnezeu de Nichifor Crainic Să lăudăm pe Dumnezeu Și să-l mărim, popoare, Că ne-a trimis pe Fiul său Din slava
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
asupra lor, în rândurile coloanei de militari a apărut panica, iar ostașii au deschis focul asupra caselor din jurul bisericii, adică asupra localnicilor care își lucrau grădina. Au dat și foc la câteva case, printre care și la câteva ale unor gospodari maghiari. A doua zi au întreprins razii în sat, în decursul cărora au ucis nenumărați civili - printre care copii, bătrâni și femei -, rănind și câțiva localnici maghiari. Conform istoriei orale, preotul ortodox (sau fiica lui) a tras cu arma asupra
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
centralizarea ierarhiei comandanților din luna octombrie, când toată administrația ajunsese sub conducerea armatei - au fost lăsați singuri, de capul lor; drept urmare, fiecare, în sfera lui de competență, a săvârșit abuzuri de serviciu în serie. Comandantul județului Bihor alungase din teritoriu gospodari români, aduși acolo de puterea de stat a României, pe pământuri confiscate prin reforma agrară de după Primul Război Mondial. Generalul Rajnay (cu de la sine putere) a stabilit, pe teritoriul aflat sub comanda lui, convertibilitatea monedei ungare de atunci, pengő, la
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
era vorba de autorizații pentru debit de tutun, cartele de piele pentru talpă, prelungirea vreunei linii de autobuz sau depunerea jurământului paramilitar. La nivel local, guvernarea încuraja înființarea în fiecare sat transilvan locuit de maghiari a câte unui "cerc de gospodari". Aceste "cercuri de gospodari" deveneau obiectivul țintă al subvenționării din partea guvernării; prin aceste cercuri ajungeau, până în satele cele mai mici, mai îndepărtate, semințele pentru culturi, mașinile agricole, literatura de popularizare a științei agricole. Fenomenul făcea parte din tendința generală a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pentru debit de tutun, cartele de piele pentru talpă, prelungirea vreunei linii de autobuz sau depunerea jurământului paramilitar. La nivel local, guvernarea încuraja înființarea în fiecare sat transilvan locuit de maghiari a câte unui "cerc de gospodari". Aceste "cercuri de gospodari" deveneau obiectivul țintă al subvenționării din partea guvernării; prin aceste cercuri ajungeau, până în satele cele mai mici, mai îndepărtate, semințele pentru culturi, mașinile agricole, literatura de popularizare a științei agricole. Fenomenul făcea parte din tendința generală a statului, în anii treizeci-patruzeci
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în anume îndatoriri ale sale, să se sprijine într-o măsură din ce în e mai mare pe cooperările sociale, și pe naționalizări. Organele de supraveghere economică încercau să se lupte cu punctul de vedere arhaic asupra agriculturii: lămureau pe gospodari să nu cosească cu secera, să nu lase parcele în pârloagă și introduceau semințe noi de culturi, soiuri noi de plante. În Țara Secuilor s-au introdus atunci, de pildă, îngrășămintele artificiale. Nu cunoaștem cifrele exacte de finanțare ale economiei
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de multe ori în "colectiv" vechile selectoare primite atunci. Tot în acea perioadă, la Sânsimion (Csíkszentsimon), fabrica de apret, construită în era ungară, funcționa încă cu instalațiile originale. În cele patru județe secuiești, numai în 1941 statul oferise cercurilor de gospodari câte 75 de mii de pengő pentru achiziționarea de semănători și mașini pentru decorticat semințe, în total 184 de bucăți. La Ciuc (Csík), prin anii șaptezeci, se semăna încă soiul de cartofi numit "regina lunii mai", adus în ținut în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
mii de pengő pentru achiziționarea de semănători și mașini pentru decorticat semințe, în total 184 de bucăți. La Ciuc (Csík), prin anii șaptezeci, se semăna încă soiul de cartofi numit "regina lunii mai", adus în ținut în era ungară, iar gospodarii mai în vârstă dețineau încă exemplare din prospectul de prezentare a acestui soi, chiar și prin anii nouăzeci. Pe lângă acțiunile din zootehnie și de plantare de pomi fructiferi ale Asociației Economice Maghiare din Transilvania (Erdélyi Magyar Gazdasági Egyesület - EMGE) merită
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
rugat de guvernare să se ocupe de tratarea juridică a problemei, rapid și-a abandonat investitura, evaluându-și propria activitate drept un insucces. Într-o ordine asemănătoare cu moșiile retrocedate, 34 294 de iugăre cadastrale au ajuns din nou la gospodari - mai ales sub formă de ajutor social funciar. Fondul acestui ajutor nu l-au constituit pământurile eliberate în urma reviziei reformei agrare române, ci, în mare parte, moșii rechiziționate de la proprietari evrei, care, conform legii XV din anul 1942, au ajuns
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a declarat: "Ei bine, tăurașul nu mai e de vânzare, pentru nimic în lume, nici dacă domnul inspector ar vrea să-l cumpere! Dar pe Dumnezeul meu, am să-i arăt eu domnului inspector că nu-i va distruge pe gospodarii din Filiași. Știu și de ce nu vrea să-mi cumpere tăurașul. Iaca de asta, ni!" La care și-a arătat insigna de pe rever, care, apropiindu-mă, s-a dovedit a fi insigna Partidului Reînnoirii Maghiare (Magyar Megújulás Párt - MMP)". Așa
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]