14,015 matches
-
domnie a Creatorului Independenței României, Regele Carol I, au luat parte la cea dintâi Întregire de țară din 1913, cu gând curat au slujit pe acela care, prin epopeea dintre anii 1916.18, a fost simbolul așezării Neamului Românesc În hotarele sale istorice, Regele Ferdinand I, și cu aceeași nețărmurită dragoste și sinceră Însuflețire, cu tot devotamentul, ca și până acum, și cu onestă muncă de toate zilele Își va sluji țara și Monarhul, M. S. Regele Carol al IIlea, chezășie
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
perspicace, al cărei liberalism, contrariat de realitatea rusă și de spectacolul atroce al Revoluției franceze, s-a transformat în despotism, luminat, dar nu mai puțin despotism, și despre țarina vitează, călărind bărbătește în fruntea armatelor sale cu care a lărgit hotarele Rusiei; un „vodevil grotesc”, precum istoria, un „serial cu trei sute de episoade și jumătate”, sau un film de animație în „roșu ca sîngele și negru”, care prin alternanța mecanică de planuri să redea „toată mascarada istoriei”? Posibilitățile sînt multiple, nici una
De la Sankt-Petersburg prin Leningrad și retur by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2885_a_4210]
-
ultima parte a romanului o călătorie în Germania, cu speranța că o va înțelege mai bine pe eroina sa și pe sine, că va dezlega misterul identitar, că va scăpa de „sfîșierea ruso-germană”. Și, într-adevăr, în această călătorie dincolo de hotarele Rusiei și apoi ale Germaniei, povestea Ecaterinei și povestea lui Oleg Erdmann, cu multele lor povești adiacente derulate pe mai bine de două sute cincizeci de ani, care pînă acum se intersectaseră, ajung să se suprapună; „păpușile” reintră în matrioșka cea
De la Sankt-Petersburg prin Leningrad și retur by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2885_a_4210]
-
și Mihail Sebastian, de pildă). Toate acestea ne conduc la imaginea unei literaturi cu un relief contorsionat, în care luminile și umbrele, zonele de mister și cele de apolinism se întretaie, iar cuvintele-cheie, sugestiv reiterate, sunt dezrădăcinare, drum, răscruce, întâlnire, hotare. Cornel Ungureanu ne oferă, în fond, o relectură credibilă și incitantă a literaturii române, din perspectiva unor chei de analiză critică inedite, ce caută să recupereze, cum scrie autorul „opere uitate, abandonate din întâmplare sau din graba cercetătorilor improvizați, din
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
Însemnele sărbătorii. În partea de sus a posterului, În centru se află imaginea Sfinxului de pe Bucegi, pe coloanele laterale sunt reproduse citate din mari personalități istorice și culturale cu privire la unitatea poporului român și la frumusețea și importanța limbii române: „și hotarul Ardealului, pohta ce-am pohtit, Moldova, țara Românească.” (Mihai Viteazul); „Pentru a trăi o viață care ți-a fost dată ești dator să o meriți atât ca om, cât și ca neam, În fiecare clipă.” (Mihai Viteazul, domn al țării Românești
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
din comuna Sâncel, județul Alba a pătruns la inima spectatorilor printr-un cântec cules din folclorul local, „Frunzuliță, frunzuliță”, un Îndemn la luptă pentru apărarea pământului strămoșesc: „Frunzuliță, frunzuliță, Frunzuliță verde de stejar Iar s-adună norii negri, Norii la hotar. I-auzi cu ce tărie tobele se bat! Goarna sună și răsună Azi la noi În sat. La luptă țara ne cheamă Haideți, frați români, Să ne batem fără teamă Cu orice păgân. Ia-ți viteaza săbioară, Oștean dragul meu
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
Elena Badea O analiză a structurilor diplomatice ale României peste hotare relevă că în ultimii doi ani au avut loc flagrante mișcări politice la nivelul reprezentanțelor, care ar putea influența votul românilor din Diaspora, după modelul votului de la Paris din turul doi pentru prezidențiale, când Teodor Baconschi a devenit un simbol
Constelație PSD-istă de foști colegi de școală și rude la Externe by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30187_a_31512]
-
și soțul ministrului plenipotentiar la Londra și tatăl consilierului europarlamentarului PSD Cătălin Ivan, precum și pe Pandelea Pelmuș, fost milițian, angajat în MI în 1979, polispecializat ca urmare a absolvirii unor cursuri și școli populare. Avansările de conjuctură ale PSD, dincolo de hotare Lista avansărilor de conjuctură a depășit însă și granițele României. Astfel, "colega de la școală" Nineta Bărbulescu, fost șef de cabinet al lui Adrian Năstase, cu poziții importante la ANCEX și în Ministerul de Externe și decorată în 2002 cu Ordinul
Constelație PSD-istă de foști colegi de școală și rude la Externe by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30187_a_31512]
-
membri de partid sau rude ale unor lideri PSD reprezintă România în cele mai fierbinți norduri electorale din Diaspora. Potrivit sursei citate, numirile din 2013 la reprezentanțele diplomatice ale României demonstrează un management al funcțiilor de reprezentare a României peste hotare „negociat" între fidelii PD-L și PSD. Mihai Stuparu, retras din Australia, a devenit șeful delegației UE la Abu Dhabi. Fiul lui Toni Greblă (în prezent judecător constituțional) este viceconsul la Paris. Cătălin Mardare, fost prefect și parlamentar al județului Bacău
Constelație PSD-istă de foști colegi de școală și rude la Externe by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30187_a_31512]
-
Traian Băsescu duminică după-amiază, la Iași, la ieșirea de la dezbaterea " Prioritățile României în Uniunea Europeană. Cum putem sprijini integrarea europeană a Republicii Moldova", organizată de Fundația Mișcarea Populară, i-a strigat acestuia: Vrem copiii acasă, că ne pleacă copiii de acasă, peste hotare". În acel moment, președintele a replicat printr-o întrebare: "De ce nu vi i-ați ținut acasă?" "Păi unde sunt locurile de muncă?", a continuat femeia. "Nu eu v-am promis un milion de locuri de muncă. Ponta le-a promis
Replică incredibilă a lui Băsescu la reproșul unei femei că pleacă tinerii din România - Video () [Corola-journal/Journalistic/30416_a_31741]
-
ar fi putut înțelege? O singură dată și-a alungat inspirația cernită, intonând în jurul unui război aducător de izbânzi imnul La arme! Ritmul și cuvântul energic al acestui imn ce și l-a însușit repede țara ce năvălea peste propriile hotare, au fost fără îndoială un ultim triumf asupra sa pentru Iosif.” (Lucian Blaga, Șt. O. Iosif. Zece ani de la moarte, în „Patria” (Cluj), an. V, 1923, nr. 128, p.1) Există în această evocare a lui Blaga o ipostază biografică
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
care între timp s-a văzut cu omologul american, Barack Obama, în Polonia. Șeful statului nu a vorbit cu presa înainte de plecarea la Varșovia, așa cum obișnuia să o facă în preajma altor întâlniri importante pe care urma să le aibă peste hotare. Mai mult, Administrația Prezidențială nu a anunțat pe site-ul oficial, până la ora redactării acestui articol, când se întoarce Traian Băsescu din Polonia, dacă nu cumva a făcut-o deja. Din nou, contrar obiceiului, președintele tace după întâlnirea cu cel
Traian Băsescu, prima ieșire publică după scandalul Bercea Mondial by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/29719_a_31044]
-
era, în consecință, cînd Werther (sau Hamlet), cînd reprezentantul nedefinit al omului (muritor prin esența lui), cînd Nicolae Bălcescu sau Goetz von Berlichingen. În mod corespunzător, „limita“ era cînd limita interioară a eroului, cînd corporalitatea ca finitudine („natura“), cînd un hotar al istoriei. Dragomir mi-a luat apoi la scărmănat o propoziție de care, țin minte, cel puțin în context, fusesem foarte mîndru cînd o scrisesem: „Gradul maxim de dificultate în depășirea limitei devine, la limită, o limită principial nedepășibilă“. „Ce
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
Nou din București, ctitorie a Domnitorului Martir, de un mare sobor de ierarhi români și străini și va fi oficiată Sfânta Liturghie din ziua pomenirii Sfinților Martiri Brâncoveni. La eveniment sunt așteptați să participe înalți ierarhi de la bisericile surori de peste hotare care au avut relații cu Brâncoveanu. O serie de cercetări arheologice în biserica Sfântul Gheorghe Nou au fost realizate în anul 1932 sub coordonarea istoricului Virgiliu Drăghiceanu, secretar al Comisiilor Monumentelor Istorice, ocazie cu care au fost identificate osemintele domnitorului
Procesiune de Sfinții Constantin și Elena. Vezi cum a fost în 1934 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29840_a_31165]
-
de dosare, dosarul poetei Ana Blandiana n-a apărut la CNSAS, nu se găsește! Parte a germanității Tot în acest număr al revistei 22 e publicat, în traducerea Luminiței Brăileanu, un articol intitulat Elveția și Siebenbürgen, două țări gemene la hotarele de Est și de Vest ale Germaniei. Articolul scris de Gérard Delaloyle, ziarist și istoric din Elveția romandă, face o paralelă, emoționantă și măgulitoare pentru noi, între Elveția și Transilvania: „Germanitate occidentală și germanitate orientală. Care începe la Geneva și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3000_a_4325]
-
unui interes legitim nu numai față de un segment multă vreme practic interzis al literaturii noastre, cuprinzînd în sine unele dintre cele mai prețioase cărți ale ultimei jumătăți de veac și în orice caz cele mai libere și mai cunoscute peste hotare, ci și față de o parte importantă a literaturii române care s-a scris în condiții diferite, ca să folosesc un eufemism, față de acelea în care, de bine-de rău, s-a putut scrie în țară; e vorba de cărți și de autori
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
de revistele exilului românesc și de toată documentația de arhivă a acestui exil, corespondența scriitorilor (dintre care cei mai mulți au dispărut, înainte sau imediat după 1989), arhivele lor personale, ecouri de presă ș.a., despre care s-au publicat unele cercetări peste hotare, nesatisfăcătoare din păcate, deși de neocolit pentru moment, cum este cartea Katerinei Binder din 1993 despre Asociații și instituții românești în Apus: 1945-1989. Este unul dintre principalele reproșuri care se pot face intelectualilor români în general, și instituțiilor statului în
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
scriitor din exil, din cîte știu eu, n-a acceptat acest veritabil șantaj, în timp ce tot mai numeroși scriitori - și intelectuali în general - votau �cu picioarele", cum se zicea, îngroșînd rîndurile emigrației noastre și, desigur, cantitatea de literatură română publicată peste hotare. Mai degrabă din această perspectivă se poate vorbi de o reapropiere a celor două jumătăți ideale ale literaturii noastre, prin acțiunea unor scriitori care au debutat și publicat în țară după 1960, care beneficiaseră cumva de micul dezgheț care a
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
atitudinea contestatară, anticomunistă, a developat personalitatea în exil a celui pe care îl numește "cel mai mare ziarist de după Eminescu" - asumându-și eventualele controverse. Volumul imens al documentării de arhivă, investigațiile în familia ziaristului sau între românii care trăiesc peste hotare, propriile comentarii (critice) ale documentației - consolidate prin multe citate sau facsimile - și sistematizarea logică a acesteia, acribia în elucidarea amănuntelor legate de "marele ziarist" (cum îi spusese Marin Preda lui Șeicaru, personalizându-l în Delirul) și, nu în ultimul rând, excepționalul
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
o adresase când, cu cinci ani în urmă, tocmai împlineam șaptezeci de ani. Într-o asemenea corespondență, de un tip cu totul special, ce se poartă în zona opusă obișnuitelor epistole punând lumea la cale, adânci sunt pașii în acel "hotar de nisip" care este însăși viața, în metafora lui Pavel Chihaia. I se spune într-o astfel de misivă destinatarului cine este el în ochii și inima unui prieten, ale unei societăți, unei epoci, ce reprezintă el pentru o cultură
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
ei de clasă. Cu dispariția ministrului conservator - un simbol al salvării și renașterii unei clase - s-a năruit un ideal, s-au frînt toate aspirațiile boierimii de recîștigare a autorității ei pierdute o dată cu reformele lui Kogălniceanu și Cuza. Sîntem la hotarul dintre două lumi și moartea lui Vogoride semnifică începutul unui proces de destrămare morală și de degradare ireversibilă a stirpei Cozienilor, care îi absoarbe pe mai toți eroii lui Petru Dumitriu. Culorile cărții își pierd treptat strălucirea, iar desenul personajelor
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
De stelele căzătoare... Ca și cum nici un cântec n-ar cere cuvinte, Nici un copil lapte susurând în șiștare, Nici un trup de fecioară cămașă de in, Nici un mort iertarea din urmă... Ca și cum din pridvorul de lemn Toți ar privi peste țară, lărgindu-i hotarele Cu puterile visului... Ca și cum nu inima ta Ar sângera pentru toate Adunând din neant lumina facerii... Ca și cum, ca și cum... 1995 Poeții, Poeții Cum zgâlțâie timpul Poeții, poeții, Frângându-și nimbul Și linia vieții! Plăpândele toamne, Teribile, iernile, Pe versul lor, Doamne
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
Blestemat să fie-acela care Nu știe să-ți cadă în genunchi, Să-l dezlegi de ură și trădare, Să-i trimiți noi seve-n vechiul trunchi. Cântec scris și-n piatră și-n istorii, Aburul ființei ce-o avem, Înfruntând hotare iluzorii Printre-atâtea urme de blestem. Dă-ne cărți în loc de circ, și lasă Pe cei duși, înmormântați de mult, Să se-ntoarcă vii la tine-acasă, Cu tăceri sublime și tumult. Dă-ne frați și neamuri laolaltă, Adunați în temple-biblioteci Să-ți
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
la sfânta Cină. Ori în el s-a strâns „sfântul sânge”. Argint aurit și foi de acant. În el s-a păstrat prin trei veacuri o conștiință de sine. Amin. ȘI ALTE CUVINTE La doi pași în dosul graniței, al hotarului, limitei (de la limes). Lângă, un vin de Tokaji. Cuvinte epoci, ca și dispărute ... Ca, după două zile, noi. 2 -7 iunie 2013
Geografia by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/3394_a_4719]
-
din micile diferențe inevitabile în uz în limba vorbită în două țări: ,sînt recrutați în formațiuni paramilitare sau la munci forțate" (migratie.md); ,moldovenii aflați ilegal la munci în Cehia" (ibid.); ,opt sute și o mie sunt plecați la munci peste hotare, la fel ca tatăl Polinei" (un.md).
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]