22,374 matches
-
a poziției URSS, atât prin măsurile începute în iunie 1948 când guvernul român a anunțat naționalizarea tuturor întreprinderilor industriale de transport și miniere, restricționarea importurilor, prin acordarea de autorizații numai corporațiilor de stat124 dar mai ales prin pregătirile militare de la granița cu RPFI, au dus la schimbarea atitudinii Washingtonului față de țara noastră. În 1952, America voia să rupă relațiile cu România,125 acuzând-o că este "cel mai sovietizat dintre statele-satelit"126. Această și datorită faptului că RPR asupra căreia se
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
tutorii" lor, insă odată cu relaxarea tensiunii și promovarea "coexistentei pașnice" la nivel internațional, relațiile între cele două state vecine aveau și ele să se modifice în mod radical, spre beneficiul amândurora. Este de menționat că lucrările inițiate de către RPR la granița cu RPFI sub patronajul lui Stalin au fost sistate definitiv în 1955, ceea ce marchează un pas extrem de important în direcția detensionării relațiilor bilaterale româno-sârbe; iar după restabilirea relațiilor de partid între PCUS și UCI s-au creat premisele unor relații
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de la Varșovia, nici în CAER, într-o perioadă în care URSS dorea să elimine relațiile bilaterale.160 2.4.3. Dimensiunea negocierilor Dorința manifestată de către cele două state vecine RPR și RPFI de a realiza împreună un obiectiv situat pe granița comună dintre ele dovedește faptul că în mintea oamenilor aflați la conducerea celor două state se conturase ideea posibilității utilizării în comun a potențialului natural foarte favorabil oferit de fluviul Dunărea în sectorul comun româno-iugoslav. Astfel, primele state și cele
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a izbit de intransigenta iugoslavilor 167 și insistența URSS se vede din solicitarea de a împărți partea românească cu bulgarii, cu toate că această cerere sovietică era în contradicție cu prevederile Convenției Dunării, unde se afirma că în privința părților Dunării care formează granițe naționale, executarea lucrărilor și repartizarea cheltuielilor făcute sunt reglementate prin înțelegere între statele limitrofe respective.168 Bulgaria, având susținerea Moscovei și sesizând angajarea fermă a celor două state în vederea definitivării acordului, care rezultă din referirea în presa scrisă la MTE
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Belgrad) a putut fi identificat, chiar dacă pentru aceasta era necesară analiza comportamentului tacit al părților; simplă să observare indică reducerea stării de tensiune dintre cele două state: este vorba de sistarea demonstrațiilor militare din orașele românești mari situate în apropierea graniței cu RPFI, si mai ales de sistarea lucrărilor militare de la graniță. În luna iunie 1956 s-au făcut referiri explicite la utilizarea potențialului hidroenergetic al fluviului Dunărea în sectorul comun româno-iugoslav, pentru ca, după ce a luat ființă Comisia Mixtă pentru conducerea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
comportamentului tacit al părților; simplă să observare indică reducerea stării de tensiune dintre cele două state: este vorba de sistarea demonstrațiilor militare din orașele românești mari situate în apropierea graniței cu RPFI, si mai ales de sistarea lucrărilor militare de la graniță. În luna iunie 1956 s-au făcut referiri explicite la utilizarea potențialului hidroenergetic al fluviului Dunărea în sectorul comun româno-iugoslav, pentru ca, după ce a luat ființă Comisia Mixtă pentru conducerea și coordonarea lucrărilor din sectorul Porților de Fier, aceasta noua instituție
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a negocierilor că și mecanism de soluționare a problemelor,261 atât timp cât a trait Stalin, nici nu putea fi vorba de deschiderea unor canale de comunicare prin care să se prospecteze posibilitatea realizării în comun a unui obiectiv pe Dunăre pe granița româno iugoslavă. Moartea lui Stalin avea să deschidă ușile Moscovei în direcția reformării politicii sale. Dacă inițial se putea identifica un ingredient care prefigură o anumita schimbare a cadrului prin care putea fi privită sfera relațiilor internaționale schimbarea persoanelor care
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
caror prezenta avea să semnalizeze posibilitatea apropierii dintre București și Belgrad în vederea inițierii negocierii care avea să se finalizeze cu construirea Sistemului de la Porțile de Fier. Moartea lui Stalin a produs imediat o relaxare a tensiunii înregistrate de-a lungul graniței româno-iugoslave. Schimbarea liderilor sovietici și a atitudinii acestora a dus la încercarea Moscovei de a-și face o prezentare propagandistica, gest ce a culminat cu vizita lui Hrusciov la Belgrad în anul 1955. Și dacă vizitele externe reprezintă echivalentul simbolic
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
echivalentul simbolic al unor egalizatori de putere substanțiali,262 această vizită era o dovadă evidență a noii ordini pe care Moscova caută să o promoveze. Tot în acest an are loc sistarea definitivă a tuturor lucrărilor cu caracter militar pe granița româno-iugoslavă. Adoptarea acestei poziții nu a fost rezultatul unor negocieri desfășurate într-un cadru organizat, ci ea intra în categoria protonegocierilor, care sunt o sursă principala de armonizare a comportamentului pe plan internațional.263 Și cum, în anumite privințe, contextul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
atenția Occidentului, cât și a Orientului Mijlociu, deoarece ea este țara pe teritoriul căreia curge peste 1/3 din fluviu; mai mult, pe teritoriul său se află Canalul Dunăre-Marea Neagră și gurile de vărsare ale fluviului, cu excepția Chiliei, care constituie granița cu Ucraina. Această situație poate să facă din România (în special din zona portului Constantă și a porturilor situate de-a lungul fluviului) centrul comerțului dintre Orient și Occident, ceea ce ar aduce mari avantaje de natură economică și politică țării
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Mediterana prin delta situată pe teritoriul unui singur stat, care în același timp este și cel mai puternic din întregul bazin, Dunărea parcurge o zonă temperata și se varsă în Marea Neagră prin brațele Sfântu Gheorghe, Sulina și Chilia (situată la granița cu Ucraina), având cele mai puternice state pe cursul sau superior. • Dacă pentru RPR realizarea obiectivului pe Dunăre era un semn al manifestării dorinței de independență și suveranitate față de Moscova (prin reducerea dependenței în domeniul energetic față de URSS și prin
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
precum lobby-ul, sunt mecanismele prin care interesele private interacționează cu statul. Coruperea statului se produce prin asigurarea ilicită de câștiguri private oficialilor, prin canale de acces informale, netransparente și evident preferențiale. Acest fenomen se produce și din lipsa unor granițe clare între interesele politice și cele de afaceri ale oficialilor statului, ceea ce a reprezentat o caracteristică proeminentă a multor țări aflate în tranziție. În toate formele ei, coruperea statului tinde să submineze sau chiar să substituie canalele legitime și transparente
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
nici prin legalizarea plăților private către oficialii publici. Reducerea coruperii statului implică mai degrabă schimbul influenței sectorului privat din ilicit, netransparent și evident preferențial al canalelor de acces în forme competitive de intermediere a intereselor. Implică, de asemenea, dezvoltarea unor granițe mai clare între rolurile publice și de afaceri ale oficialilor statului, pentru a preveni conflictele de interese. Totuși, problema în multe țări aflate în tranziție este exacerbată de marea concentrare a puterii politice, de canalele formale slab dezvoltate ale influenței
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
doilea, „mita în domeniul afacerilor”, arată tipurile de afaceri în care, cel mai probabil, se va da mită, indiferent de locație. BPI este un clasament al celor mai puternice țări exportatoare, în funcție de dispoziția firmelor lor de a da mită în afara granițelor naționale. Sondajul urmărește folosirea mitei de companiile al căror cartier general se află în cele mai mari țări exportatoare (în termeni regionali sau globali). Se bazează pe două întrebări adresate unui număr de 11.232 de persoane cu poziții executive
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
proaspăt în memorie episodul World Trade Center. La un moment dat, aurolacii migrează spre spatele autobuzului. Mirosurile persistente îi îndepărtează pe „localnicii“ din acea parte a autovehiculului. Localnicii migrează către mijlocul autobuzului. Dincolo de burduf. Astfel că acel burduf devine o graniță imaginară între barbarii care s-au autoexilat în spate și autohtonii care au întemeiat o nouă comunitate între burduf și șofer. Bătrânii satului obișnuiesc să povestească și că, pe vremuri, vatra satului se afla undeva într-un loc numit „În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
finuț. Dar îi e frică. S-a autohtonizat. A adoptat deja codurile populației invadatoare. A fost aproape asimilat cultural și lingvistic. „Mânca-ți-aș“, zice. Invers, asimilarea e mult mai greu să se producă. La o poantă fină aruncată peste graniță de autohtoni, aurolacii răspund prin tăcere. Sau răspund grosolan. „Hali-ți-aș bașcheții!“ Chestii de genul ăsta. Adică omul poate mult mai ușor să decadă în animalitate decât să escaladeze treptele evoluției. Și o altă concluzie care sare în ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
resurse materiale și umane și asociindu-și hienele dispuse la orice compromis - va deveni o forță colosală... Am uitat să vă spun că pe 16 martie 1939, imediat după ce nemții au ocupat Cehoslovacia, România a decretat mobilizarea parțială, pentru apărarea graniței de nord-vest, fiindcă trupele germane, având de partea lor Ungaria, care a ieșit din Națiunile Unite, au devenit un pericol serios pentru noi. Când inginerul și-a terminat expunerea, cei din jurul mesei au rămas fără cuvinte. Priveau unul la altul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
război îi vorba, nașule. Nemții au declarat război Poloniei și au intrat deja în ea, în dimineața zilei de 1 septembrie 1939. Adică alaltăieri. Cum, așa, tam-nisam? Care-i motivul? Cică Polonia a atacat un post de radio nemțesc de la graniță. Are și un nume locul acela. Uite, scrie aici în jurnal. Glenwitz, așa îi spune. Nu se poate așa ceva. Cum să atace o țărișoară ca Polonia un post de radio nemțesc? Uite că se poate. Așa scriu gazetele... Iaca, focul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
considerând expansiunea germană ca fiind „normală și naturală”. Acum uite unde s-a ajuns. Mâine poimâine te trezești cu ei peste țărișoara noastră. Da’ ce spun eu mâine-poimâine... aud că de fapt ei au ocupat deja poziții - împreună cu Ungaria - la granița noastră vestică... Cine mai știe ce ne aduce ziua de mâine?... Măi Costăchele - l-a oprit într-o bună zi pe primar moș Dumitru. De ce să umbli tu cu limba scoasă după un jurnal? Și degeaba, că tot nu-l
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
le au pus mâna-n gât nemților la primele lor mișcări... Oare noi ce vom mai avea de tras? Neutri nu știu cât vom mai putea rămâne, dacă nemții se vor hotărî să coboare încoace. De când au ocupat Polonia, au trupe la granița noastră apuseană, unde ungurii abia își stăpânesc dorința de a ne răpi Ardealul. Ce mare lucru pentru nemți să treacă peste noi? a apreciat învățătorul. Vorbind de una, de alta, timpul trecea pe neobservate. La un timp, Costăchel l-a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și un câine cu ei, cum li-i obiceiul... Eram pirduți!” - a grăit Filip, în timp ce eu abia mai respiram. Când s-au depărtat, am reușit să îngaim: „La multe ne-am gândit noi, numai că vom avea de trecut și granițe nu ne-o dus gândul” Pe nesimțite am ajuns într-o zonă cu pământ lucrat. Se simțea satul pe aproape. Cum să te apropii însă? Acum se găsea de mâncare mai ușor. Pe câte un mal de gârlă se nimerea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-și declame față de oricine neliniștile sale care nu erau puține și poate nici n-ar fi găsit înțelegerea căutată. Așa că se închidea în ea, lucrând cu asiduitate toate planurile zămislite de mintea și sufletul ei în timpul, când se afla dincolo de granițele școlii. La clasă, se dăruia elevilor, le stimula, cu toate mijloacele ce-i stăteau la îndemână, interesul și dorința de a pătrunde în tainele limbii engleze. Îi învăța pe elevii săi cântece, poezii, le citea pagini din autori celebri, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
vaze de cristal, draperii grele de pluș, covor persan de cea mai bună calitate... Ce diferență între mediul în care trăia ea și familia doctorului Teodoru. O fulgeră o idee care nu avea nici un suport, dar cum ideile nu au granițe, declanșarea acesteia o transferă într-un univers ideatic: De ce unele femei au atâta noroc!?" Ușa de la vestibul o trezi din visare. Cum poate să-mi umble mintea prin teritorii care nu-mi aparțin?", gândi ea, și se așeză în fotoliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
atâtea știri! Prin ea am tot orașul la picioare. Apoi spuse: Ce-ai zice și de o țigară? Dacă e bună! Extra! Îi arătă un pachet de Pall Mall și o invită să se servească. Bag seama că ai trecut granița la capitaliști. Da' de unde, verișorul meu, Geo, e lucrător la shopul de la hotel și-mi mai scapă și mie unele delicatese ce-i trec printre degete. Are atâtea obligații... și de unde să ia valută forte, că nu crește, tu, fir-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
copiii de la o profesoară imorală și care face atâta tam-tam cu o faptă reprobabilă care, îndeobște, ar fi trebuit acoperită grijuliu cu multe învelișuri din patrimoniul prudenței. Sub presiunile repetate ale unor părinți, directorul școlii se adresă inspectoratului. Situația depășise granițele școlii. Numele profesoarei ajunse până și pe buzele zarzavagiilor din piață. În atmosfera școlii plutea un aer greu de respirat. La orizont se deslușeau nori cenușii. Cu siguranță însă, nici meteorologii de profesie nu s-ar fi putut pronunța privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]