2,407 matches
-
majoritatea locurilor. Un fiu de burghez putea intra într-o facultate tehnică, dacă era foarte bun; la facultăți ideologice ca Filosofia, Istoria sau Filologia nu avea nici o șansă”, Dan Casassovici, p. 100); 8) sentimentul acut de nedreptate socială („Făceam eu haz de necaz, dar în fundul sufletului mă simțeam adînc nedreptățită. Cel mai adesea sufeream, de exemplu, dacă pe o teză fără nici o greșeală mi se punea numai nota opt. Știam că nu am greșit cu nimic, dar tot mă durea. Mă
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
o tensiune între individul ca exponent holografic al ansamblului din care provine și universul scriptic, intuit ca un spațiu profan, vagă imitație a actului demiurgic, așadar un sacrilegiu. Astfel încît - surpriză! - Amintirile, receptacol, în optica obștească, al bonomiei și al hazului, n-ar fi decît "una din cele mai triste cărți ale literaturii române". în felul acesta jovialul, veselul, ludicul Creangă își recîștigă o față de gravitate, în măsură a face posibilă joncțiunea cu poezia romantică a întoarcerii spre fenomenalitatea naturală și
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
scriitori. Se cuvine de bună seamă să nu uităm nici constanta lui colaborare la "Jurnalul literar" unde, începând din 1994 și până în anul 2002, a publicat numeroase pagini memorialistice, cronici literare dar și senzaționale, neștiute documente, precum și amintiri pline de haz însoțite de desenele prietenului său din tinerețe Eugen Ionescu. Odinioară, Lucian Boz urmase cursurile profesorilor Stoicescu, Dongoroz, Istrate Micescu, Vermeulen - astfel cucerise o diplomă de absolvent al Facultății de Drept... Dar Lucian Boz în loc să practice magistratura ori avocatura - s-a
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
o relație, un parteneriat pe scenă, știu să rostească, să se asculte, să se admire cînd nu sînt protagonistele unui moment sau altul. Șase actrițe care joacă șase femei, doar șase imagini posibile dintre atîtea și atîtea. Le joacă cu haz și pricepere, atente la varietatea fiecărui personaj, la detaliile care îl alcătuiesc, la cheia fiecăruia, la particularitatea fină, dar și la ce le aduce împreună, în fiecare vineri, undeva, într-un apartament dintr-un bloc din New York. Șase actrițe care
După douăzeci de ani. Varianta feminină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7855_a_9180]
-
totuși, la insistențele intervievatorului, comentariul își pierde sclipirea de altădată, în favoarea unei retorici foarte generale și fără contur: „tot ce pretind e că progresul tehnic, științific, material, e însoțit uneori de regres interior”; „plăcerea bășcăliei și deprinderea de a face haz de necaz ne-au stimulat, poate, să nu luăm nimic în serios, să fim ceea ce aș numi «popor meteorologic», prea «sensibil» și prea atent la direcția din care suflă vântul”; „avem, se pare, nefericita capacitate de a pune un grătar
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
și nu e deloc un geniu pustiu. De câțiva ani Dr Mungiu exploreaza patologia urii, a invidiei și a frustrărilor inavuabile. A înlocuit reflecția cu agresivitatea anti-feminină (și pe alocuri post-umană). E un fel de Mircea Dinescu turbat, dar fără haz și rimă. Prezumptiva autoare a discursurilor lui Viorel Ponta repetă clișeele care au făcut carieră în discursul lui Ion Iliescu. Nu cred că doamna Mungiu ar putea convinge o scară de bloc să urce la etaj cu liftul, dar profesoresa
Mihai Neamţu: Alina Mungiu-Pippidi şi-a pierdut minţile () [Corola-journal/Journalistic/42553_a_43878]
-
motivată de propunerile și solicitările punctuale ale regizorului Laurian Oniga. Nu pot să nu-i remarc pe Adina Stan (Checca), pe Monica Ciută (Lucietta), pe Ilie Iordan (Isidoro), pe Ana Pasti (Orsetta). Sînt principalii generatori de energii, de rigoare și haz, de nuanțe, sînt cei care reușesc să organizeze credibil vitalitatea, rutina, poezia și, de ce nu, iubirea. La Chioggia sau aiurea. Călătorind spre țara minunilor Este un drum de care avem nevoie cu toții din cînd în cînd. Chiar dacă ne dăm sau
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
autori brazilieni, cu peste 5 milioane de cărți vândute,prezent în permanență printre bestselleruri (depășindu-l, în privința vânzărilor din Brazilia, pe Paulo Coelho) și devenit o veritabilă "pasiune națională", după cum spune criticul Carlos Graieb. Dintre romanele sale - parodii de tot hazul ale unor povestiri polițiste - vom reda în continuare începutul celui intitulat Clubul îngerilor, sub tipar la Curtea Veche, editură care ne pregătește, printre alte surprize, și pe cea a unei întâlniri cu autorul, în toamna acestui an. De ce este el
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
cu mult succes la Ateneu. Locuind departe de mineși mijloacele de transport fiind foarte reduse, venea la mine la curs, într-un fel de săniuță croită după modelul celor ale lăptarilor, și trasă de un măgăruș mic. Originalul echipaj stârnea hazul trecătorilor, mai ales că Hedy purta și un fel de glugă roșie, ca un Sf. Nicolae mic. Într-o bună zi ni se lățește vestea despre plecarea trupelor ocupante din București. O luptă decisivă s-a dat, românii au luat
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
văzînd că șchiopăta atît de mult, îi cedasem cu insistență întîietatea la intrarea într-o încăpere. Știi cum e - îi spuneam lui Nolla, - proverbul cu "se invită ca grecii la pușcărie", iar prietenul meu Dmitri nu știa și făcuse mare haz pe chestia asta. În greacă, nu exista proverbul. Și cît mă mai felicitase, în contul proverbelor românești... Asta ca o simplă paranteză. După el, după Nolla, făcusem o greșeală fatală tot poftindu-l pe Juan să intre primul, aducîndu-i astfel
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
ca și cum aceste firme s-ar supune acelorași legi de pe vremea cînd patronii lor se ocupau de paza acelui obiectiv. La un moment dat, președintele Constantinescu a declarat că a fost înfrînt de structurile supraviețuitoare ale fostei Securități. Presa a făcut haz, în parte, de această declarație sau - comod - l-a învinuit pe Constantinescu de această înfrîngere. Asasinatul de la Tepro începe să-i dea dreptate d-lui Constantinescu. Eliminarea omului incomod, Victor Sălhleanu, nu s-a făcut conform unei gîndiri mafiotice - deși
Un asasinat mafiotic sau securistic? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16776_a_18101]
-
circ se cheamă! Să nu credeți că sunt atât de ipocrit încât să mă exclud din lanțul anterior expus. Glumă lui Caragiale ,,ori toți să trăim, ori toți să muriți”, în cazul de față, e bună cât să mai facem haz de necaz. Și asta în măsura posibilului. În rest, doar ștreanguri pregătite în podul casei și punere pe gânduri! Pentru ca tot am rostit cuvântul „gînd”, mă instalez în el, (,,din ce este cel mai mult gândul este”Socrate, concept cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de pince sans rire. Cu mulți ani în urmă, la „Zilele Călinescu” de la Onești, unde îl invitasem oarecum à contre coeur, de teamă să nu fie un fel de trouble-fête, a încântat pe toată lumea cu luări de cuvânt pline de haz (și de miez, firește), dovedind o formă intelectuală remarcabilă. A fost una din împrejurările în care mi-am spus că niciodată nu cunoști un om cu adevărat. Ultimele luni au fost oribile pentru lumea literară. Constantin Țoiu și Alexandru George
Morții noștri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4262_a_5587]
-
rîs - autorul ține cu tot dinadinsul să-și ridiculizeze personajul, nu-i lasă nici o portiță de scăpare. O singură proză pare a scăpa de sub tirania naratorului moralist: "Nașterea unei națiuni". Geneza poporului român este scrisă în două pagini cu un haz nebun - rîsul este garantat. Un amestec de cuvinte dacice, "cu mulți de z", viața unui guvernator roman în provincie, daci barbari și o Dochie care se arată nedumerită de misiunea ce i-a fost încredințată, aceea de a naște poporul
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
începe să devină limpede. Mult-așteptatele schimbări în sfera sensibilă a informațiilor nu numai că întârzie, dar e foarte posibil să nici nu mai aibă loc. Ori să se petreacă atunci când își vor fi pierdut, cum se spune în popor, tot hazul. Adică în clipa când pactul dintre noua putere și vechile garnituri de sprijin politic va fi fost semnat. Astfel se explică de ce n-au fost date în vileag nici una din fărădelegile ultimilor ani și tot așa de ce aflăm despre infracțiuni
Gogu, lobbyst la Cotroceni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11922_a_13247]
-
sau Dumitru. Numai Cetățeanul Turmentat rămîne complet anonim. Așa cum în grupul lui Cațavencu (dăscălimea și moflujii) Bampirul e unul singur, în facțiunea adversă, dacă se vorbește despre Moftologul sau Nifilistul, toată lumea înțelege că e vorba de onorabilul d. Nae Cațavencu. Hazul și utilitatea unei porecle stau în consensul asupra ei. Soțul Miței e pentru ea și amantul ei Mangafaua, ca și Lae Popescu pentru mama lui, Tarsița Popeascu:Mangafache. Totul de la moldovenismul mang, adică prost. Numai Trahanache beneficiază de supranumele distins
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]
-
circ se cheamă! Să nu credeți că sunt atât de ipocrit încât să mă exclud din lanțul anterior expus. Glumă lui Caragiale ,,ori toți să trăim, ori toți să muriți”, în cazul de față, e bună cât să mai facem haz de necaz. Și asta în măsura posibilului. În rest, doar ștreanguri pregătite în podul casei și punere pe gânduri! Pentru ca tot am rostit cuvântul „gînd”, mă instalez în el, (,,din ce este cel mai mult gândul este”Socrate, concept cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Mihai Sorin Rădulescu un indiciu suplimentar la cercetările sale atât de amănunțite în chestiunea familiei Ipcar. În primul număr al publicației - bimensuală - Lumea vechie, semnat Urechie, Ortens, Aur, Iodoform, cu toate pseudonime ale lui Alceu Urechia, broșură umoristică de un haz cu totul relativ, datată 15 ianuarie 1896 și cu penibile ieșiri antisemite, în articolașul Ștrulovici et Bercovici se reproduceau două liste de subscripții pentru alegeri, în favoarea lui I. Nădejde. În aceste liste, poate autentice, figurează numai nume evreiești, cu modeste
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
îl fac și acum, cu mențiunea că Dincolo de frontiere are un conținut mult mai puțin metaforic decât o sugerează titlul, nu are nimic de a face cu depășirea limitelor sau saltul în nirvana. Este doar o carte agreabilă, cu un haz nebun, povestind aventurile de pubertate ale unor liceeni de mare provincie, pe vremea lui Ceaușescu. Și nu doar atât. Nuvelele acestea au o teză inteligentă deși nu foarte originală povestirea, fabulația, reprezintă lumile paralele, sporirea derutei și cantității de ireal
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
un bar chiar lângă hotel, N. bea una după alta trei halbe de porter, se îndreaptă spre automobil cu pas neașteptat de sigur, dar pe banchetă cade retezat. La scara hotelului îl extragem cu greu din vehicul, toți trei, spre hazul nespus al nemților și altor gură-cască. Mersul pe coridoare a fost un adevărat supliciu. Îl trântim în pat cu hainele pe el, e o masă inertă devenită brusc extrem de grea. De sub pat cată gâturile câtorva sticle goale. Mă jenez să
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
circ se cheamă! Să nu credeți că sunt atât de ipocrit încât să mă exclud din lanțul anterior expus. Glumă lui Caragiale ,,ori toți să trăim, ori toți să muriți”, în cazul de față, e bună cât să mai facem haz de necaz. Și asta în măsura posibilului. În rest, doar ștreanguri pregătite în podul casei și punere pe gânduri! Pentru ca tot am rostit cuvântul „gînd”, mă instalez în el, (,,din ce este cel mai mult gândul este”Socrate, concept cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dumnezeire", scria el - proprie marii picturi. Zicea Leonardo (înTrattato di Pittura): "Pictorul e stăpân peste toate lucrurile ce se pot ivi în mintea omului. Frumuseți care să încânte?... E liber să le întruchipeze. Lucruri urâte care înspăimântă, lucruri nostime, de haz, ori înduioșătoare?... Stă în puterea lui să le înfățișeze... Partea de dumnezeire cuprinsă în pictură face ca mintea pictorului să poată oglindi într-un anume fel însăși dumnezeirea: purcede să creeze felurite vietăți, plante, fructe, peisaje, locuri care cutremură cugetul
Universul picturii lui Vladimir Zamfirescu by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/7228_a_8553]
-
precum transportul cazematei achizițioante de un excentric colecționar străin sau a doua prăbușire a lui Stalin la alunecarea într-o rîpă a camionului ce-i duce statuia la o filmare. Îndîrjirea eroului principal de a rămîne în patrie își are hazul său tragi-comic, înrudindu-l pe acest tînăr șofer cu protagonistul român Alexandru Papadopol ce a intrat în palmaresul festivalului cu premiul pentru interpretare. Gustul amar al unor iluzii înșelate se pare că l-a determinat pe maestrul Lucian Pintilie să
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
Iar Mănescu, ca un cal să îmi tot trântească-nas, C-atâta mi-a mai rămas. Eu am pus punct și așteptăm cu spatele la clasa să savurez plăcerea hohotelor de râs. Eram foarte mirat că opera mea nu stârnește că de obicei hazul, ba dimpotrivă că s-a așternut o liniște mormântala. Intrigat, m-am întors să văd ce se întâmplă și spre stupefacția mea, toți colegii stăteau în picioare cu ochii cât sarmaua urmărind pe Mănescu care în spatele meu citea foarte atent
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
numai de câștigat. Să vedem cât de mult. Calitatea indiscutabilă a prozatorului Horia Gârbea e mobilitatea inteligenței cu care-și administrează umorul. Iar aceasta nefiind decât accidental un umorist. Scoase din paginile cărții (și din marginile stilului), fragmentele pline de haz nu pot funcționa ca anecdote. Iar a le păstra și a le reproduce verbatim din memorie se arată la fel de incomod, din pricina acelorași restricții de stil. Mai apropiat, din acest punct de vedere, de Al. O. Teodoreanu cel din Hronicul măscăriciului
Căderea Elsinore-ului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10096_a_11421]