2,559 matches
-
în cauză, dacă ținem seama de preeminența ustensilică a ființării pusă în sens de Dasein, de antecedența "deținerii prealabile" față de "privirea prealabilă" și a acesteia față de "conceperea prealabilă" în structura factică a Dasein-ului, altfel spus, de funcția propedeutică a unei hermeneutici a facticității în constituirea structurii (existențiale a) Dasein-ului. Problema în cauză ar avea, potrivit lui Heidegger, puternice înrâuriri asupra demersurilor filosofice în genere. La prima vedere, ne aflăm în fața unui comentariu fenomenologic asupra problemei statutului copulativ sau/și existențial al lui
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
raporturi determinate cu "lumea", toate desprinse din putința sa originară, aceea reprezentată de moarte și de împlinirea sa ca "ființă întru moarte". Tocmai de aceea, situaționalizat existențial, dar în sensurile tocmai indicate, el este "ființă-în-lume". Acesta este motivul pentru care hermeneutica facticității a căpătat o semnificație atât de adâncă în lucrările de început ale lui Heidegger. Din cele arătate, rezultă ca ființa-în-lume apare mai degrabă ca un fel de suprasituație existențială, una care le susține pe toate celelalte (desemnate prin existențiali
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe măsură ce reducția judicativă și cea non-judicativă ale dictaturii judicativului vor fi operate ca atare. Se cuvine a mai face, totuși, o observație pe această temă: "forma" pe care o va îmbrăca reducția non-judicativă ar trebui să fie aceea a unei hermeneutici radicale, menționată și în Introducere. Aplicarea reducției judicative constă, așadar, în trecerea de la descrierea constituției dictaturii judicativului, așa cum ea a fost desfășurată în secțiunea anterioară și cum se va completa în capitolul de față, la ceea-ce-este ca atare dictatura judicativului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Literatură și Artă "Regele Carol II", București, 1940. Ricoeur, Paul, (1) La mémoire, l'histoire, l'oubli, Éditions du Seuil, Paris, 2000. (2) Memoria, istoria, uitarea, trad. Ilie Gyurcsik și Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. Ricoeur, Paul, Eseuri de hermeneutică, trad. Vasile Tonoiu, Editura Humanitas, București, 1995. Ricoeur, Paul, La școala fenomenologiei, trad. Alina-Daniela Marinescu și Paul Marinescu, Editura Humanitas, București, 2007. Robin, Leon, Le pensée grecque et les origines de l'esprit scientifique, Éditions Albin Michel, Paris, 1973. Romano
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Phénoménologie de la perception, p. XII. 229 Heraclit, Fragmentul 52, în vol. Filosofia greacă până la Platon, Vol. I, Partea a 2-a, p. 357. 230 Pascal, "Le memorial. Feu", în Pensées, p. 9. 231 A se vedea P. Ricoeur Eseuri de hermeneutică, cap. Ideologie, utopie și politică. Pentru problema "identității culturale", a se vedea Constantin Aslam, Palimpsestul identității românești. 232 Hegel, Prelegeri de istorie a filosofiei I, pp. 470-471. 233 Cf. Gottlob Frege, On sense and reference, Ed. A. W. Moore. 234
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
naștere la adolescență, Volum sub redacția lui Maurice Debesse, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1970. * Rezuș, Petru, Mihai Eminescu, București, Editura Minerva, 1983. * Richard, Jean-Pierre, Literatură și senzație, Traducere de Alexandru George, București, Editura Univers, 1980. * Ricœur, Paul, Eseuri de hermeneutică, Traducere de Vasile Tonoiu, București, Editura Humanitas, 1995. * Roșu, Ion, Legendă și adevăr în biografia lui Mihai Eminescu. Originile, București, Editura Cartea Românească, 1989. * Rusu, Liviu, De la Eminescu la Lucian Blaga și alte studii literare și estetice, București, Editura Cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lucrarea Limba și literatura română. Concepte operaționale. Teste pentru examenul Național de bacalaureat, autori Florin Ioniță, Gheorghe Lăzărescu, Adrian Săvoiu și Florentina Sâmihăian, între care recunoaștem și artizanii reformei, lucrarea fiind tipică pentru tipul dorit de viziune reformistă și lucrarea Hermeneutică și naratologie aplicată, Ed. Eurocart, Iași, 2003.din colecția „Bacalaureatul reformei” autoare Emilia Boghin și Lăcrămioara Vulpeș. Ambele lucrări își argumentează demersul de a propune lucrarea liceenilor prin cerințele programei de bacalaureat. în lucrarea care corespunde viziunii oficiale avem un
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
concepte iterate mai sus, amalgamate discret cu elemente de poetica textului a fost sublimată în cele două concepte total noi pentru învățământul liceal românesc - care nu le recunoaște de altfel ca discipline de învățământ în aria curriculară a științelor predate: hermeneutică și naratologie. Deși autoarele clarifică elevilor sensurile termenilor, acest lucru nu e suficient pentru instaurarea lor ca discipline de drept ale liceului. Iată care sînt „conceptele operaționale” pe care le propun autoarele: dieceză, narator și naratar, extradiegetic, intradiegetic, homodiegetic, autodiegetic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nu este o soluție acceptabilă. * Pe de altă parte prezența în amfiteatre a tot mai mulți studenți cu varii pregătiri din liceu nu ne dau certitudinea că această exacerbare a excelenței chiar aduce în băncile universităților rafinați mânuitori ai aparatului hermeneuticii literare, capabili să atingă și să producă și mai rafinate supraconceptualizări terminologice. * Lectura unor lucrări redactate de elevi la examenul de bacalaureat care chiar vehiculează aceste concepte de către membrii comisiei de evaluare a lucrărilor de bacalaureat pot stârni reacții contradictorii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru că o dată produsă ea vizează pe toți actorii actului didactic din interiorul disciplinei. * O ultimă remarcă vizează reflexia supra faptului că în căutarea noului, vechile analize literare, rafinate până la transformarea lor în comentarii literare au primit o nouă re-rafinare devenind hermeneutică și naratologie. Chestiunea este numai de nuanță și ridică la orizont problema noilor provocări ale disciplinei din perspectiva „excelenței”, provocări care trebuie mereu să primească evident alte și alte soluții originale și superioare celor oferite mai sus, pentru a răspunde
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
doar mutând atenția pe o alta: de unde vine nevoia de sens al existenței (și de sens în general)? Încerc să conturez răspunsuri posibile într-o lucrare ce și-a propus ca temă analiza conștiinței. Până atunci trebuie să-i desfășor hermeneutica. A fi credincios înseamnă a-ți proiecta existența în contextul unui dincolo; ceea ce presupune o renunțare la a căuta un sens al existenței (sensul este, în acest caz, unul comun, suportând doar o abordare individuală) și o luptă pentru a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
care ascund (și ne ascund) orientări ce vin de dincolo de noi; haine cu care îmbrăcăm presiuni ce ne macină pe nevăzute încercând să-și găsească împlinirea. Ar trebui scrisă o "Metafizică a shopping-ului", care să aibă drept scop o hermeneutică a lui homo consumatoris. * Într-un elan evoluționist toate țelurile umane pot fi înțelese din perspectiva reproducerii speciei; chiar și obiectivele ce ne par mai îndepărtate de un asemenea scop resimțit ca vulgar vizează același lucru, doar că pe căi
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ea ar constitui perspectiva dominantă asupra umanului. Faptul că cercetarea umanității necesită atâtea discipline (politica, economia etc.) arată că omul își este sieși principalul obiect de preocupare. Antropologia este disciplina științifică ce dezvoltă o analiză a umanului aparent în vederea unei hermeneutici a măreției sale, dar în fapt pentru a putea descoperi modalitățile în care poate fi controlat și poate la rândul său să domine. E analiza dominatorului dominat (de dorințele sale și ale altora de dominație), într-un circuit infinit al
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
O dovadă extrem de sugestivă este maniera de a scrie a celui mai important teolog răsăritean al timpurilor recente, Dumitru Stăniloae, care a înțeles să folosească în discursul său termeni conturați în climatul spiritual născut de aceste orientări. În plus, evoluția hermeneuticii în termenii unei discipline deplin asumată de discursul filosofic, mai cu seamă în elaborarea oferită de Hans Georg Gadamer, a însemnat punerea la îndemână a unor instrumente adecvate sesizării specificul diferențelor între moștenirea spirituală apuseană și spiritualitatea bizantinilor. În acest
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ce îi preocupa la fel de mult: găsirea celei mai potrivite formulări în precizarea dogmei. Descoperirea modului în care capadocienii s-au folosit de filosofie nu este un lucru tocmai simplu, o bună șansă fiind oferită abia de modalitatea interpretativă inaugurată de hermeneutica filosofică a secolului XX. Aceasta pentru că munca esențială a gândirii secolului IV a fost reconsiderarea termenilor filo sofiei clasice grecești, mutarea înțelesurilor pe care le formulase filosofia greacă întru dimensiunile spiritualității creștine. Se pune întrebarea de ce a fost preferată limba
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
nu a semnificat doar că era supus intemperiilor terestre, ci că o făcea și întru nostalgia hainei de har pe care o pierduse. Se poate afirma, în consecință, că antropologia răsăriteană nu este una a căutării esenței umane, cât a hermeneuticii înfățișărilor,; a hainelor omului. Omul este privit ca un abis insondabil, în măsura în care este chipul lui Dumnepeu, singura cale de a te apropia de sondarea acestei adâncimi fiind înțelegerea semnelor pe care suprafața abisului o pune în raza privirii. Însă un
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
serios confruntărilor între cele două tabere. Este vizibilă tot mai mult dimensiunea filosofică a disputelor. Cele două tabere se înfruntă mai mult pe terenul dialecticii, recursul la textului evanghelic jucând mai mult rolul de punct de pornire, context în care hermeneutica bizantină cunoaște în această vreme o nouă dimensiune. Această tendință de justificare în planul rațiunii, și nu doar al temeiului oferit de textele Tradiției, este foarte limpede și în rândul iconodulilor, cel mai bun exemplu fiind cel al lui Ioan
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Tratatul practic. Gnosticul 92. Iamblichos - Misteriile egiptenilor 93. * * * - Carmina Burana. Antologie de poezie latină medievală (ediția a II-a) 94. Erving Goffman - Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici și a altor categorii de persoane instituționalizate 95. Michel Foucault - Hermeneutica subiectului. Cursuri la Collège de France (1981-1982) 96. Moshe Idel - Perfecțiuni care absorb. Cabala și interpretare 97. Alexandru Zub - Istorie și finalitate. În căutarea identității (ediția a II-a) 98. Adriana Babeți - Dandysmul. O istorie 99. Plinius - Naturalis historia. Enciclopedia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
practică a sacrului / 66 Abracadabra / 67 Magia ca fir secret al dezvoltării umane / 69 Simbolismul ritual al sacrului ca magie / 77 Magia misticismului rosicrucian / 80 8. Antropologie și rosicrucianism / 84 Ritualul meditației contact al omului cu Conștiința Cosmică / 89 9. Hermeneutica ca interpretare / 92 Biblia oracol divin / 92 Interpretarea hermeneutică a textelor sacre / 94 Interpretarea alegorică a miturilor prin fabule, parabole, alegorii / 96 Tâlcul meditației / 100 10. Dogma ca deformare a tradiției / 105 Doctrine și dogmă / 109 Știința și magia Renașterii
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
secret al dezvoltării umane / 69 Simbolismul ritual al sacrului ca magie / 77 Magia misticismului rosicrucian / 80 8. Antropologie și rosicrucianism / 84 Ritualul meditației contact al omului cu Conștiința Cosmică / 89 9. Hermeneutica ca interpretare / 92 Biblia oracol divin / 92 Interpretarea hermeneutică a textelor sacre / 94 Interpretarea alegorică a miturilor prin fabule, parabole, alegorii / 96 Tâlcul meditației / 100 10. Dogma ca deformare a tradiției / 105 Doctrine și dogmă / 109 Știința și magia Renașterii / 114 Secretele mesianice și misterele mântuirii / 117 Mitul creației
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
un ciclu presărat de momente ale căror semnificații reprezintă o repetabilitate a simbolurilor temporale. Ca o permanentă rememorare a succesiunii de mediere, sacrul revine zi după zi făcând aluzie la fenomenul divin. Obiectele de ritual și ceremonialul pot conduce la hermeneutica sacrului. Nu numai picturile sau obiectele simbolice (crucea în creștinism, oglinda în sintoism, echerul și compasul în francmasonerie etc.), ci și luminile, lumânările, cărțile și scrierile sfinte, veșmintele și măștile schimbă purtătorii și participanții din realitatea lumească, profană în sfera
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
credințe cu întemeietorii lor. Dar nu cu faptele ci cu alegoriile, nu cu evenimentele ci cu simbolurile. Și trebuie să acceptăm aceste alegorii și aceste simboluri, la fel cum o fac copiii cu poveștile și povestirile vârstei, în scopul unei hermeneutici a creației și descifrarea tâlcului învățăturilor pe care tradiția sutelor de mii de ani ne-o transmite prin intermediul acestora. Miturile, după sensul lor ascuns, tratează deci două teme: cauza primă a vieții (metafizică) și conduita înțeleaptă a vieții (etică). Întotdeauna
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ea poate media experiența mistică și inițiatică a realității. Pictura arată clar bogăția de conexiuni a conținutului său ideatic. Așa apare și reprezentarea întregului printr-o parte, ceea ce cu siguranță face parte din arta comentatorului de istorie a picturii și hermeneutică a experienței mistice, exprimată pictural. La fel și sculptura, ce își are originea în credință, urmele primelor realizări artistice conducându-ne în epoca pietrei, la idoli și reprezentări sacre, până la mesopotamieni, egipteni, la eroii și zeii Greco-romani, la zeii și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și căruia îi vom atribui un capitol separat, fiind vorba și de simbolurile filosofice ale producțiilor literare care aparțin autorului acestui uriaș eseu, pe care cu modestie aș putea-o denumi teză de doctorat în filosofie practică, esoterism, misticism și hermeneutică rosicruciană. Piatra unghiulară, cheia de boltă masonică este întâlnită în literatură sub diferite forme, exemplu fiind punguța cu doi bani a junimistului Creangă. În ambele cazuri este necesară intervenția avatarică solară pentru găsirea și recuperarea acestei chei sacre. Simbolic, toate
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
însuși prin repetarea începutului). A ști să citești acest cuvânt și a-l pronunța înseamnă a înțelege misterele și a traduce în acțiuni cunoștințele absolute ale cheii minunilor. Și acum, pentru a putea ilustra demonstrația acestui studiu să aprofundăm sensul, hermeneutica așezării obiectelor de ritual și ceremonial. În protoistorie și mai mult ca sigur în preistoria vechilor civilizații oamenii venerau copacii, pietrele, apele și alte obiecte naturale care cu timpul au devenit parte din cult și au fost incluse în diferite
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]