2,011 matches
-
obligat, împreună cu familia, să ia calea pribegiei, când, în august 1806, un corp expediționar turc sub comanda lui aga "Bechir", nepotul pașei "Regep" a prădat Oltenia, incendiind și satul Bârzeiu de Gilort. Însă turcii au fost capturați și omorâți de haiduci în apropierea satului Obârșia, Gorj. Printre acei haiducii se aflau tatăl și fratele său mai mare. Devine vestit de foarte tânăr, la doar 16 ani, când se face remarcat pentru vitejia sa luptând cu ceata de haiduci din care făcea
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
și omorâți de haiduci în apropierea satului Obârșia, Gorj. Printre acei haiducii se aflau tatăl și fratele său mai mare. Devine vestit de foarte tânăr, la doar 16 ani, când se face remarcat pentru vitejia sa luptând cu ceata de haiduci din care făcea parte împreună cu fratele său, împotriva turcilor. La 14 septembrie 1828, la Băilești a avut loc o importantă luptă între turci (25.000), care ocupaseră satul, și ruși (28.000), alături de care luptă și un detașament de1.200
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
operetele "Crai Nou" și "Sacagiu", vodevilurile "Fermecătorița" (după George Sand), "Cimpoiul dracului" și "Banii, gloria și amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera în trei acte " Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul Mărăcine" și "Iancu Jianu, căpitan de haiduci", feeria muzicală "Fata aerului" (scrisă în colaborare cu Eduard Wachmann). Theodor Teodorini, venit în Craiova în 1857, creează o adevărată dinastie artistică, alături de soția sa, Maria Teodorini și de cele două fiice, Elena și Aura Teodorini. Teatrul Teodorini a avut
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la public, iar Eugen Barbu a scris, împreună cu Nicolae Paul Mihail, scenariile pentru alte șase filme dintr-o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
p. 26-27 (împreună cu Nicolae Văduva); - „Crima din strada «Dreptății»“" - în Revista „Criminalistica“, nr. 6, anul II, 2000, p.;3-5; - „Cadavrul din râul «Mort»“" - în Revista „Criminalistica“, nr. 1, anul III, februarie 2001, p. 9-12 (împreună cu Vasile Lăpăduși și Sorinel Cărăușu); - „«Haiducul» din satul Sen“"- în Revista „Criminalistica“, nr. 3, anul III, mai 2001, p. 3-6 (împreună cu Vasile Lăpăduși și Adrian Florescu); - „Pedofilia - O încălcare gravă a libertății și moralității vieții sexuale“"- în Revista „Criminalistica“, nr. 3, anul III, mai 2001, p.
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
poeți și naratori populari) și Arte culinare. În zilele de 11-12 august 2007, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, a avut loc Adunarea Generală a Academiei Artelor Tradiționale din România, onorată de prezența președintelui Academiei Române, domnul acad. Ionel Haiduc și a vicepreședintelui, domnul acad. Florin Gheorghe Filip. Întâlnirea conducerii Academiei Române cu membrii "Academiei Artelor Tradiționale din România" a reprezentat un moment deosebit de important, prin legitimarea „academiei satului" de către Academia Română. Președintele Academiei Române a acceptat patronajul tutelar al Academiei Române, de for
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
epocă fanariotă. Domnița Ralu (Aimée Iacobescu) are nevoie de un milion de galbeni pentru a cumpăra de la Viena o colecție de bijuterii. Pentru a-i satisface dorința, domnitorul fanariot (Nucu Păunescu) instituie birul văcăritului, ducând la sărăcirea poporului. Ceata de haiduci condusă de Anghel Șaptecai (Florin Piersic), după moartea căpitanului Amza, încearcă să recupereze galbenii smulși cu forța de la oamenii chinuiți. În final, căpitanul de arnăuți Mamulos (Colea Răutu) îl prinde pe Anghel și-l trimite la ocnă. La un an
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
după moartea căpitanului Amza, încearcă să recupereze galbenii smulși cu forța de la oamenii chinuiți. În final, căpitanul de arnăuți Mamulos (Colea Răutu) îl prinde pe Anghel și-l trimite la ocnă. La un an după moartea căpitanului Amza, ceata de haiduci din care făceau parte Răspopitul, Anița, Duduveică, Mitrună, țiganul Parpanghel și femeia sa Fira rătăcește pe drumuri, neavând nici măcar cai. Haiducii văd un voinic la o fântână care avea cu el șapte cai și îi cer să le vândă caii
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
Răutu) îl prinde pe Anghel și-l trimite la ocnă. La un an după moartea căpitanului Amza, ceata de haiduci din care făceau parte Răspopitul, Anița, Duduveică, Mitrună, țiganul Parpanghel și femeia sa Fira rătăcește pe drumuri, neavând nici măcar cai. Haiducii văd un voinic la o fântână care avea cu el șapte cai și îi cer să le vândă caii, dar voinicul îi bate. Mai apoi, vonicul Anghel zis Șaptecai (Florin Piersic), devine noua căpetenie a haiducilor și conduce mai multe
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
drumuri, neavând nici măcar cai. Haiducii văd un voinic la o fântână care avea cu el șapte cai și îi cer să le vândă caii, dar voinicul îi bate. Mai apoi, vonicul Anghel zis Șaptecai (Florin Piersic), devine noua căpetenie a haiducilor și conduce mai multe atacuri asupra arnăuților. Femeia fostului căpitan, Anița (Marga Barbu), devine iubita noului căpitan. Urmărit de poteră, Anghel le cere camarazilor săi să fugă, iar el este prins și adus în fața căpitanului de arnăuți Mamulos (Colea Răutu
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
pe hotarul țării, pe lângă formațiunile muntoase Sfinxul din Bucegi și Babele, și, în loc să-l ucidă, îl trimite în Transilvania. Căpitanul de arnăuți îl amenință că-i va ucide pe toți haiducii dacă Anghel se va întoarce în țară, dar căpetenia haiducilor îi spune lui Mamulos: "„Tu nu știi ce-i aia țară!”". În perioada următoare, Anița se căsătorește cu Manolache Belivacă (Nicolae Gărdescu), un hangiu bătrân și neputincios. Ea devine prietena și confidenta domniței Ralu (Aimée Iacobescu). Aflată la Viena, Ralu
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
îi atacă pe arnăuții veniți să ia vitele oamenilor. Pe capul lui este pus un premiu de 500 de galbeni, iar cei care-l ajută sau îl tăinuiesc sunt amenințați cu grele pedepse. Forțat de domnitor, Mamulos îi urmărește pe haiduci în Balta Călțunului; el dă foc la stuf și îi ucide pe majoritatea haiducilor, dar îl lasă pe Anghel să scape, spunându-i că aceasta este ultima dată. Haiducii supraviețuitori sunt spânzurați în fața palatului domnesc de la Mogoșoaia, iar trupurile lor
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
un premiu de 500 de galbeni, iar cei care-l ajută sau îl tăinuiesc sunt amenințați cu grele pedepse. Forțat de domnitor, Mamulos îi urmărește pe haiduci în Balta Călțunului; el dă foc la stuf și îi ucide pe majoritatea haiducilor, dar îl lasă pe Anghel să scape, spunându-i că aceasta este ultima dată. Haiducii supraviețuitori sunt spânzurați în fața palatului domnesc de la Mogoșoaia, iar trupurile lor sunt ridicate noaptea de către Anghel și duse la familiile morților. În acest timp, Sevastița
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
amenințați cu grele pedepse. Forțat de domnitor, Mamulos îi urmărește pe haiduci în Balta Călțunului; el dă foc la stuf și îi ucide pe majoritatea haiducilor, dar îl lasă pe Anghel să scape, spunându-i că aceasta este ultima dată. Haiducii supraviețuitori sunt spânzurați în fața palatului domnesc de la Mogoșoaia, iar trupurile lor sunt ridicate noaptea de către Anghel și duse la familiile morților. În acest timp, Sevastița, amanta domnitorului, se plimbă prin târg îmbrăcată într-o rochie de atlas alb, atrăgând furia
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
prin târg îmbrăcată într-o rochie de atlas alb, atrăgând furia domniței Ralu care dispune biciuirea femeii. Ascultând pe la uși, Iani află că Anghel este în viață și plănuiește o diversiune pentru ca milionul de galbeni să nu cadă în mâinile haiducilor. În ziua când împlinește 20 de ani, Ralu primește de la tatăl ei o zestre de un milion de galbeni și afirmă că se va duce cu ei la Stambul pentru a face negoț cu banii. Mamulos pleacă pe drumul Stambulului
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
trebuiau să se afle banii este găsită goală. Acuzat de trădare pentru că l-a făcut scăpat pe Anghel, Mamulos este condamnat de domnitor să fie închis pe viață în Temnița uitaților. El fuge de sub escortă și ia din nou urma haiducilor. Adevăratul transport de galbeni plecase pe Drumul Coconilor către Viena, fiind însoțit de Iani și de Ralu. Atacată de omul lui Iani, Anița este salvată de la moarte de Anghel, care află astfel traseul transportului de bani. Haiducii pleacă pe urmele
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
din nou urma haiducilor. Adevăratul transport de galbeni plecase pe Drumul Coconilor către Viena, fiind însoțit de Iani și de Ralu. Atacată de omul lui Iani, Anița este salvată de la moarte de Anghel, care află astfel traseul transportului de bani. Haiducii pleacă pe urmele transportului de aur, dar sunt așteptați de arnăuții lui Mamulos. Anghel aruncă un cuțit în Mamulos, dar este capturat de arnăuți și dus la ocnă. "" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
fost Lucian Purdea. Muzica a fost interpretată de Orchestra Simfonică a Operei Române dirijată de Anatol Chisadji. Cântecele cântate în film de Filomela/Anița (printre care și „Cine iubește și lasă”) provin dintr-o înregistrare sonoră cu Maria Tănase. Filmul "Haiducii lui Șaptecai" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 6.003.204 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Analizând evoluția filmului românesc în perioada 1950-1975 în studiul „Un sfert de veac de film românesc” (1975), criticul Ecaterina Oproiu considera că filmele cu haiduci au urmat modelul filmelor de capă și spadă, cărora le-au adăugat elemente specific naționale, plasându-se într-o zonă limitrofă a filonului istoric. Ea scria următoarele: "„În zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Haiduci, biografii romanțate, intrigi diplomatice, comedie grotescă, drame psihologice, motive de western - într-o flagrantă lipsă de veridicitate. Ușurința cu care Piersic îi ia locul, „din mers”, lui Emanoil Petruț, intrat în dizgrația autorilor serialului, e năucitoare prin arbitrar. Nici măcar iubita
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
restaurare. La finalizarea acestora, casa memoriala a fost redeschisa publicului vizitator la 19 septembrie 1993 . Odată cu înlăturarea regimului comunist de la conducerea României, a trecut în patrimoniul public al Consiliului Județean Iași. În anul 2005, Academia Română, prin președintele său, acad. Ionel Haiduc, a introdus o acțiune în justiție împotriva Consiliului Județean Iași, cerând restituirea în natură a moșiei din comuna Mircești, care a aparținut poetului Vasile Alecsandri. Printr-o hotărâre a Secției Civile a Tribunalului Iași, Academia Română a reintrat în posesia casei
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
(n. cca. 1530, Poreč, Șerbia - d. 5 februarie 1601, Cluj; pronunție [ "babă no-vac" ] de la "babà" = „tata” în turcă) a fost un haiduc mercenar sârb, luptător consecvent contra Imperiului Otoman, căpitan al ostii de haiduci din armată lui Mihai Viteazul. Este erou național al Șerbiei și respectat că personalitate militară în România. În 1601, aflat în solie, este arestat de autoritățile (Dietă) maghiare
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
(n. cca. 1530, Poreč, Șerbia - d. 5 februarie 1601, Cluj; pronunție [ "babă no-vac" ] de la "babà" = „tata” în turcă) a fost un haiduc mercenar sârb, luptător consecvent contra Imperiului Otoman, căpitan al ostii de haiduci din armată lui Mihai Viteazul. Este erou național al Șerbiei și respectat că personalitate militară în România. În 1601, aflat în solie, este arestat de autoritățile (Dietă) maghiare din Cluj, judecat sub motivația de trădare, condamnat la moarte și ars
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]