2,083 matches
-
Creția −: (a) Cântați lui cântec nou (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 113) Cântați cântecu nou (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 168) Cântați Domnului cântec nou (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 211) Pre menre a vrut gice mari cuvente (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 133) Grăi-va limba mea cuventele tale (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 194) Și pohtiră pohtă în pustinie și ispitiră Dumnedzău fără de apă (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 177) că a ceti și a nu înțelege iaste a vântura vântul sau a fiiarbe apa
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de Dumnezeu, De viață păcătoasă Tu să ne ferești mereu. Să ne fii ancoră tare Când naufragiem în larg, Să ne stai pe-a vieții mare Sus ca steagul pe catarg! Să cădem cu pocăință Și din suflet să-I grăim: Dă-ne-n inimă credință Ca toți să ne mântuim! Preot Bocănescu Marian - imn închinat Maicii Domnului de a Giurgeni SCURTĂ MONOGRAFIE ISTORICUL MĂNĂSTIRI I Mănăstirea Giurgeni din comuna Giurgeni, actuala comuna Valea Ursului , inițial județul Roman - raionul Negrești, actual
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
exemplu, imposibil de ocolit: Părea un abur de cuvinte care șopteau, părea un farmec nespus, părea un dor după mii de ani de așteptare, părea că nici nu eram, așa de mult eram. Ce fericiți suntem, Doamne, ce fericiți suntem!" grăiam negrăind". Apoi încă unul: Ce ochi au adunat atâta rouă și atâta verde pur, și atâta azur, și atâta dor!..." După un șir de misterioase dispariții, în special a Corei Solomon din spitalul bucureștean (după ce a fost maltratată de trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
imposibil de ocolit: Părea un abur de cuvinte care șopteau, părea un farmec nespus, părea un dor după mii de ani de așteptare, părea că nici nu eram, așa de mult eram. Ce fericiți suntem, Doamne, ce fericiți suntem!" grăiam negrăind". Apoi încă unul: Ce ochi au adunat atâta rouă și atâta verde pur, și atâta azur, și atâta dor!..." După un șir de misterioase dispariții, în special a Corei Solomon din spitalul bucureștean (după ce a fost maltratată de trei varvarieni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
justific într-un fel neastâmpărul meu de la începutul lui septembrie trecut, când nu am avut măcar răbdarea ca scrisoarea ce-ți expediam să ajungă la destinație și am ajuns eu mai întâi ca o scrisoare vie ce putea să-ți grăiască cu totul altfel. Abia acum înțeleg că prin instinct simțeam ceva de care parcă nu-mi dădeam seama și care totuși mă îndemna să plec la drum cu pași repezi pentru a ieși întru întâmpinarea Zânei și Crăiesei mele. Am
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
transmiterea cuvîntului ori a imaginii este admisă numai înainte de începerea dezbaterilor și cu autorizarea prealabilă a președintelui care conduce ședința de judecată. Este interzis cu desăvîrșire că în sala de ședință să se facă propagandă de orice fel, prin viu grăi ori prin afișe, pancarte sau alte materiale de acest gen, sub sancțiunea evacuării din sală și a sesizării organelor de poliție, dacă președintele apreciază că fapta are caracter grav. Dispozițiile art. 122 și 123 Cod procedură civilă sînt aplicabile. Articolul
REGULAMENT de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108120_a_109449]
-
12, județul Timiș. 271. Morutan Viorel, născut la 8 ianuarie 1971 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Morutan Viorel și Lucretia, cu domiciliul actual în Austria, 3291 Kienberg, Altestr. 9, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Mediaș, str. Grăia de Jos nr. 1, județul Sibiu. 272. Morutan Toita Claudia, născută la 14 mai 1971 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Holerga Oliviu și Toita, cu domiciliul actual în Austria, 3291 Kienberg, Altestr. 9, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
județul Sibiu. 272. Morutan Toita Claudia, născută la 14 mai 1971 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Holerga Oliviu și Toita, cu domiciliul actual în Austria, 3291 Kienberg, Altestr. 9, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Mediaș, str. Grăia de Jos nr. 1, județul Sibiu. 273. Schauer Tatiana (Munteanu), născută la 13 aprilie 1971 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Munteanu Gheorghe și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 2632 Ternitz-Sieding, Edlitzbrunnstr. 14, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
de Sf. Ștefan (26 decembrie) și-a preluat atribuțiile. 1. Convertirea creștinilor de la Cotnari Reîntorcându-ne un pic înapoi, cu aproape cu an anterior noii alegeri, Pr. Mauri della Fratta, predecesorul său, ceruse permisiunea să meargă la Roma pentru a grăi direct asupra unor chestiuni variate urgente, cu atât mai mult cu cât în acel an s-ar fi ținut și Capitolul General, la care dorea să participe. Deoarece aveau experiența recentă a gravelor chestiuni ivite, precum cea a Patriarhului Kyrillos
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
iulie, a ajuns acolo Pr. M.ș Anton din Breslaw, regentul Cracoviei, Provincialul Transilvaniei și Comisarul General al Provinciei din Rusia, și văzându-i acolo pe ai săi și ai noștri frați asupriți pe nedrept, s-a dus să-i grăiască domnitorului; i-a arătat acestuia o donație făcută Religiei noastre de antecesorii săi, în sprijinul spuselor preoților noștri. Auzind toate acestea, a decis să reintre în posesia Religiei noastre, și a poruncit ca preoții iezuiți să se aranjeze în altă
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
unor cuvinte grele la care ar fi silit oricine dacă nu ar fi Minor (Conventual) de profesie, că slujirea lui Dumnezeu, atât cât pretinde fragilitatea omenească, este practicată destul de bine, având loc sfinte liturghii, predici, spovezi etc., iar efectele o grăiesc prin reîntoarcerea la credința catolică a unei bune părți a castelului numit Campulung și a luteranilor cu tot cu predicatorul lor, prin strădania Pr. M.ș de Castro, Pr. Giovenale da Cuneo și Venanzio da Monte Ottone, după cum vă este bine cunoscut
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
a Canalului Cinci al televiziunii italiene, care difuza în direct un simpozion ecumenic găzduit și patronat de Episcopia din Verona. Tema abordată era al doilea comandament dintre cele Zece Porunci primite de poporul evreu la poalele Muntelui Sinai și care grăiește: "Nu te vei închina unui Dumnezeu altul decât mine; să nu-ți faci statui sau portrete... ca obiecte de cult". Oratorul principal era rabinul din Verona care a vorbit mult prea mult evocând în serie părerile unor autori, cunoscuți sau
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Nicolae Mavrocordat hotărăște la 10 ian 1742 (7250): „Ori să priimească acei neguțitori să dei chirie cum dau și alții, ori, nepriimind, să aibă egumenul voie a-i scoate din dughene și să priimească pe alții.” - Din cele ce am grăit până aici, cred că ți-ai dat seama, dragule, că prea cuvioșii călugări de la mănăstirea Goliei au fost „cuminți”, cum s-ar spune. Au avut totuși o judecată cu frații lor ,călugării de la mănăstirea Agapia. Pricina o aflăm din urmarea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
deja...N-am zăbovit nici eu prea mult în preajma „mănăstirii dintre vii”. Mersul îmi era spornic și răsuflarea ușoară... Chipul de piatră al bisericii Sfântul Ioan Gură de Aur se arată fără fală în capătul Uliței Zlataust. Din stânga bisericii, îmi grăiește Spiritul domnesc.Bine ai venit, dragule. Apropie-te să vezi crucea de pe mormântul lui Barbu Lăutaru. Mă apropii și citesc: „Aici odihnește vestitul cântăreț cobzar starostele lăutarilor moldoveni Vasile Barbu Lăutaru 1780-1860.” Imi plec fruntea și parcă aud zumzetul cobzei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
comuniste urmașii Mântuitorului. Tu stai învăluită în lunga Ta tăcere, În poală porți pe Fiul - mănunchi de crini zdrobiți El poartă-n cap cunună din spinii cei slăviți, Și peste Fiul curge în val a Ta durere. Ființa Ta întreagă grăiește către Dânsul: «Și Eu am fost pe Cruce cu Tine, Fiul Meu. Și coasta Mea-i străpunsă cu fierul lăncii greu, Și fața Mea-i uscată de mult ce-a ars-o plânsul. Și port și Eu pe frunte cunună
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
mamii, uită-te la ea și spune-mi, e copilul vinovat că are sângele nostru amestecat ? Până și Maria țiganca a alăptat-o și i-a purtat noroc. Ai răbdare, fii mai împăciuitoare și Dumnezeu îți va arăta calea. Bunica grăia frumos, cuvintele sale erau meșteșugite simplu, dar întotdeauna creau motivația necesară de-a articula comportamente și atitudini pacifiste. Și mare adevăr a spus bunica Floarea atunci. Cu Maria țiganca, prietena bunicii, este o altă poveste ce mi-a purtat noroc
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
ușor, Ca o undă cristalină dintr-un limpede izvor Însă, dup-al tinereții falnic și înaltul său zenit, Înserarea bătrâneții peste el a coborât... Împăratul CARP copiii lângă sine și i-a strâns Și cu lacrimi de tristețe le-a grăit cu glasul stins: Dragii mei copii, de-acum sunt cât codrul de bătrân Și nu știu cu voi pe lume câtă vreme mai rămân De aceea, dragii tatei, în acest din urmă ceas, Țara mea cea mult iubită grijii voastre
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
de-acum sunt cât codrul de bătrân Și nu știu cu voi pe lume câtă vreme mai rămân De aceea, dragii tatei, în acest din urmă ceas, Țara mea cea mult iubită grijii voastre am s-o las! Astfel a grăit bătrânul, apoi țara le-a-mpărțit, Dintr-o margine în alta, din Apus în Răsărit Și din Miazănoaptea aspră, până-n calda Miazăzi, Cu iubire și dreptate, fiecare-a stăpâni: Cel dintâi, ARDEAL, fiindcă era primul său flăcău, Cuvenitu-i-s-a dreptul de urmaș la
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
născut în 1905 Colindă la casă de ciobani Pe sub mărul înflorit Paște Gheorghe oile Și-mi zice din fluier lung, Fluier zice, oi îmi frânge Fluier zice, oi întoarce. Gazda pe ci s-o trecut Și din gură și-o grăit: - «D’alelei, măi voinicel D-ale cui-s aceste oi ?» - «Ce mă domn bun ispitești, Că tu domn bun bine știi. D-ale mele și-ale tale. Eu le pasc și le păzesc Tu le crești și le-nmulțești« - « Iar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o Domnului nostru Din ce țări și din ce părți. Din ce margini de pământu’ o Domnului nostru Cele roduri de-mpărați. Cercători prin țări au dat, o Domnului nostru Cel ce ncearcă de cu seară. El din gură-așa grăi, o Domnului nostru Eu văzui pe Dumnezeu, Ce vârstă de domnul este, o Domnului nostru Mititel și-nfățășel Fașa dalbă-i de mătase, o Domnului nostru Scutecel de bumbăcel. Comănacu-i de bumbacu’ o Domnului nostru Cele roduri de-mpărați. Cercători prin
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Fașa dalbă-i de mătase, o Domnului nostru Scutecel de bumbăcel. Comănacu-i de bumbacu’ o Domnului nostru Cele roduri de-mpărați. Cercători prin țări au dat, o Domnului nostru Cel ce-ncearcă-n miez de noapte. El din gur așa grăi, o Domnului nostru Eu văzui pe Dumnezeu Ce vărstă de Domnul este, o Domnului nostru Că-i și vârstnic de voinic. Că nu-i fiară, mustăcioară, o Domnului nostru Și-o cunună de bujori Cele roduri de-mpărat, o Domnului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de voinic. Că nu-i fiară, mustăcioară, o Domnului nostru Și-o cunună de bujori Cele roduri de-mpărat, o Domnului nostru Cercători prin țări au dat. Cel ce-ncearcă-n zori de zi, o Domnului nostru El din gur-așa grăi. Eu văzui pe Dumnezeu, o Domnului nostru Ce vârstă de Domnul este. Când plecă spre bătrânețe, o Domnului nostru Cele roduri de-mpărat, o Domnului nostru Grele oști au ridicat. Jos la țară le-au lăsat, o Domnului nostru Taie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ședea și chindiseară, hei ler, flori de măr Tot gulere voinicești Și prapore-mpărătești, hei ler, flori de măr Și scandile mari, domnești Pe-acolea cine-și trecea, hai ler, flori de măr Trece marele ei crai Și din grai așa grăia, hei ler, flori de măr Dar (Lină) d’ochii-s negri, Fă-mi și mie d-un guler, hei ler, flori de măr D-un guler și d-un propor Că eu ție că ți-oi dare, hei ler, flori
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu flori, Tot cu flori de fete mari. Când la joc el mi a sositu, De pe cal s-o coborâtu Ș-încă-n horă mi-o intratu Și-ncepură a juca, A juca și a striga. Murgu afară râncheza, El din gur-așa grăia : - «Rabdă murgu, ne-adăpat, Ne-adăpat și nemâncat, Cum rabd eu neînsurat. Că dacă m-oi însurară, Eu mai bine te-oi țineară, De mâncare că ți-oi dară Tot grâu roșu vânturatu, Cu ferdela-amăsuratu, De-adăpat te-oi adăpa
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de-unde-mi vii și unde-ai fost ?» -«Vin soro din codru des, și am vint să te mai văz, Vin din codru încheiat, jendarii nu m-or aflat. Vin din codru înverzit, jendarii nu m-or găsit. Sora lui din grai grăia : -»Du-te frate nu mai sta, Că jendarii-s cât colea. Te-or prinde și te or pușca. Că și-asear-au fost în sat și de tine-au întrebat: N-ați văzut pe Andrei Budac? Dară ei nu te-au trădat». -«Nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]