10,331 matches
-
la Botez; dar atunci când Dumnezeu binevoiește a lovi inimile noastre împietrite, așa cum a lovit Moise stânca în pustie, din care a curs apă, și din astfel de inimi curg lacrimile de pocăința care spală întinăciunea păcatului. Dacă n-ar fi harul Botezului în noi n-ar curge nici lacrimile cele mântuitoare ale pocăinței. Harul Sfântului Botez, învăluit în negura păcatelor, se trezește în noi ca dintr-un somn greu, ca dintr-un mormânt, prin lucrarea pocăinței”. Trebuie subliniat faptul că pocăința
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
lovit Moise stânca în pustie, din care a curs apă, și din astfel de inimi curg lacrimile de pocăința care spală întinăciunea păcatului. Dacă n-ar fi harul Botezului în noi n-ar curge nici lacrimile cele mântuitoare ale pocăinței. Harul Sfântului Botez, învăluit în negura păcatelor, se trezește în noi ca dintr-un somn greu, ca dintr-un mormânt, prin lucrarea pocăinței”. Trebuie subliniat faptul că pocăința nu este lucrarea unei clipe, a unui singur moment din viața noastră. Nu
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
tatăl din parabolă, pentru că El „nu voiește moartea păcătosului, ci ca păcătosul să se întoarcă de la calea sa și să fie viu”(Iez. 33, 11).” Așadar, prin pocăința permanentă ne pregătim pentru pocăința ca taină, în care ni se împărtășește harul iertării și dezlegării din partea duhovnicului în numele Sfintei Treimi. Deci, pocăința ca Taină nu se poate despărți de pocăința unei vieți întregi, ci una presupune pe cealaltă și o solicită, una fiind completată de cealaltă. Urmărind cu atenție această pildă a
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
credem că adevărata pocăință este un act bilateral. O parte a ei o reprezintă strădania de îndreptare, dorința de înnoire (și aceasta este, desigur, un dar a lui Dumnezeu) pe care o face credinciosul. A doua parte însă o reprezintă harul iertării, pe care Dumnezeu îl împărtășește prin mijlocirea slujitorului Său investit cu această putere, ca urmare a puterii date Sfinților Apostoli și prin ei urmașilor legitimi până la sfârșitul veacurilor”. Sunt, apoi, unii creștini care se îndoiesc de posibilitatea, mai ales
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
că sunt mulți creștini hotărâți să facă pocăință, dar puțini sunt cei care știu cum trebuie făcută adevărata pocăință. Nici într-un caz ea nu înseamnă părăsirea Bisericii. Numai aici omul va învăța să facă adevărata pocăință. Numai aici este harul iertării încredințat ierarhiei sacramentale, primit și transmis prin succesiune apostolică... Câteva indicii, referințe și aprecieri pedagogice, cu privire la această pildă În altăă ordine de idei, așadar, tema acestei frumoase pilde/parabole a Noului Testament este cea a căinței și a întoarcerii
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
în cuvânt, Că-n poezie Duc însonmie. Când spre cer privesc, Gându-mi șlefuiesc Și îl dau veșmânt, Suflet lăcrimând. Pe drum greu urcând Către Domnul Sfânt La Măicuța Sa, Maica Precista, Ca să-mi asculte Rugi neștiute, Să-mi dea har ceresc În gând îngeresc, De-a iubi mai mult, Cartea de-nceput, Cartea Cărților Și-a străbunilor, Că i-am dat lăcaș, Suflet de ocnaș, În rugăciune De-a-i fi minune, Ca să-l învețe, Sfinte povețe. Iar pe drumul greu
RUGĂ MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384079_a_385408]
-
ocnaș, În rugăciune De-a-i fi minune, Ca să-l învețe, Sfinte povețe. Iar pe drumul greu Pân' la Dumnezeu, Scară să-i fie În pribegie. Măicuța Sfântă, Ruga-mi ascultă, Mă-nvrednicește Și-nțelepțește, Când vin la Tine Cu rugăciune Pentru har frumos, Lumii de folos. De-o fi să plătesc Păcat omenesc, Dau vis pământesc Pentru rai ceresc Și soartă crudă, Pe rază sfântă De poezie În veșnicie, Vers de-a străbate Eternitate. Autor Maria Filipoiu Liga Scriitorilor Români Referință Bibliografică
RUGĂ MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384079_a_385408]
-
rezultat al cercetării istorice amintim capitolele „Parohia în istoria și spiritualitatea creștină - ortodoxă românească”, „Misiunea parohiei prin activități social - filantropice și educaționale” și „Patriarhul Nicodim și învățământul seminarial nemțean”. Ceea ce oferă însă o perspectivă autentică istoriografiei bisericești rămâne experiența împărtășirii harului în viața omului în mod personal, dar și comunitar. De aceea, subliniază Preasfințitul Părinte Episcop Emilian: „Pe parcursul celor zece capitole, am creionat drumul persoanei umane de la cunoaștere (a lui Dumnezeu, a Bisericii și a lucrării ei) la împlinire prin comuniune
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
se caută reciproc, întâlnindu-se în Taină”. Un rol important în realizarea acestei întâlniri îl conferă Preasfinția Sa paternității duhovnicești „ca dar și putere primită de la Iisus Hristos, Care are nevoie de un vas curat, de o persoană vrednică pentru ca harul să lucreze spre folosul fiilor duhovnicești”. „Misiunea preotului este să transforme parohia și să-i ajute pe enoriași în înnoire spirituală, în transfigurare în lumini și sfinți ai Bisericii”, fapt pentru care reafirmă importanța slujirii liturgice și a misiunii sociale
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Nu lăsa stindardul lumii ca să fluture în viață Peste gândurile tale, peste fapte și cuvinte, Lasă flamura Iubirii să se-nalțe-n dimineață, Să binecuvânte zorii, cu har și cu daruri sfinte. Nu lăsa să intre lumea cu-ale ei idealuri rele, În al tău suflet căci omul, este trecător ca iarba, Lasă Duhul Sfânt să intre, să te-nalțe către stele, Pe-ogoarele credinței să muncești! Nu
LUPTĂ-TE LUPTA CEA BUNĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384081_a_385410]
-
sănătate, apă, hrană, De trăirea prin credință, de pace și libertate, Luptă-te lupta cea bună, să trăiești fără prihană! Iar acei ce la răscruce stau debusolați, s-asculte! Mântuirea nu-i prin fapte, ci e-un dar nemeritat, Este harul care face prin Isus Cristos o punte, Între Dumnezeu Preasfântul și omul ce-a fost iertat. În El toți avem speranță la o viață infinită, Unde nu vor mai fi lacrimi, nici suspin și nici durere, Doar puțin mai ai
LUPTĂ-TE LUPTA CEA BUNĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384081_a_385410]
-
carismatic, cu o voce puternică, dar care nu a reușit să dea melodiilor... dulceața romanței pătimașe: „Nu se poate” Muzica Henry Mălineanu, versurile Mircea Ionescu Quintus. La Premiul II am avut ocazia să ascult o mare doamnă, o interpretă cu har și mult suflet, distinsa Raisa Bârnaz (din Orhei - Republica Moldova) care a impresionat atât prin interpretare, lăsând să picure nostalgic note nostalgice, fiindcă voicea domniei sale o situează printre cele mai autentice cântărețe ale geniului „Romanța sufletului”, iar melodiile „Amintiri” Mia Braia
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
nici primăria nu este legată la curent... - Și noi v-am dat votul! - strigă Costache al lui Turcu. Toate posturile de radio și televiziune și întreaga presă vuiră cu acea știre senzațională despre minunea minunilor din localitatea Colinele Vâlcelelor, unde Harul Domnului se revărsase în plină noapte peste așezările omenești, iar diavolii fuseseră alungați. Autoritățile statului, spre marea lor rușine că niciodată nu ascultaseră și nu luaseră în seamă doleanțele primăriței, hotărâră să întreprindă o amplă acțiune de ridicare a nivelului
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
știut că ei au fost înzestrați cu acel dar de percepție și exprimare propriu numai celor aleși, boala constituind incidentalul din viața nu numai a geniilor, dar și a oamenilor obișnuiți. Creația artistică are în ea ceva din „revelația divinas - harul Domnului”, este de părere autorul, și „un geniu asemeni lui Eminescu reprezintă o adevărată mutație spirituală, apărută brusc, ca o lumină supranaturală, în sânul unei nații și al generațiilor care, prin strădania lor, au contribuit cu siguranță la nașterea lui
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
Dumnezeu, care nu ne lasă niciodată să ne abatem de la El, ori de la voia Sa. Dumnezeu, care ne dăruiește dragoste necuprinsă, invitându-ne să venim la El, fără diferența dintre noi ( bogați ori săraci ), fără insistența Sa, ci numai prin harul Său care se revarsă asupra noastră. .................................................................... ,, La capăt de drum, ostenită Cad ca și Tine, sub creucea grea. Aștept cu răbdare, să mă faci viu, Doamne și iarăși să-Învie vie Împărăția Sfântă a Ta . ,, - Drumuri - Capitolul ,, Sentimente ,, conține poezii cu
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383347_a_384676]
-
fericit, cel care uită, ce nu mai poate fi modificat”. Amintesc pasajul ca să nu fiu considerat plagiator ca alte mării (nu vă gândiți la ..., mă refer la Caragiale care cică ar fi plagiat „Năpasta”). Dacă în dragoste uitarea este un har Divin care din păcate nu este dat multor muritor, în general mulți fac eroarea de a considera iertarea similară, sau cel puțin implicând, uitarea. Da! Iert o faptă care m-a rănit. Dar nu o uit. Englezul folosește în acest
A UITA I-O CRIMĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383379_a_384708]
-
răsună azi din zori în zori și va răsuna din mărginime în mărginime și din timp în timp, de-a pururi, dacă de-a pururi va dăinui lumea! Petrică Mâțu Stoian e un singur cântăreț care întrupează un ansamblu de haruri. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Petrică Mâțu Stoian. Artistul și canuța moșului / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1195, Anul IV, 09 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
vechi proverb românesc a asemănat apariția unei antologii cu săpatul fântânilor primăvara: „Dacă toamna se numără bobocii, primăvara se numără fântânile.” Fântânile sunt zidite primăvara, deoarece atunci este momentul când îți dai seama de unde răsare izvorul, ceea ce presupune muncă, pricepre, har. După părerea dumnealui, doamna Elisabeta Iosif a venit cu o fântână de lumină într-un spațiu și un timp când ghioceii sunt oferiți celor mai gingașe flori, femeile. A apreciat calitățile de antolog ale doamnei Elisabeta Iosif, care având simț
LANSARE ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI DE PE TOATE CONTINENTELE, COORD. ELISABETA IOSIF de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383444_a_384773]
-
obiectivitatea interpretărilor, interferența artelor, delicatețea metaforică a discursurilor, reușind să ne ofere adevărate clipe celeste, după cum spunea unul dintre vorbitori. La rândul nostru îi felicităm pe cei toți care au contribuit la realizarea acestei cărți, pe toți cei care cu harul lor au contribuit la crearea unei atmosfere de profundă elevație artistică în timpul activității și sperăm ca protagonista acestei întâlniri, „Antologia scriitorilor români de pe toate continentele”, să își găsească locul binemeritat în istoria literaturii române. Elena Trifan Referință Bibliografică: LANSARE ANTOLOGIA
LANSARE ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI DE PE TOATE CONTINENTELE, COORD. ELISABETA IOSIF de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383444_a_384773]
-
toată încărcătura de sentimente ce-i stăpânește ființa plăpândă patru capitole, elemente care amprentează vizibil viața și creația ei: „Nostalgice chemări, copilărie”, „Mamei dăruite”, „Primăvara amintirilor” și „Suflet de colindător”, în care a așternut cu migală, cu strădanie, dăruire și har trăiri inedite... 2. MIHAELA OANCEA (BUCUREȘTI) - ARMONIA CONTRARIILOR (versuri, A5, 116 pagini), coperta și ilustrațiile - pictor Mihai Cătrună, București GHEORGHE A. STROIA (Adjud, editor): Poezia Mihaelei Oancea este de factură modernă, traversând mai multe etape ale devenirii poetice. Versul său
MARTIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383459_a_384788]
-
Acasa > Poezie > Credinta > MĂ-NVREDNICEȘTE, DOAMNE! Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2263 din 12 martie 2017 Toate Articolele Autorului Mă-nvrednicește, Doamne, să mă hrănesc din Tine, Să beau din al Tău har o rouă de putere, Și-n nopțile de rugă, ascuns, să fii cu mine, Cuvântul Tău cel dulce mi-aducă mângâiere! Nu mă lăsa, Iisuse, să cad îngenuncheată, Mă-ngenunchează doară sub crucea Ta, în noapte. Va murmura în mine
MĂ-NVREDNICEȘTE, DOAMNE! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383506_a_384835]
-
mi-o las pe drumuri de pripas! Când viața-mi dă ocazii să cad pradă tristeții, Tu sprijină-mă Doamne, la fiecare pas! Mă-nvrednicește, Doamne, să caut pacea-n Tine, Și-n fiecare clipă să beau din al Tău har, Cu post și rugăciune să mă sfințești pe mine, Iar moartea Ta, Iisuse, nu fie în zadar! Nu mă lăsa Iisuse, să dau tributul morții! Nu mă lăsa în gânduri să cad ca în genune! Când grijile lumești dori-vor
MĂ-NVREDNICEȘTE, DOAMNE! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383506_a_384835]
-
tributul morții! Nu mă lăsa în gânduri să cad ca în genune! Când grijile lumești dori-vor să mă-ngroape, Tu, Doamne, mă trimite napoi, la rugăciune! Mă-nvrednicește, Doamne, să mă hrănesc din Tine, Să beau din al tău har o rouă de credință, Chiar de tristețea vieții adesea bate-n mine, Ajută-mă, Hristoase, să cânt în suferință! Mă-nvrednicește, Doamne, mă întărește-n greu! Dă-i gurii mele glas să-ți cânte-n rugăciune, Căci lut sunt pe
MĂ-NVREDNICEȘTE, DOAMNE! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383506_a_384835]
-
-n buchete de Nu-mă-uita, Ce veșnic dorurile-n ele le vor purta... Printre rime visurile toate s-ar plimba, Găsindu-și liniștea,-n timp ce inimi ar schimba! Oh, poeților, cerul le este destinat, În nemărginirea-i să-și afle harul lăsat!... Scrisă de ziua poeților, ~ 21.03.2017 ~ la ceas de seară târzie. ( foto: internet.) Referință Bibliografică: Poeților... ( de ziua lor) / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2273, Anul VII, 22 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
POEŢILOR... ( DE ZIUA LOR) de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383528_a_384857]
-
a trebuit să sufle spre a-i da viață. A fost suficient că Eva a fost modelată din coasta vie a lui Adam. O concluzie logică: odată instalată într-o entitate, viața poate genera viață. Viața omului este deci un har Divin spre deosebire de aceea a tuturor celelalte făpturi viețuitoare cu care Dumnezeu a populat pământul pe care și oamenii trăiesc. Orice creație, chiar Divină de-ar fi, are un scop. Viața conferită atât omului cât și multitudinii de viețuitoare clasificate drept
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]