4,781 matches
-
Să nască cerul toamnei fără vină Eu am iluminat tristețea-n vis. Când strigătul nopții ce n-are părinți Se leagănă-n umbre sub fețe de sfinți Și grinda-i linsă de văpaia rea, Întinsa-mi coadă te lasă fără grai: Alerg și m-ascund, dar la-nceput de mai Mortală va fi mușcătura mea. -------- 2001 Prin traducerile „comise” în acest tom și prin textele originale reproduse în paralel oricare cititor român, bun cunoscător al limbii ruse, poate ușor observa că
PAUL POLIDOR A REALIZAT O TRADUCERE CONSONANTĂ CU SPIRITUL ORIGINAL de DUMITRU BĂLAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374455_a_375784]
-
ei, marii anonimi ai vieții, care, cu brațele lor și cu credința au ajutat la ridicarea bisericii. Răzbat din filele acestei cărți puternice accente sadoveniene de ”Hanul Ancuței” sau de ”Creanga de aur”, cu arome arhaic-moldovenești, cu incantații dulci ca graiul și accentul vorbirii acestor oameni...: Cu vocea-i monotonă, fără să privească spre mine, a risipit din nou tăcerea ce începuse să ne împresoare...” Nu am întâlnit niciunde, în cele citite de mine până acum, descrierea unor răscolitoare momente religioase
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]
-
a fost Femeia, apoi au apărut poezia, pictura și sculptura... Femeia alerga liberă, prin poieni de pădure, se cățăra pe stânci și, se avânta în zbor spre Paradis. Frumusețea ei- minune clădită-n taina Curcubeului fiind creată de însuși Dumnezeu.... Graiul ei, blând ca al îngerilor, plutea peste întinderea albastră. pășea ușor precum gândul ce trece neauzit, de la un om la altul. Sculptori celești i-au modelat trupul din cel mai prețios jad, mirosind a mentă sălbatică și a Dragoste..... La
FEMEIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374558_a_375887]
-
noptieră, un trandafir Pierde-o petală uscată... Ochii, iar nu au închis Luciul cu safire... Buzele nu s-au atins De paharul cu "iubire"... Corpul nu a tresărit... Nu a erupt vulcanul... Doar inima-nfundată-n perne Își plânge fără grai aleanul.... Soarele a răsărit Pentru c-așa e universul... Ce-i pasă lui că n-am dormit Pândindu-ti noaptea mersul.... În grădină o nouă zi Se scaldă-n picături de rouă... Doar mie, pasăre stingheră Îmi tot ninge...și-
TIMPUL IUBIRII de ADA SEGAL în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373430_a_374759]
-
a fi valorizat, de a coopera, nevoia de intimitate și de oglindire în alter ego. Astfel, determinarea ce l-a făcut pe om să-și exprime dorințele printr-o expresie din ce în ce mai bogată, plecând de la transmiterea informațiilor, în genere prin viu grai la început, a făcut ca bagajul acesta informațional cât și cel al expresiilor a dus treptat la apariția cărților - azi și aceasta o artă.. A existat o nevoie colosală, dar din fericire cineva a descoperit pergamentul, apoi hârtia, culminând cu
INTERVIU CU DOMNUL GHEORGHE A. STROIA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373392_a_374721]
-
Poporul meu și obștea cea creștină Să le-apărați ! ... Că sunt în devenire ! Plânge Banatul, Bucovina-n viață Ne-au siluit, în timp, hoarde păgâne. Din conștiință le făcurăm față La aste invadări ce sunt străine. Vă las un dulce grai moldovenesc Și țara asta ce e închegată. Cu sufletul viteaz dar românesc Să nu uitați aceasta niciodată. Strigă Ardealul că vrea răzbunare Pe cei ce, din neștire, l-au vândut. Și l-au supus mereu la închinare Toate acestea sigur
TESTAMENT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373624_a_374953]
-
căci i s-a spus clar, "nici un fir de păr să nu cadă...și trebuie raport precis pentru orice incident! Din acea zi, copilașul l-a cunoscut pe îngeraș și mereu vorbea cu el prntru că îngerașii păzitori înțeleg orice grai. După ce toți au plecat uimiți de marea minune, fericiți, abia mai simțind pământul sub picioare, părintele spuse mai mult pentru sine: - Copilașul acesta are o mare misiune. Presimt că îngeri cu totul speciali sunt trimiși în familia aceasta. Doamne, mare
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
Autorului Din Costache Năstase s-a întrupat o formă poetică autentică, pură, unică, tradițională cu adevărat românească. Costache Năstase este un poet realist, echilibrat, sensibil, sentimental, emotiv uneori, dar un iubitor de frumos. Scrie cu o sete armonioasă ” într-un grai viu românesc ”. Dedică în mare parte acest volum familiei, soției, fiicei, nepotului Andrei, și lasă chiar și o amintire nepoților și strănepoților . Acesta împărtășește și cu cititorii versurile sale profunde, scrise pe geana timpului, ce mai nutrește și dragostea față de
ADIERI LIRICE DE COSTACHE NĂSTASE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371301_a_372630]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > EXPLOZIA NATURII(DIN VOL.1 "TREPTE SPRE CER" Autor: Ileana Vičič Stanca Publicat în: Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Explozia naturii Floricele ,păsărele,turturele, îmi șoptesc în graiul lor, cum învață abecede. Unde violete în formă de fete, umbre verzui,și cele gălbui; Corcodușe coapte ,bune de gustat. Păsărelele cântând, viață nouă aducând! Păsărele violete, cântă toate-n cor, ciripind în graiul lor, totul e Nemuritor! Suflet dulce
EXPLOZIA NATURII(DIN VOL.1 TREPTE SPRE CER de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371314_a_372643]
-
Floricele ,păsărele,turturele, îmi șoptesc în graiul lor, cum învață abecede. Unde violete în formă de fete, umbre verzui,și cele gălbui; Corcodușe coapte ,bune de gustat. Păsărelele cântând, viață nouă aducând! Păsărele violete, cântă toate-n cor, ciripind în graiul lor, totul e Nemuritor! Suflet dulce,suflet cald, vino degrabă la Altar! Păsărelele cântând, viață nouă aducând! Bate vântul frunzele, legănându-mi poalele. Bate vântul florile, flurutându-mi pletele; plete albe,argintate. Bate vântul liniștit, se aude un ciripit. Ciririp,de
EXPLOZIA NATURII(DIN VOL.1 TREPTE SPRE CER de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371314_a_372643]
-
Suflet dulce,suflet cald, vino degrabă la Altar! Păsărelele cântând, viață nouă aducând! Bate vântul frunzele, legănându-mi poalele. Bate vântul florile, flurutându-mi pletele; plete albe,argintate. Bate vântul liniștit, se aude un ciripit. Ciririp,de ciripoi, se-nțeleg în graiul lor. Bate vântul florile, fluturându-mi buclele; Bucle argintate, și poale brodate. Vânt adietor, plin cu miresme de flori. Ciririp,cirip,cip,cip, foaie verde de măcriș. Foaie verde de sulfină, totul,toate se combină! Autoarea,Ileana Vișiș Stanca. Referință
EXPLOZIA NATURII(DIN VOL.1 TREPTE SPRE CER de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371314_a_372643]
-
pe- o băncuță, Descâlcind în gânduri, financiare ițe Și griji de sănătate pentru a sa măicuță...! Dar, iată: ies petrecăreții...! Privirea- i obosită, brusc se- nseninează; Caleașca sa frumoasă, spre zorii dimineții Sub lampioane vechi, din nou parcă valsează... Diversele graiuri, rătăcind din lume Sfârșite de cântări ce noaptea le- au stârnit Sau, ostenite după șuvoi de glume Se scurg acum spre vise, în raiuri de dormit... Cetatea este tristă, Turiștii au plecat; Ecouri mai persistă În târg de neuitat...! Emilian
TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371328_a_372657]
-
Pentru mine, era prima mea ieșire dincolo de fruntariile[ Fruntarie, fruntarii = graniță (DEX)] țării și prima dată când eram pus în situația de-a vorbi, mai mult prin gesturi, decât în limba respectivă, cu niște oameni ce foloseau o limbă străină graiului mamei mele. Dar cu slovacii era mai ușor să mă înțeleg, cum am mai spus, pentru că vorbeam în limba combinată ruso-cehoslovacă. Rusa o învățasem opt ani în școala generală și în liceu, iar ceha mai ales pe litoralul românesc. În
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
și eu trebuia să mă întorc acasă. Nu pot spune că regretam prea mult plecarea, căci îmi era dor de casă și de ai mei. Parcă tot la noi era mai bine, lângă oamenii cunoscuți sau necunoscuți, însă de același grai. Respectând promisiunea pe care mi-o făcuse, Suzana a mers la agenția de bilete, unde și-a luat bilet de drum, plătind și diferența pentru biletul meu. Iată-ne pe drumul de întoarcere, intrând în Ungaria prin Miskolc, al treilea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
căutați în domeniul meșteșugăresc pentru o dezvoltare economică a regiunii respective), ori ale nevoilor lor personale de a fi un exemplu în primul rând, acolo unde ajungeau! Neuitând niciodată valorile neamului, transmise prin "molipsire" reciprocă, imprimându-și continuu prin viu grai și prin faptă cultura, însușindu-le la nivel de familie, dar și ca oglindire a acestora la nivelul familiei mai mari ce era grupul/comunitatea. Acest popor care oriunde s-a aflat cu mici sau mari grupuri, a știut să
TRECEREA ... (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374820_a_376149]
-
era ocupat cu școala, cu parohia, cu pământul. Faptul că am rămas fără mama a făcut ca eu și sora mea să fim foarte uniți. Ea nu a putut suporta să rămână fără mine. Când am venit acasă, își pierduse graiul de plâns și atunci tatăl meu mi-a zis: «Ori o iei și pe soră-ta, ori nu mai pleci nici tu.»... Firul poveștii continuă cu perioada liceului, absolvit la Beiuș, unde vedeai oamenii mergând la plug cu căruța, iar
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
RESTEMAN - poate mai curând decât a sperat, pășește cu dreptul pe ușa din față a literaturii române: copila de numai 18 ani, după trei ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul profesor Liviu Negru, făcând referire la cinstea de a fi contemporan cu autoarea, afirma
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
aceeași contemplare a patriei sale natale în ochii sufletului ce-au privit-o întotdeauna numai cu iubire. N-a plecat din România româncă și s-a întors daneză. Dicția și vocabularul artistei n-au fost forfecate de străinătatea devoratoare de grai, cultură și tradiție ale țării natale, nu în absență totală a celor etnic maghiare. Cu atât mai mult, cântecul a rezistat nemodificabil și neuitat, cu o substanțială și certă personalitate a sa. A iubit, totodată, și iubește și Danemarca, iar
ÉVA KISS. CÂNTECE CU DOUĂ PATRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374972_a_376301]
-
acela când soarta mi te va prezenta în colivia pe care ți-am cadorisit-o. Ți-am spus atunci când vreau să o văd pe tine. Ți-aș dezbrăca-o cu plăcere dacă aș vedea-o pe tine. Anica a rămas fără grai. Își mai amintește el de insignifiantul dar pe care i l-a făcut? La ce servește în fond o cârpă, chiar brodată de-ar fi? Nimeni nu poartă așa ceva, gândi ea și se cutremură. Probabil am făcut o prostie concluzionă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
fie Parisul ei. Aici s-a împlinit, deși a trebuit să își completeze substanțial educația, în primul rând cu termenii lipsă din vocabular și a mai trebuit să își armonizeze întrucâtva accentul, lăsând nealterată doar acea undă inconfundabilă a dulcelui grai de peste Prut și omenia specific moldoveanului, care este mult mai deschis, mai modest, mai liniștit... Totuși, și-a zidit la București o „insulă” a sa, în care a plantat rădăcini de acasă: cărți în limba rusă sau scriere chirilică, păstrându
TANIA POPA. SCENA ESTE A EI ŞI EA A SCENEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373797_a_375126]
-
simțămintele vorbitorilor nativi. De aceea a îmbrăcat un strai nou, cu iz americănesc. O discuție este elevata, doar dacă e presărată cu expresii englezești. Folclor modern În neștiința și în conservatorismul meu, credeam că această nouă limbă - rezultat al „condimentarii” graiului strămoșesc cu expresiile unei civilizații transatlantice - este caracteristică noii generații, în mare parte bulversata și rătăcita în „tranziția post-revoluționară”. Eroare! M-am înșelat amarnic! Mai deunăzi, am intrat într-un birt să-mi cumpăr un pachet de țigări. Nu mică
LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373805_a_375134]
-
impresionante. Rolul acestora, însă, în istoria tetrului românesc este de necontestat. „Creangă restituie povestirea funcțiunei ei estetice primitive, care este de a se adresa nu unor cititori, ci unui auditor, capabil a fi cucerit prin toate elementele de sugestie ale graiului viu, cu tot ce poate transmite acesta peste înțelesul abstract al lucrurilor comunicate.” - spunea Tudor Vianu. Amintirile, Poveștile, Anecdotele lui Creangă sunt tot atatea simboluri ale oralităíi operei sale, demne de păstrare în aplicațiile dramatice menite menținerii tradiției teatrale românești
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
tot de la noi. Pentru cinstirea limbii noastre, în această zi festivă se desfasoara manifestări în fiecare colț de țară, dar și cu ecouri oriunde în lume se vorbește limba română, un prilej de a-și exprima dragostea și prețuirea pentru graiul sfânt cu miresme de azima, grâi de o rară frumusețe și armonie, limba generatoare de poliseisme și metafore, adânc înfipta în pământul țării noastre. Participând la o astfel de manifestare care se desfășoară la Râmnicu Vâlcea anul acesta, împreună cu organizatorii
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
lor. Îndrăgită de poetul Vasile Alecsandri, acesta spunea că este: “tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”.Poetul Nichita Stănescu mărturisea: „Patria mea e limba română". Cu mult hâr, în graiul sau, poporul nostru a scos la lumină multe proverbe și zicători pline de învățăminte din bătrâni. La această sărbătoare, se cuvine să amintim la loc de cea mai mare cinste de făuritorul limbii române moderne, genialul nostru poet național, Mihai
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
haină celor mai înalte idei. Cuvântul, fie rostit prin viu grâi, fie așternut în scrieri, este comoara fără preț cu care ne-a învrednicit Pronia Cerească. „La început a fost cuvântul, spune Biblia, cuvantul prin care toate s-au făcut”. Graiul este haină care îmbracă gândurile și trăirile noastre pitrocite în adâncul inimii și în cutele adânci ale minții omenești. Cuvântul limpezește zonele abisale ale conștiinței umane, el e acela care creeaza relieful istoric al timpului unui neam înveșnicindu-l. Cu ajutorul
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]