2,871 matches
-
să provoace reacții exagerate ale organismului? Ba... da. ─ Dar ca și În cazul situațiilor neplăcute, sînt oameni care, cu toate că primesc o veste extraordinar de favorabilă, nu reacționează În același fel. Ai auzit cumva că toți cei care primesc o veste grozavă, leșină sau fac atac de cord? Bineînțeles că nu! Și atunci de unde putem ști care situație, sau fapt, sau condiție, este stresantă și care nu este? Păi, dacă mă iei așa, s-ar părea că e destul de greu să știm
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
părinții, sau bunicii, fără să-și dea seama, acordă mai multă atenție primului copil care ia Încîntat cu apariția lui În viața familiei, iar următorul care se naște, nemaifiind o «noutate», În tot ce face parcă nu mai este la fel de «grozav» ca cel dintîi și nu se mai bucură de aceeași «nemărginită» afecțiune. Ori această tratare diferită va fi resimțită neplăcut de cel de-al doilea copil, cu aceleași efecte de care aminteam mai Înainte. Chiar și părinții pot cădea În
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
Și cu cît vor fi mai adînc Întipărite aceste convingeri În mintea lor, cu atît le va influiența aproape tot ceea ce Își propun să realizeze În viață, Încercînd să demonstreze pe orice cale că sînt «mai ceva, mai realizați, mai grozavi» decît ceilalți. Și nu sînt puține cazurile cînd ajung să se dușmănească atît de mult frații Între ei, sau cu părinții lor, Încît să ajungă la comportamente care să degenereze În bîrfe, sabotaje și chiar răzbunări greu de imaginat Între
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
sfert de oră, a ieșit să plimbe cîinele...“ „Seamănă cu dumneavoastră?... SÎnteți o femeie deosebită!...“ Ea a avut o ezitare. „Nu sînt eu mama“, a zis. „Eu sînt tata“, și a surîs. Thomas a zîmbit, din politețe, gluma nu era grozavă, chiar s-a simțit puțin luat peste picior. „Vă ajutați, probabil, sora, cînd tatăl copilului nu este acasă.“ „Nu este soră“, a zis femeia. „Soție...“ Thomas nu știa dacă trebuie să mai zîmbească, avea o expresie nițel tîmpă. „SÎntem un
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
În eprubetă! Și clonații, deja sînt cîțiva prin Europa de Est, America e plină, cred! Clonele voastre, a ta și a lui Jesper, dacă ați avea cîte una, credeți că ar fi pe măsura voastră? Nu că ați fi voi cei mai grozavi! Dar copiile voastre, dacă nimeresc pe mîna unor guvernante bune doar să scoată niște papă-lapte din oricine sau a unor profesoare de pian bătrîne și ciufute, vor ajunge doar niște malaci cu burtă și gușă! Nimic din bandiții de Thomas
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
era ascunsă acolo, În fluidul ce străbătea trupul tînăr al posibilului viitor președinte american, mare bancher sau doar jucător de fotbal ori baschet; nici cîntăreț de rock nu ar fi fost rău să ajungă Bert, ba ar fi fost chiar grozav; actor; arăta bine. Tată și fiu și-au intersectat o clipă privirile, Thomas coborîse din mașină, urcînd pe trotuar, a fost prima lor Întîlnire; mult spus; o apropiere Între doi pietoni mergînd În sensuri opuse; nu, Thomas s-a Întors
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
acesta face progrese. Luptă bine. Este puternic. La prima oră va trebui să-i dau telefon Iulianei s-o liniștesc... Da, despre transferul fratelui la secția de neurologie am uitat să o pregătesc. Să nu se sperie, biata fată... E grozavă! Frumoasă, cu suflet mare, blândă și răbdătoare, inteligentă... De ce oare am simțit că ascunde o tristețe adâncă? Nu, nu! Nu este cea cauzată de situația fratelui..., este ceva personal, special”, medita Eugen, în timp ce-l examina cu privirea pe Iustin. Lidia
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
la sfîrșit, deci fără să tragă el concluzia, fără să pună el punctul pe i. Cum ceilalți erau însă obișnuiți ca Victor să încheie mai întotdeauna o discuție cu o analiză, cu o concluzie sau cu o poveste și mai grozavă decît a lor, de fiecare dată cînd Victor se abținea să facă acest lucru grupul percepea atitudinea lui ca pe un cadou. Cînd Victor tăcea la sfîrșit, un fel de căldură interioară îl inunda pe cel care condusese dis cuția
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
datorită acestui blestem ontologic, datorită acestui instinct al imitației, mai puternic decît rațiunea, moartea s-a generalizat. ne putem imagina acest scenariu : a fost o vreme cînd oamenii nu mureau, dar la un moment dat un om, ca să facă pe grozavul, ca să-i epateze pe ceilalți, a comis acest gest împotriva naturii, altfel spus a murit. nu se știe probabil nici astăzi cum a reușit acest individ să moară, cum a făcut ca să elimine viața din el... Cert este că această
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ci doar a privit, având grijă de mantiile celor ce îl lapidau pe acesta. Între lapidarea lui Ștefan și chemarea lui Saul pe drumul Damascului, așadar, găsim această sugestivă poveste a eunucului reginei Candace, care călătorește amărât pe un drum grozav de «deșert». Suntem în fața uneia dintre cele mai frumoase icoane ale vieții consacrate masculine și feminine. Acest eunuc ne oferă o superbă imagine, căci textul din Faptele Apostolilor spune că: «Un înger al Domnului i-a vorbit lui Filip spunând
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
răsună de sus ca-n niște spații mari și goale cu ecou rău. Trecu un timp chinuitor pentru necunoscutul de jos, apoi scara începu să scârțâie ca apăsată de o greutate extraordinară și cu o iritantă încetineală. Când provocatorul acestor grozave pârâituri fu jos, tânărul văzu mirat un omuleț subțire și puțin încovoiat. Capul îi era atins de o calviție totală, și fața părea aproape spână și, din cauza aceasta, pătrată. Buzele îi erau întoarse în afară și galbene de prea mult
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Mă mir că spuneți asta. Otilia are numai cuvinte bunedespre dumneata. Domnișoara zâmbi cu neîncredere malițioasă și, lăsând capul în jos, vorbi ca și când ar fi fost silită de fapte să se destăinuie: G. Călinescu - Vezi că... se spun multe lucruri grozave despre purtările Otiliei... E de vină moș Costache, care o râzgâie. Așa sunt fetele fără căpătâi și fără părinți. Sângele năvăli în obrajii tânărului. Indignarea se amesteca și cu temerea ca insinuațiile domnișoarei să nu fie adevărate, după câte lucruri
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
el, satisfacția lui nu făceau parte din sentimentele nesuspectabile. Felix urî și pe Pascalopol și, deși stima lui pentru Otilia creștea pe măsura conviețuirii lui cu ea în aceeași casă, vorbele Aurichii îi răsunau în urechi: "se spun multe lucruri grozave..." - Felix, încercă Otilia să deplaseze convorbirea, ce-ai făcutcu Titi? - L-am văzut numai, și a rămas să începem după-amiază.Mi s-a părut un băiat de treabă, deși cam moale. - N-am zis altfel, confirmă Otilia. - I-am făgăduit
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și apoi depuse plicul cu indicația "Domnișoarei Otilia" pe pat, pândind neliniștit în odaia lui. La ora unu se auziră și pașii Otiliei, ușa trântită, pârâitul patului, în care se aruncase spre a se odihni puțin. Felix își comprimă palpitațiile grozave ale inimii. - Felix, se auzi strigătul fetei de alături, Felix, tu ești acolo? - Da, răspunse acesta cu glasul stins.Își închipuia că fata citise scrisoarea. - Mi-e o foame nebună. Să mergem să mâncăm. Papami-a spus în oraș că nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să fie cam zăpăcit. Nu te mira când îți spun că Pascalopol, asa, fără să te cunoască (spunea numai că ți-a cunoscut părinții), s-a interesat de tine, l-a ținut din scurt pe papa, care are o stimă grozavă pentru el. De altfel, i-a făcut și multe servicii. Papa e ciudat. Când mi-ai scris că vii, se-ncăpățîna mereu să stai acolo. Nici nu știu bine ce era în capul lui, dar dragostea pentru el n-o să mă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
se auzi glasul ascuțit al Aglaei. - Ssst! făcu Simion către Felix, cu degetul la gură. Să neferim de dușmani. Pentru opera noastră, avem nevoie de capitaluri mari, ca să învingem orice rezistență. Însă am! Acolo, în grădină, am ascuns o comoară grozavă. Mi-e frică să nu mi-o scoată pomul. Dacă vrei bani, îți dau câți vrei! Și Simion se scotoci prin buzunar, lăsând să-i cadă caietul jos. Strigătele Aglaei se auziră din nou. - Du-te, zise energic Felix, te
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sfântă. A păcătui cu un tânăr simpatic este acum pentru mine, fără ipocrizie, singura distracție în viață. Îți dau voie să vii oricând ca să încerci să mă tragi pe calea pierzării. Felix înțelese îndemnul spiritual al fetei, dar o sfială grozavă îi paraliza orice gest. Se simți stupid. Dorea din tot sufletul pe această fată simplă și grațioasă și-și dădea seama că răceala lui era jignitoare pentru o femeie care mersese atât de departe. Luă amândouă mâinile Georgetei și le
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Am o răspundere cu dumneata. Te rog eu s-o ocolești pe fata asta. Îți spun în interesul reputației dumitale, al fericirii dumitale! Ce știi cine e asta? Am știri rele de tot despre ea. Mi-a spus cineva lucruri grozave, că ar fi ieșit dintr-un șantan de la Brăila, șantan de marinari. Azi să n-ai încredere în nimeni. Fata asta poate să-ți fie nefastă, poate să-ți transmită, pricepi... ești băiat inteligent, ce naiba, viitor doctor. Dumneata trebuie să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nenorocit în familie, acum te-ai găsit să-mi faci scene? Ai și tu dreptate, vom discuta acasă. Cei trei ajunseră în curtea casei lui moș Costache, fiindcă Stănică ținuse să-l conducă pe Felix. În dreptul casei auziră un pârâit grozav și o șoaptă cavernoasă, care-i făcu să tresară: - Ei! Ce s-a întîmplat? Era moș Costache, care împinsese ușa gotică și întreba. Stănică intră numaidecât înăuntru, gata să se sustragă reproșurilor Olimpiei. - Ce s-a întîmplat? I-a venit
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
când sosi Stănică. Primejdia era înlăturată. - Să mă iertați c-am întîrziat, dar de-abia am scăpat desocru-meu. Olimpia, ce să-ți spun, iubitul tău tată e imposibil. A aruncat pernele pe fereastră, a sfâșiat cearșafurile, a făcut un tămbălău grozav. - Ce are? întrebă madam Iorgu.Stănică râse. - Are gărgăuni, madam Iorgu, ce să aibă? I-a intrat în capcă duhul sfânt, prigonit de oameni, s-a ascuns în cearșafuri, și se supără când bați cu bățul plapuma și celelalte. Astă-seară
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
casă Otiliei, din câte avusese, însă nu erau potrivite cu nevoile ei. Acum o să-i facă una aici, pe locul grădinii, dar cu socoteală mare. Aici în Antim nu prea sunt prăvălii, încît dacă ai casă cu prăvălii faci afaceri grozave. Are să construiască o casă cu prăvălii la parter și apartament la etaj, așa că Otilia o să aibă și casă gratis, și venit da la prăvălii, bineînțeles, după moartea lui, fiindcă acum urma să-și scoată ceva din cheltuielile pe care le-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să-ți arăt, fără obligații, o fată delicioasă. Hei, domnule, adevărata dragoste e totdeauna a doua dragoste. Vrei să-ți mai spun un lucru secret, ținând seamă că ești un om simțitor, delicat? În inima Otiliei se dă o luptă grozavă între dragoste și datorie: dragostea merge, nu mă îndoiesc, spre dumneata, iar interesul ei e să-l aibă pe Pascalopol ca ocrotitor, fiindcă moș Costache n-are să-i dea nimic, te-asigur eu, fiindcă nu-l lasă soacră-mea. Îți
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
care o declara tuturor plin de emfază și de prefăcută îngrijorare pentru prestigiul bisericii. Sfinția-sa era un bărbat înalt, rotund, roșu la față, cu barbă mare, albă, răsfirată pe tot pieptul. Râdea din tot pântecele, rezista la cele mai grozave insinuații păgâne, parând cu glume prudente loviturile, ferindu-se de a se compromite. Părintele, asistat de dascăl, făcu sfeștanie, umplând casa de fum de tămâie și stropind pereții cu agheasmă. Popa Țuică scotea din când în când câte un ison
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
el și nu voia să-l trădeze. Stănică propuse totuși dezbrăcarea: - Trebuia să-i scoatem hainele, să răsufle, oricât, suntem datori să facem ce putem. Și se repezi singur la moș Costache să-i tragă haina. Acesta scoase un mormăit grozav, semănând a răcnet, care îi înspăimîntă pe toți, și strânse mâinile și mai solid peste abdomen. - Parcă l-ar durea pîntecele! observă Stănică, privind cuatenție. ("E ceva la mijloc!" își zise el.) - Să fiți cu ochii în patru, comandă Aglae
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
scăldat la dantură, da' tot băiat bun, Lavrentie Ulici, de-i adaugă revistei consoanele. Își zic unul altuia proști și se sparg de râs... Ei, ai priceput acum, puturosule, că nu amorul, girafa ori săpăturile, ci Poezia are cea mai grozavă putere de pe lume?!... Că numai ea, sărăcuța, te întoarce de pe celălalt tărâm și îți leapădă, la picioare, oricare dorință îndeplinită, ca ultimul câine dresat?!... Ți-a plăcut cum a izbutit ea, mititica, să-i șterpelească ăluia punga cu rahat dintre
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]