3,770 matches
-
onist. Amatorii, în fruntea cărora aș putea să mă aflu și eu, dacă e să-l parafrazez pe nenea Iancu, habar nu au. Iar Boris, care se cam dă oleacă de specialist - că el a băut până acum vreo trei iazuri - nu știe cam ce fel de băutură poate fi Vinul Pai. Cu toate că acest vin nu seamănă cu Grasa noastră de Cotnari, eu îl savurez cu aceeași plăce- re, găsind similitudini pe care, din pă-cate, nu sunt în stare
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Elementele dreptului civil, București, Editura Cartea Românească S.A., 1921, p. 44. 149 Art. 468 din vechiul Cod civil arăta care sunt în concret aceste bunuri și anume: animalele afectate culturii, instrumentele arătoare, teascurile, vasele, semințele pentru însămânțare, stupii, peștele din iaz, obiectele destinate exploatării industriale (mese, tejghele, mobilier), orice alt bun destinat pentru serviciul unui imobil ca accesoriu. 150 În concepția noului Cod civil dreptul de ipotecă se poate constitui atât pentru bunuri mobile cât și pentru bunurile imobile. Deosebirile dintre
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și Corbeni (Argeș); Poiana Mărului-Zăvoi și Cerna-Herculane (Caraș Severin); Padeș, Valea de Pești - Uricani și RÎul Mare - RÎu de Mori (Hunedoara), Gura RÎului, Porumbacu de Jos, RÎul Sadului și Sadul - Trei lacuri (Sibiu); Voineasa și Malaia (VÎlcea), ca și numeroase iazuri și heleștee cu funcționalitate multiplă. Așa cum s-a observat deja, lacurile din Carpații Meridionali, prezintă o mare varietate genetică și anume: 143 lacuri glaciare (Iezer - Păpușa-1; Făgăraș 29; Parâng-28; Cibinului-4; Șureanu-2; Retezat-54; Godeanu-13; și Țarcului 10), lacuri de baraj natural
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
etnografie și folclor: muzeu sătesc - colecție de scoarțe, costume În satul Brădiceni; arhitectură populară: crestături În lemn; - mari culturi de nuci (cea mai mare plantație din Europa) și castani; - m.n. peștera Gura Plaiului și pădurea Topeștilor, satul Boroșteni; - lacuri artificiale, iazuri pentru pescuit; - tabăra națională de sculptură În piatră „Brîncușiana” la Hobița; - pensiunea turistică Casa Brâncuși; - popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ei înșiși. După cum se cunoaște, folosința îndelungată creează posesiunea și, apoi, cât este de ușor să se facă confuzia între posesie și stăpânire deplină. Posesiunea este un raport între oameni și lucruri (o bucată de pământ, o pădure, un iaz, o casă), pe câtă vreme proprietatea deplină este un raport social între indivizi, clase și categorii sociale, prin care unii stăpânesc iar alții nu au, nici stăpânesc, dar pot folosi și se pot întreține. În a nu avea, dar a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
eminens, domnul dădea credincioșilor săi - erau numiți toți slugi (slugi domnești) - părți din domeniul românesc-domnesc, domenii mai mici, numite la noi moșii, dar și alte bunuri aducătoare de venituri, în primul rând sate cu moșia lor, dar și vămi, mori, iazuri, bălți și heleștee, venituri din cârciumi și prisăci, sladnițe și pive, care pot fi numite ca în apusul Europei, cu un singur cuvânt: feud-beneficiu . Așa a procedat Bogdan cu vitejii lui veniți din Maramureș, viteji care îndeplineau slujbe, în primul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mai puteau fi revendicate de domnie. Cel mai mare proprietar rămânea domnul, care întruchipa statul și care stăpânea domeniul domnesc, format din nenumărate moșii, braniști 15 (complexe de păduri, terenuri interzise colonizării și folosirii fără voia proprietarului absolut), imașuri, fânețe, iazuri, ape, supușii din ocoale, ținuturi și orașele cu locuitorii lor. Numai proprietarii, cu urice, aveau dreptul de a se manifesta juridic, vânzând și cumpărând, dăruind, schimbând moșii și sate, care, după ce s-a încheiat epoca daniilor domnești (sec. XIV - XVI
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de neam nobil-boieresc, asemănător urmașilor nemeșilor din Maramureș. În cazul în care răzeșii voiau să iasă din indivizie și să-și vândă partea cere le revenea, bătrânii satului alegeau părțile din pământul de arătură, din fânețe, din ape, păduri, islaz, iazuri, locuri de moară etc., care reprezentau, spre exemplu, a 16 parte dintr-un sfert de moș (întemeietorul satului de la care s-a moștenit moșia), dar nu era hotărnicită, cel care cumpăra (o rudă directă, cineva apropiat, vecin, mai rar un
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
-i Domniței Ralu, considerată de autor o destrăbălată a lui Caragea. Urcând pe scara dregătoriilor, Tuzluc a furat cu zvanțul din slujbele mici și apoi cu miile de galbeni din slujbele mari, și-a cumpărat moșii, sate de țigani, păduri, iazuri, mori și acum este unul din cei mai mari boieri din Țara Românească. Aceasta era starea postelnicului la sosirea lui Dinu Păturică la curtea sa. Destrăbălatul postelnic duce o viață plină de ticăloșie și destrăbălare. Încearcă totuși să intre În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
s-a realizat în orele anterioare. În astfel de lecții se poate utiliza cu succes lucrul pe echipe, tema de lucru fiind unică sau fiecare grup având câte o altă temă. De exemplu, în realizarea unei reprezentări dioramice cu titlul “Iazul fermecat”, elevii - organizați pe echipe - vor primi sarcini diferențiate, ca: alegerea/crearea cadrului suport pentru reprezentarea mediului ambiental al temei; completarea acestuia cu elemente plastice specifice, colecționate sau construite prin tehnica origami sau prin alte tehnici (pietriș, nisip, plante de
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
Iezi. Guguță se cățăra unde nu ajungea cea mai lungă prăjină. Cine avea câte un pom mai înalt, tot la tatăl lui Guguță venea." (Spiridon Vangheli, Spărgătorul de nuci) (e) "Dacă închizi ochii și ai puțin noroc, vezi uneori un iaz fără formă, în culori dulci, deschise, pe un fond întunecat; dacă strângi din ochi mai tare, iazul începe să prindă formă și culorile devin atât de vii, încât, dacă îi mai strângi puțin, devin incendiare. Dar chiar înainte de a lua
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
înalt, tot la tatăl lui Guguță venea." (Spiridon Vangheli, Spărgătorul de nuci) (e) "Dacă închizi ochii și ai puțin noroc, vezi uneori un iaz fără formă, în culori dulci, deschise, pe un fond întunecat; dacă strângi din ochi mai tare, iazul începe să prindă formă și culorile devin atât de vii, încât, dacă îi mai strângi puțin, devin incendiare. Dar chiar înainte de a lua foc, vei vedea laguna." (James Matthew Barrie, Peter Pan) (f) "Socoteala-i cât se poate de ușoară
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unul." (Spiridon Vangheli, În codru) (b) "Flămânzilă atunci se ia după Harap-Alb și pornesc tustrei înainte. Și mai mergând ei o postată, numai iaca Harap-Alb vede altă minunăție și mai mare: o arătare de om băuse apa de la 24 de iazuri și o gârlă pe care umblau numai 500 de mori și tot atunci striga în gura mare că se usucă de sete." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "A zis-o, a și făcut-o! Petru nu zicea nimic de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de băut de la mare distanță. Problema apei de băut e foarte grea; cât despre apa vitelor, fermierii adună în bazine apă de poaie, ca ceva deosebit de prețios. Iar acolo unde sunt depresiuni ale terenului, le amenajează în forme de mici iazuri în care colectează apa din topirea zăpezii și apa de ploaie. Nici problema învățământului nu e ușoară. Când iarna e grea, cursul se suspendă. Acum copiii vin călări. Îmi prezintă doi frățiori care vin pe un cal. Și ca să imortalizăm
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cea mai mare mină de aur a Statelor Unite. Împreună cu alți vizitatori ne urcăm în vagonete și facem un tur în mină. La ieșire vizităm laboratorul minei. La ora 16 ajungem în stațiunea piscicolă Spearfish. Inginerul ne conduce și ne arată iazurile, apoi vizităm instalațiile pentru extragerea icrelor și bazinele de puiuți. Americanii iubesc pescuitul pe care-l practică pe scară largă, dar consumă extrem de puțin pește. Coastele Atlanticului și Pacificului, numeroase ape curgătoare și lacurile ce le au, reprezintă o bogăție
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
recalcitranți devin odioase atunci când se suprapun celor ale partidului față de membrii clasei muncitoare. Fragment din Iepurii nu mor 56 Chiar dacă timpul trecea greu, până la sfârșitul școlii nu mai era mult. Când se gândea că începe vacanța și va merge la iaz, părea că mai este foarte mult și că timpul trece greu. Dar când se gândea că se termină anul și trebuia să ducă manualele, timpul trecea repede. Pentru că trebuia să le lipească unde erau rupte și avea și o pagină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Țin minte precis. Țineam peștii de coadă și alergam plin de solzi și de praf până și în albul ochilor, cât puteam de repede, ca să-i arăt prada lu’ mama. Mama a râs și mi-a explicat miracolul. Secase un iaz de lângă satul vecin. Au tras peștele și l-au cărat cu căruțele, în butoaie, la magazinul din comună. Peștii mei nu căzuseră din cer, cum eram tentat să cred, ci din butoaie. POVEȘTI DE ADORMIT P|RINȚII Trei fetițe și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
de această așezare, la locul numit „La Corlăteanu s-au descoperit de asemenea, urme de vase ceramice, pahare tronconice și două gâturi cu torți de amfore romane. Locul respectiv este situat într-o văgăună cu deschidere doar spre sud, către iazul Calul Alb și nu departe de locul ce se numește „La Ceacâr. După aceste urme putem aprecia că așezarea datează din secolul II-III e.n. și că a aparținut unei comunități de daci liberi, dar care n-au scăpat de influențele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
găsit câteva vase mari, care din păcate s-au distrus precum și gâturi de amfore romane și fragmente de pahare tronconice. Din perioada migrației popoarelor barbare s-au găsit urme de locuire în sudul satului Hudești (Lupeni), pe partea dreaptă a iazului Axinte. Fragmentele de ceramică găsite aici, arătau că au fost lucrate mai neîngrijit. Acestea ar fi cam din sec VIVII e.n. Dacă avem în vedere că cele mai multe urme ale vieții materiale se găsesc în partea de sud-est a comunei Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
considerat stăpânul întregii țări. Vechimea satelor din comună (Vatra, Hudești și Mlenăuți) este confirmată și de existența unor denumiri de locuri folosite din cele mai vechi timpuri până-n prezent cum sunt: Dealul Izvorului, Dealul Morii, Dealul Crucii, Dealul Țiganului, Iezărie, Iazul Dracului, Poiana, Băltoaia, Puturoasa etc. Totodată, pe meleagurile hudeștene au existat de-a lungul veacurilor vechi familii de țărani cum ar fi: Pintrijăl, Fasolă, Bostan, Păpușoi, Brumă, Chițac, Ciobanu, Ciubotariu, Horeanu, Irimia, Jacotă, Minciună, Mirăuță, Sofronescu, țului, Macovei, Ungureanu, Olaru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
că Ioan Moghilă Logofăt avea toate aceste stăpâniri ca „moșteniri drepte din partea lui Iațco Hudici. După 28 de ani Dumitru Moviliță, descendent din familia Movilă a vândut marelui vornic Iurăscu o parte din satul Hudești, „Jumătatea de jos și cu iazuri și cu mori pe Bașeu pentru 40 000 de aspri cu scopul de a-și plăti datoriile către visteria domnească. De la această dată, satul s-a numit Hudești așa cum este menționat în actul lui Iancu Vodă la 20 ianuarie 1582
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
despartă în jumătate hotariul Mlinăuților și Siliștea Lișna. într-un alt document din 8 martie 1559 se scrie: „privilegiu de întărire ce a avut bunicul lor Cozma Bobici, satul ce se numește Bobeștii de Jos, la Bașeu cu loc de iaz și moară. Satul Bobești apare și în secolul al XVII-lea ca „sat întărit cu loc de iaz și moară lui Ioan. în perioada care urmează Moșia Hudești cu satele respective a intrat în proprietatea familiei Costache Boldur Lătescu î
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
privilegiu de întărire ce a avut bunicul lor Cozma Bobici, satul ce se numește Bobeștii de Jos, la Bașeu cu loc de iaz și moară. Satul Bobești apare și în secolul al XVII-lea ca „sat întărit cu loc de iaz și moară lui Ioan. în perioada care urmează Moșia Hudești cu satele respective a intrat în proprietatea familiei Costache Boldur Lătescu î fiind stăpânită inițial de vornicul Ilie Costache apoi de spătarul Mihail Costache Boldur Lătescu (zis și Mihalache) și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Rămân de neuitat priveliștile frumoase oferite de aceste terenuri unde înfloresc romanița,sânzienele, sulfina, coada șoricelului, rochița rândunicii peste verdele crud al ierbii de primăvară și care încântă ochiul călătorului în mod plăcut. De-a lungul pârâului Bașeu, pe malurile iazurilor și mai ales în Lunca Prutului crește stuful care este folosit la acoperirea grajdurilor, a saivanelor, a cotețelor și mai recent și la acoperirea caselor, în special, în satul Bașeu. Casele acoperite cu stuf țin răcoare vara când afară nu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
păduri și pe întinsul câmpiilor întâlnim: mierle, priveghetori, ciocârlanul, graurul,stigletele, pitpalacul, ciocârlia, dumbrăveanca, pupăza, cucul, pițigoiul, guguștiucul, ciocănitoarea neagră, potârnichea, vrăbiile, rândunelele, gaițele etc. Există și unele răpitoare ca uliul porumbar, hultanul și uliul păsărilor de curte. în apa iazurilor care se înșiră ca niște mărgele în lungul pârâului Bașeu se bălăcesc alene, în timpul verii, cârduri de rațe sălbatice, lișițe, pescăruși, bâtlani, gâște sălbatice și uneori chiar lebede care vin din țările nordice și mai staționează și pe iazurile noastre
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]