2,045 matches
-
aia, că așa se numea hârdăul ăla În cameră, unde ne făceam nevoile. Era o ferestruică mică cu gratii și când a venit vara... număram În palme, cât are spațiu fiecare... Așa. Și treceam la fereastra aia care era cu gratii ca să luăm aer..., și până număram la o mie stăteam la geam... Când ajungeam la o mie trecea altu’, ca să luăm puțin aer... Un regim extraordinar... Aș vrea să rețineți că Piteștiu’ a avut, poate, cel mai aspru regim din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
luminos al solidarității noastre spirituale îmi aducea consolarea salvatoare. Am înțeles că suferința cea mai mare este izolarea nu fizică, materială, ci izolarea spirituală, pierderea sufletească în neantul singurătății. Dar acolo unde este iubire, este și comuniune, în ciuda zidurilor, a gratiilor și a terorii. Pentru toată această dragoste consolatoare, îți mulțumesc, lume a iubirii creștine. Ura, răutatea și cruzimea se pierd în oceanul acestei iubiri. Să zicem «fraților» și celor ce ne urăsc pe noi. Am fost eliberat după 5 ani
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de istorici francezi și germani mi-au deschis ochii asupra acestei fabuloase moșteniri trace. Aceste incursiuni în lumea tracă mi-au fost de folos și sufletește, deoarece m-au ajutat să suport mai ușor captivitatea. Mă înstrăinasem de realitate, de gratiile închisorilor, de nedreptatea ce-o sufeream, plutind într-o lume, îndepărtată cu mii de ani în urmă. Nu mă mai gândean la viitor, la ceea ce se poate întâmpla mâine, căci trecutul ce-l descopeream în cărți mă fascina cu creațiile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
încearcă să se exerseze în nuvele care mizează pe o problematică mai profundă. În pofida unei expresivități stilistice aparte, lipsa de profunzime, stereotipia personajelor și accentul moralizator scad adesea valoarea acestor scrieri. În volumele de nuvele Necunoscuta (1928) și Casa cu gratii (1944), nu îndeajuns de omogene, notațiile de atmosferă consună cu gesturile tipice ale unor personaje feminine puternice. Această lume a misterului nedeslușit, colorată de farmecul inocenței, pretinde ca investigația să se servească de mijloacele introspecției sau de viziunea unui martor
GABRIELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
cu gesturile tipice ale unor personaje feminine puternice. Această lume a misterului nedeslușit, colorată de farmecul inocenței, pretinde ca investigația să se servească de mijloacele introspecției sau de viziunea unui martor. Ceva mai reușită, dar subminată de melodramatism, Casa cu gratii împletește legenda cu evenimentul actual, conferind un plus de semnificație unor valori morale ce tind să se relativizeze. Și în roman G. creează personaje feminine înzestrate cu o neobișnuită forță a caracterului. Marșul femeilor (1933), Lumina care nu se stinge
GABRIELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
Intimitate), București, 1934; Povești cu haz și cu tâlc, București, 1929; O zi din viața unui copil, București, 1931; Marșul femeilor, București, 1933; Lumina care nu se stinge, București, 1937; Copiii curajoși, București, 1939; Secretul profesional, București, 1943; Casa cu gratii, București, 1944; Oameni mari când au fost mici, București, 1945. Traduceri: Honoré de Balzac, Adio!, București, f.a., Talismanul miraculos, București, 1927; Z. Voronkova, Ninge, București, 1952 (în colaborare cu P. Dragnea); Doris Lessing, Bătrânul șef de trib. Alfred Coppard. Cincizeci
GABRIELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
de regulă, eșuează din cel puțin două motive: o dată, În vechiul regim, activismul anticeaușist nu putea tinde la democrație, era redus În mod obligatoriu la „gruopuri de prestigiu”, regulile de „inițiere” trebuiau să fie stricte, altfel te trezeai imediat după gratii. În al doilea rînd, acuzația de elitism oferă inamicului pe tavă exact argumentul de care avea nevoie: aha, ți-e ciudă că sînt bun, Înseamnă că tu ești un mediocru, deci n-am ce discuta cu tine. Excepțiile de la acest
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai înaltă, o vor lua și o vor așeza greșit. Impresia lăsată este aceea a unei limitări inocente. 3. Greșeli stupide născute din obicei în situații în care animalul trebuie să învețe să supraviețuiască (de exemplu, Sultan trage cutia spre gratii). Un astfel de comportament poate enerva, chiar înfuria. Köhler a stăruit asupra a ceea ce el a numit „cea de-a treia clasă de erori”. Este ușor de văzut - după opinia sa - de ce aceste erori nu pot confirma „teoria întâmplării”. Un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a indicat câteva fapte clare. Condițiile precedente unei asemenea greșeli par a fi starea de somnolență, epuizarea, frigurile și chiar excitația. De exemplu, când un cimpanzeu participă la un experiment pentru prima oară și nu poate atinge obiectul așezat în afara gratiilor, nu va avea nici un fel de „impuls accidental” să tragă cutia până la gratii și nici să o scoată. După repetarea frecventă a unei soluții originale la început și apoi în „mecanizarea consecutivă” a procedurii, astfel de greșeli sunt comise cu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
starea de somnolență, epuizarea, frigurile și chiar excitația. De exemplu, când un cimpanzeu participă la un experiment pentru prima oară și nu poate atinge obiectul așezat în afara gratiilor, nu va avea nici un fel de „impuls accidental” să tragă cutia până la gratii și nici să o scoată. După repetarea frecventă a unei soluții originale la început și apoi în „mecanizarea consecutivă” a procedurii, astfel de greșeli sunt comise cu ușurință. Frecvent, Köhler a demonstrat fenomenul unor „observatori interesați”. De dragul de a simplifica
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Alt exemplu sugestiv. Îl redăm în manieră cât mai apropiată de modul amuzant în care Köhler (1925, pp. 191-196) a relatat experimentele - autorul fiind, indiscutabil, dotat cu un dezvoltat simț al umorului. O cutie grea atârnă la un capăt al gratiilor, un capăt al firului este fixat de ea, iar firul așeste ezat oblic în jos, astfel încât capătul său liber se află între gratii și țâțâna ușii. La jumătatea distanței dintre cutie și gratii, un fruct este legat de fir (ca
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fiind, indiscutabil, dotat cu un dezvoltat simț al umorului. O cutie grea atârnă la un capăt al gratiilor, un capăt al firului este fixat de ea, iar firul așeste ezat oblic în jos, astfel încât capătul său liber se află între gratii și țâțâna ușii. La jumătatea distanței dintre cutie și gratii, un fruct este legat de fir (ca în figura 3); nu poate fi atins de la gratii decât dacă firul este întins perfect. „Subiecții” sunt faimoșii Grande și Chica. Mai întâi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cutie grea atârnă la un capăt al gratiilor, un capăt al firului este fixat de ea, iar firul așeste ezat oblic în jos, astfel încât capătul său liber se află între gratii și țâțâna ușii. La jumătatea distanței dintre cutie și gratii, un fruct este legat de fir (ca în figura 3); nu poate fi atins de la gratii decât dacă firul este întins perfect. „Subiecții” sunt faimoșii Grande și Chica. Mai întâi, Chica trage în direcția în care firul este întins, atât
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
iar firul așeste ezat oblic în jos, astfel încât capătul său liber se află între gratii și țâțâna ușii. La jumătatea distanței dintre cutie și gratii, un fruct este legat de fir (ca în figura 3); nu poate fi atins de la gratii decât dacă firul este întins perfect. „Subiecții” sunt faimoșii Grande și Chica. Mai întâi, Chica trage în direcția în care firul este întins, atât de puternic, încât capătul cutiei se rupe, firul e liber și obiectul poate fi tras înspre
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de puternic, încât capătul cutiei se rupe, firul e liber și obiectul poate fi tras înspre ea. Cutia este înlocuită ulterior cu o piatră grea și firul e înfășurat în jurul ei. Chica apucă firul cu o mână, îl duce împrejurul gratiilor până la mâna cealaltă, pe care o pune în următorul spațiu liber, și tot așa până când firul se află în poziție dreaptă față de gratii și obiectul poate fi apucat. Grande pare „mai greu de cap”; probabil că el nu a văzut
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
piatră grea și firul e înfășurat în jurul ei. Chica apucă firul cu o mână, îl duce împrejurul gratiilor până la mâna cealaltă, pe care o pune în următorul spațiu liber, și tot așa până când firul se află în poziție dreaptă față de gratii și obiectul poate fi apucat. Grande pare „mai greu de cap”; probabil că el nu a văzut la început firul, care este gri și întins pe o suprafață gri. El târăște piatra inconștient - un „efect de după” al unor experiențe anterioare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
brusc, schimbă complet direcția, încercând să tragă firul într-un punct opus celui în care este legat (vezi figura 4); în același timp, ea stă într-un loc opus acestui punct și se uită la obiectiv, trăgând firul paralel cu gratiile. Această încercare zadarnică e repetată ca în cazul lui Grande sau al Chicei. Experimentul arată că sarcina este alcătuită din două părți: una, brută în caracteristicile ei geometrice și dinamice, „întoarce firul în unghi drept cu gratiile ca obiectivul să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
firul paralel cu gratiile. Această încercare zadarnică e repetată ca în cazul lui Grande sau al Chicei. Experimentul arată că sarcina este alcătuită din două părți: una, brută în caracteristicile ei geometrice și dinamice, „întoarce firul în unghi drept cu gratiile ca obiectivul să vină mai aproape”; și problema mai rafinată, indicată de structura gratiilor. Chica și Grande rezolvă ambele probleme în același timp. Rana rezolvă una repede și pe cea de-a doua mai târziu. Figura 4. „Încercările zadarnice” ale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sau al Chicei. Experimentul arată că sarcina este alcătuită din două părți: una, brută în caracteristicile ei geometrice și dinamice, „întoarce firul în unghi drept cu gratiile ca obiectivul să vină mai aproape”; și problema mai rafinată, indicată de structura gratiilor. Chica și Grande rezolvă ambele probleme în același timp. Rana rezolvă una repede și pe cea de-a doua mai târziu. Figura 4. „Încercările zadarnice” ale lui Sultan Sultan trage pentru o clipă la fel ca Rana și apoi rezolvă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un aluat potrivit de tare. Un sfert din aluat îl dăm deoparte, restul se întinde uniform în tavă și se pun merele rase și stoarse de zeamă, amestecate cu zahărul pudră și scorțișoară. Din aluatul rămas, se fac forme de gratii care se pun pe stratul de mere. Se coace la foc iute și se pudrează cu zahăr pudră. PRĂJITURĂ CU FRUCTE 10 ouă, 10 linguri de zahăr, 10 linguri de făină, 3 linguri de apă, 3 linguri de ulei, 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
iar deasupra se adaugă magiun. Separat se freacă 3-4 gălbenușuri cu 150 g zahăr, 150 g nucă măcinată și albușurile bătute spumă, apoi se pune peste magiun. Din restul de aluat, se fac bastonașe, care se așează sub formă de gratii peste nucă. După ce s-a răcit, la final, se pudrează cu zahăr și se taie sub formă de pătrățele. CORĂBII 300 g unt, 2 ouă, 3 pahare de zahăr tos, 1 plic de zahăr vanilat, făină cât primește aluatul (potrivit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ca deținuții politici să fie introduși în primele luni de detenție în celule individuale. S. Ț.: Nu, nu, nu, nu erau! Am fost băgat într-o cameră lungă de 7-8 metri și lată de trei, cu ferestre la care erau gratii de fier groase, orizontale și verticale, în care seara se bătea puternic cu niște ciocane mari să vadă dacă nu cumva vreuna din gratii este slăbită de deținuți și cedează, pentru o tentativă de evadare. Enache a fost cel care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
într-o cameră lungă de 7-8 metri și lată de trei, cu ferestre la care erau gratii de fier groase, orizontale și verticale, în care seara se bătea puternic cu niște ciocane mari să vadă dacă nu cumva vreuna din gratii este slăbită de deținuți și cedează, pentru o tentativă de evadare. Enache a fost cel care m-a băgat în această cameră. Imediat ce am intrat a venit la mine bărbatul acela înalt și bine făcut, Mircea Marin. La 40 de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trebuie să vă povestesc un aspect. La Jilava ne scotea afară și o să vă spun acum și partea urâtă. Ăsta era centrul Reduit-ului, pereții aveau mai mult de un metru grosime, ferestrele erau largi, înalte și sus aveau boltă, cu gratii foarte solide. Acolo au fost împușcați legionarii de către Antonescu. Se intra, urma un dormitor, o ușă și încă o cameră, două, trei, iar a patra era a wc-ului. Totul era deschis. Eram scoși în curtea interioară, pe partea unde era
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
subsol, numai oameni de bine, cu diplomate, cu serviete. Adică erau de-alde noi aduși acolo și băgați la închisoare. Și când ne-au băgat la subsol, ne-am înfricoșat pentru că erau acolo niște țigani arestați, i-am văzut printre gratii, deținuți de drept comun. Ne-au băgat pe toți laolaltă: femei, copii, bărbați, era o vraiște acolo că nu se știa. La ușă era milițianul înarmat, erau și vreo două femei gardian care se plimbau, care ne păzeau. Era și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]