3,545 matches
-
doina mă mai țin” - izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, dragoste, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la armată sau în război, alături de cântecele în ritm de hore și sârbe. La Secțiunea „Muzică Populară”, de data aceasta, Ediția a X-a, cu nota zece, Trofeul Festivalului a fost câștigat de interpreta Alexandra Panaete de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” - Buzau, clasa a X-a, cu doina ,,Vară, vară... primăvară
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
Apoi ne așezăm la masă, ciocnind întâi ouă și spunând: ,,Hristos a înviat!”, iar ceilalți răspundeau:,,Adevărat a înviat!” Ce veselie cuprindea atunci întreaga familie! Mai tarziu, ieșeam îmbrăcați cu hainele cele noi pe toloaca din mijlocul satului. În așteptarea horei care urma să înceapă, ne admirăm unii pe alții și ne zâmbeam parcă mai prietenește,măi tolerant,măi ușurați cu sufletul. Era o stare de adevărată sărbătoare și trăire. Era o zi în care ne simțeam iertați de păcate, hotărâți
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
de plumb, iar sufletul răvășit déjà de dor. Mișcă doar încet buzele, într-o încercare zadarnica de a ajuta cuvintele să fie rostite. Ele, cuvintele, erau acolo, adânc , în sufletul ei ; se amestecau, năvăleau, se opreau,pentru a porni iar hora nebună,dar niciunul nu vroia să apară pe buzele fripte...Își auzea bătăile inimii, si se miră că mai trăiește. Cand prima lacrima sărată a căzut pe podul palmei, în aer se simte vibația unui sunet -Unde.... unde... unde ești
UNDE ESTI..??!!! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377731_a_379060]
-
lume,căutând prin muncă pâine Sau vis de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se
ROMÂNII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377765_a_379094]
-
va realiza trecerea ei dincolo, fapt sugerat de prezența unui „prag“, care semnifică trecerea ei spre celălalt tărâm; ea va intra într-o nouă ordine temporală, ceea ce echivalează cu o renaștere. Ca și Gavrilescu, ea se simte prinsă într-o horă, care se strânge încontinuu. Acest tărâm nu se supune legii timpului, căci, afirmă Andronic, „Aici, la noi, zilele trec repede, ca și clipele “. Trezindu-se din somn la mănăstire, Dorinei i se pare că totul a fost un vis care
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
conștientizeze. Senzorialul este tradus prin zgomotul tramvaiului, zgomot ce simbolizează o lume la care era pe punctul de a renunța: „Prea târziu!“, exclamă el înainte de a intra la țigănci. Deoarece nu ghicește, își primește sancțiunea: este prins ca într-o horă a ielelor: „În clipa următoare se simți prins de mâini, și fetele începură să-l învârtească în cerc, strigând și șuierând, și parcă vocile veneau de foarte departe (...). Simțea de asemenea că hora îl poartă ușor printre fotolii și paravane
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
primește sancțiunea: este prins ca într-o horă a ielelor: „În clipa următoare se simți prins de mâini, și fetele începură să-l învârtească în cerc, strigând și șuierând, și parcă vocile veneau de foarte departe (...). Simțea de asemenea că hora îl poartă ușor printre fotolii și paravane către fundul încăperii, dar după câtva timp renunță să se mai împotrivească - și nu-și mai dădu seama de nimic“. După aceea, Gavrilescu adoarme și visează că aleargă prin coridoare pe jumătate gol
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
zile - e o presă națională. Cu toate acestea lucrarea ei zilnică asupra înțelegerii poporului șterge până și rămășițele de originalitate ale graiului nostru străvechi. Daca cineva compune arii europene cu totul în alt stil și-n alt spirit decât doina, hora și jocurile, el compune fără îndoială muzică "naționale" deși nimic în ea nu e național, nici arie, nici text, în cazurile cele mai multe nici numele compozitorului. Daca, în sfârșit, cineva strică o piesă franceză, războtezînd numele personajelor și bădărănind stilul - care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încît în general i se atribuia d-sale o publicație foarte spirituală, unde i se prorocea d-lui C. A. Rosetti, ca soartă meritată, că o să-și încheie cariera d-sale politică într-o spânzurătoare, în jurul căreia avea să tragă hora națiunea română, veselă și fericită că-n sfârșit a scăpat de ilustrul personaj. Prorocia aceasta, precum văzurăm, a fost cu totul greșită, lucrul a ieșit pe dos. Și, ciudat! Același d. Petre Grădișteanu are astăzi despre același d. C. A
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unui izvor a cărui ape se întorc în el însuși, ori asemenea roții ce deodată cuprinde toate spițele, ce se-ntorc vecinic...". (Sărmanul Dionis). Firul de colb "lipit" pe roată pare prins într-un "joc" cosmic în care recunoaștem vârtejul horelor din sat când, prin mâinile strânse ale celor din cerc ("în om e un șir nesfârșit de oameni", îi zice "maistrul" Ruben lui Dionis), simți acea energie, pe care o dă doar impulsul dansului, care îți suspendă deasupra clipei "greutatea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
nesfârșit de oameni", îi zice "maistrul" Ruben lui Dionis), simți acea energie, pe care o dă doar impulsul dansului, care îți suspendă deasupra clipei "greutatea impusă de trecătorul corp omenesc" (Sărmanul Dionis). Dacă în aceste momente, de iureș energetic din horă, dansatorul simte nevoia să "țâpurească", să "chiuie", am spune că cel prins în roata elementelor la M. Eminescu are puterea întrebării: "Cugeți tu, pământ?" (Memento mori). O întrebare care devine un oratoriu al pulberii. "Peirea lucrurilor are loc, în conformitate cu necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lui cunoaște, ce opere a scris. Acest joc stimulează pe elev să se documenteze suplimentar, pentru a prezenta cât mai multe cunoștințe. Acest exercițiu - joc poate fi realizat la textele: Amintiri din copilărie de Ion Creangă; Revedere de Mihai Eminescu; Hora Unirii de Vasile Alecsandri; Peste 50 de ani de I. L. Caragiale; Lumină și culoare de Nicolae Iorga. b. Ciorchinele. Această tehnică de predare - învățare încurajează pe elevi să gândească liber și deschis, îi ajută să realizeze legături noi între idei
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
în urma ei Numai scama fumului.” (Otilia Cazimir, Baba iarna intră-n sat) c. Lirica patriotică cultivă trecutul glorios al poporului român și dragostea de țară, formează sentimentul patriotic la elevi. Textele propuse pentru învățare la clasa a III-a sunt: Hora Unirii de Vasile Alecsandri; Muma lui Ștefan cel Mare de D. Bolintineanu; Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie de Mihai Eminescu. Dorința de veacuri a românilor de a realiza unitatea s-a împlinit la 24 ianuarie 1859 prin unirea
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
eu ție, dulce Românie de Mihai Eminescu. Dorința de veacuri a românilor de a realiza unitatea s-a împlinit la 24 ianuarie 1859 prin unirea Moldovei cu Muntenia. „Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să-nvârtim hora frăției Pe pământul României! Vin’ la Milcov cu grăbire Să-l secăm dintr-o sorbire Ca să treacă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare.” (Vasile Alecsandri, Hora Unirii) Dragostea de țară și lupta moldovenilor pentru libertate, conduși de marele voievod
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Muntenia. „Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să-nvârtim hora frăției Pe pământul României! Vin’ la Milcov cu grăbire Să-l secăm dintr-o sorbire Ca să treacă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare.” (Vasile Alecsandri, Hora Unirii) Dragostea de țară și lupta moldovenilor pentru libertate, conduși de marele voievod Ștefan cel Mare, reiese din versurile: „Du-te la oștire! Pentru țară mori! Și-ți va fi mormântul coronat cu flori.” (D. Bolintineanu, Muma lui Ștefan cel
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Mării Moarte. 17 (I, 191) Hermon: Cel mai înalt munte din Palestina (se află în lanțul munților Anti-Liban). Piscul sau înzăpezit delimitează hotarul de nord-est al Palestinei. 18 (I, 193) Noon însemna inițial "oră nouă", cf. engl. non, lat. nona (hora), care semnifică ora trei după-amiază (nouă ore după răsăritul soarelui). 19 (I, 200) Scris cu majuscula goat semnifică semnul zodiacal al Capricornului. 20 (I, 200) Sau "țarina, huma"; există însă și sensul de "matrice", "tipar" (cf. lat. modulus = măsură), indicînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prega per noi, prega. Ave Maria . . . Nell'ora della morte. Ave!. . .Amen! Ave Maria, grația plena: Dominus tecum: benedicta tu în mulieribus, et benedictus fructus ventris tui Iesus. Sancta Maria mater Dei, 431 oră pro nobis peccatoribus, nunc, et în horă morțiș nostrae. Amen. Aria Niun mi tema! din actul IV Rol : Otello, un maur, și comandant al flotei venețiene Voce : tenor Fach : tenor dramatic / helden tenor Loc de desfășurare : Intrigă lui Iago a fost dezvăluită iar Otello realizează greșala tragică
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de instrucție Ed.Junimea Iași 1981 • Împăcarea cu Faust Ed.Junimea Iași 1986 • Școala de îngeri Ed.Junimea Iași 1991 • Teroarea clepsidrei Ed.Cronica 1996 • Donatorul de umbră Ed.Junimea 2000 • Sertarul cu emoții Ed.Junimea 2006 2)Dramaturgie 1. Hora întreruptă Casa de creeație Iași 1975 2. Volumul "Mașina de vânt" Ed.Cronica Iași 1996 ; cu piesele : Calul Verde, Regulamentul de bloc, Mașina de vânt și Cavou Bar Piese de teatru montate: • Hora întreruptă imprimată la Radio Iași ; TVR film
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
emoții Ed.Junimea 2006 2)Dramaturgie 1. Hora întreruptă Casa de creeație Iași 1975 2. Volumul "Mașina de vânt" Ed.Cronica Iași 1996 ; cu piesele : Calul Verde, Regulamentul de bloc, Mașina de vânt și Cavou Bar Piese de teatru montate: • Hora întreruptă imprimată la Radio Iași ; TVR film realizat de Letiția Popa 1975 • Alegerea apelor montată de Teatrul V. I. Popa Bârlad 1974 regia Cristian Nacu • Calul verde imprimat la Radio Iași ; spectacol lectură cu actorii Teatrului Odeon din București, regia
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
înaintată, cursurile facultății de filosofie, dar mai ales se manifestă ca dramaturg. Este în tradiția teatrului ieșean să aibă actori scriitori, astfel încît Constantin Popa e un fel de verigă într-un lanț care vine de departe. Prima lui lucrare, "Hora întreruptă", a fost montată și transmisă de televiziune. A doua, "Calul verde", care venea să-i confirme vocația, a fost reprezentată pe scena Teatrului Național din Iași. Farsă tragică despre evaziune și alienare, piesa are rădăcini în actualitatea imediată, propunînd
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
subiecte și motive). Piesele sunt recoltate din toate regiunile locuite de români, A. fiind cel dintâi care pune în evidență unitatea folclorului nostru. A încercat o clasificare pe specii: cântece bătrânești (balade), doine (cântece de dor), cântece haiducești (de codru), hore sau cântece de jale. El dă și o versiune franceză a baladelor (1855), căreia Mérimée îi consacră o recenzie, comentată de Sainte-Beuve. Vrând să restituie „giuvaierurilor” culese frumusețea lor originară, găsește de cuviință să intervină în texte: adaugă versuri sau
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
și aici doruri gingașe, pulsează același chef de hoinăreală. Dar trubadurul care își trăiește euforiile sub bolta clară are câteodată clipe de îngândurare, care dau liricii lui un sunet elegiac. Izbucnirile de energie, alteori, îl propulsează în agora (Deșteptarea României, Hora Unirii). Înfierbântat de idealul patriotic, el se sustrage atunci intimității confortabile, pentru a se adresa cu un discurs mobilizator mulțimii, care va vibra, fără doar și poate, la rostirile poetului-cetățean. Ciclul Pasteluri, de fericită inspirație, a fost creat, în cea
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Sybir conturează un tablou sumbu, apăsător. Omagiind bravura soldaților români în Războiul pentru Independență, ciclul Ostașii noștri (1878) evocă, pe un ton hâtru (care anunță maniera lui G. Coșbuc) ori de înțelepciune gravă, bătrânească, o bătălie purtată parcă în șagă (Hora de la Plevna), cu tot dramatismul unor episoade (Peneș Curcanul). În simplitatea și curățenia lor sufletească, acești luptători plecați de la coarnele plugului sunt niște viteji (Sergentul) și A. nu pregetă să le înalțe o odă (Odă ostașilor români). Printre ultimele poezii
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
prin care se exercită vrăjitoria par a fi, dincolo de varietatea civilizațiilor, omogene În plan structural: ele presupun acțiuni de producere a unui rău și acțiuni de remediere: În județul Turda, fetele care vor să fie chemate cel mai des la horă, și așa să se mărite primele, se duc la miezul nopții Îmbrățișate până la locul unde se află mătrăguna. Acolo se descalță și se prosternează de trei ori. Au adus fiecare câte un ban de argint, pe care Îl țin În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tot Îmbrățișate, dansând mereu, păzindu-se să nu fie zărite sau să le surprindă zorile. Dacă aduc cu ele o frunză de mătrăgună, Învelită Într-o bucată de pânză, fără să o atingă cu mâna, fetele vor fi căutate la horă și nu vor Întârzia să se mărite (M. Eliade, 1995, p. 218). Logica gesturilor vrăjitorești este specifică universului magic: formule verbale, gesturi și obiecte ale vieții cotidiene sunt dislocate din contextul originar și Învestite, În „ecologia” vrăjii, cu puterea de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]