3,043 matches
-
E limpede că Ioan T. Morar nu a rezistat până la capăt tentației burlescului, înfățișat nemaipomenit în Lindenfeld. Tușele caracterologice sunt mult mai fine în Negru și Roșu, la fel carnavalescul și fuziunea realităților artificiale. Două chestiuni amplifică scriitorul aici: disimularea identitară și dezvrăjirea istoriei - dimensiuni admirabil reprezentate în proza lui Ioan T. Morar. Antierou și marionetă în egală măsură, Georgian Nicolau este purtătorul unui bovarism masculin ce se reazămă pe obsesia identitară a supraomului pierdut în problematizările etnicității și moralei patriotarde
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]
-
fuziunea realităților artificiale. Două chestiuni amplifică scriitorul aici: disimularea identitară și dezvrăjirea istoriei - dimensiuni admirabil reprezentate în proza lui Ioan T. Morar. Antierou și marionetă în egală măsură, Georgian Nicolau este purtătorul unui bovarism masculin ce se reazămă pe obsesia identitară a supraomului pierdut în problematizările etnicității și moralei patriotarde. De la istoria șvabilor (din Lindenfeld) la cea a țiganilor deportați, Ioan T. Morar are ambiția construcției, în primul rând. Evită artificialul filmic, diminuează șarjele postmoderniste și rezultă o frescă cu numeroase
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]
-
muntenii, mai activi, sunt însă hotărâți să-l regăsească aici și acum. Consecințele vor fi considerabile, căci, fiind vorba de momentul când românii cătau să se facă națiune, această "proiecție evazionistă" va deveni și una din cele mai importante mărci identitare: noi suntem cei care știm să gustăm clipa care a încremenit, în opoziție cu ceilalți, care știu să facă războaie, gonind clipa, iar ceea ce ne leagă sunt "ospețele", la ele se adună "ai noștri", dușmanii fiind excluși. În acest sens
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
de i-au aruncat în mare". Totuși maleabilitatea marelui maestru al "meșteșugurilor" avea o limită: respectul de sine. Este tot ceea ce rămâne din fervoarea creștină a strămoșului Neagoe - o "turcire" ar fi însemnat o discreditare totală a urmașilor, o desființare identitară de neconceput. Iată dar care pare să fi fost "visul român" acum trei veacuri. Să se fi schimbat el în cursul istoriei? Literatura ce avea să vină nu o dovedește. Cel mai dorit lucru rămâne "veselirea" în lunci, codri, sate
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
Marina Constantinescu Una dintre problemele care ar trebui să macine conștientul și subconștientul nostru este cea identitară. Identitatea are o structură complexă. Discutăm, doar unii dintre noi alarmați, despre degradarea limbii române. Maltratată de-a dreptul, neprețuită, desconsiderată pur și simplu, ea poate fi un martor al degringoladei identitare. Îndepărtarea de valorile autentice și îmbrățișarea pătimașă a
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
să macine conștientul și subconștientul nostru este cea identitară. Identitatea are o structură complexă. Discutăm, doar unii dintre noi alarmați, despre degradarea limbii române. Maltratată de-a dreptul, neprețuită, desconsiderată pur și simplu, ea poate fi un martor al degringoladei identitare. Îndepărtarea de valorile autentice și îmbrățișarea pătimașă a nonvalorii - sub toate înfățișările ei monstruoase - vorbește, de la sine, de o criză identitară. Fără îndoială că resortul acestui proces funcționează în fiecare dintre noi. Ființa însăși, depreciată în mod evident, vibrează la
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
degradarea limbii române. Maltratată de-a dreptul, neprețuită, desconsiderată pur și simplu, ea poate fi un martor al degringoladei identitare. Îndepărtarea de valorile autentice și îmbrățișarea pătimașă a nonvalorii - sub toate înfățișările ei monstruoase - vorbește, de la sine, de o criză identitară. Fără îndoială că resortul acestui proces funcționează în fiecare dintre noi. Ființa însăși, depreciată în mod evident, vibrează la tot ce se definește a fi societate de consum. Nu se cultivă, nu se conservă, nu se memorează, se devorează. Dacă
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
După cum nu e întîmplător că Holocaust este termenul întrebuințat de cei care nu sînt evrei. Distincția această de terminologie indică, în chip limpede după părerea mea, o diferență importantă de limbaj, si astfel una de viziune și de înțelegere/asumare identitara. Pentru că, nu-i așa, ne place sau nu, lumea e împărțită în evrei și pagini. Ceea ce nu înseamnă că Todorov nu ar susține un argument valabil cu a sa memorie exemplara, și deci că singularizarea catastrofei provocate de nazism ar
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
Polirom, Iași, 2013, 440 pag. Tot ce-a scris până acum Varujan Vosganian pornește de la nostalgia lumii întregi. În poezie citim însemnele fabulosului mistic, diluat prin euri oglindite în trei chipuri: moartea, învierea și lumina. Iar proza lui dezvoltă accentele identitare ale acestor rădăcini, prin ample joncțiuni magice, crescute din istoriile mici și mari. Laolaltă, poezia și proza definesc ceea ce s-ar numi lumea întreagă. Nu doar atât, pentru că Varujan Vosganian se folosește de cuvânt ca un adevărat artificier. Vom asista
Scenarii caleidoscopice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3093_a_4418]
-
de o anume tentație a eroticii deviante, de vreme ce fetele se complac într-o prelungă (și cam opțională) tatonare corporală. Simona Sora spunea ceva despre ,obsesia narcisiacă", iar aceasta implică, mai mult, un complex emoțional (nu neapărat traumatic) și o nesiguranță identitară sexuală de natură - cum altfel - juvenilă. Dragostea fetelor - admițînd că dragoste e - rămîne, previzibil, neîmplinită, în ciuda vreunei constrîngeri aparente, așa cum erotismul dintre ele e intens dar fulgurant, inconstant și provizoriu: S-a aplecat peste mine, cu ochii puțin umeziți (Cristoase
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
să părăsească regiunea după război de frica represaliilor partizanilor antisemiți. Pornind de la acest pogrom, al unor țărani asupra propriilor lor vecini, cu care trăiau de generații în pace, politologul Jan Gross, profesor la New York University, pune în discuție însuși constructul identitar al Poloniei postbelice, al cărui nucleu de rezistență îl constituie rolul de eternă victimă a națiunii, de-a lungul întregii sale istorii. Cartea, intitulată Vecini, a declanșat discuții aprinse în societatea poloneză și chiar peste continente (culminînd cu schimbul de
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
fost de scurtă durată și că nu se reflectă în nici un fel în scrierile sale. În sfârșit, la capul de acuzație că abjură de la identitatea sa evreiască, ar fi de spus că prozatorul nu și-a revendicat niciodată această componentă identitară, iar ca scriitor chiar a ignorat în mod deliberat tematica legată de Shoah, fie dintr-un cinism fundamental, fie pentru că nu accepta ideea de a fi considerat un scriitor cu marcată apartenență etnică sau de orice altă natură. Alături de boala
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
paradigma constructivistă acoperă un foarte larg spectru, de la constructiviștii sociali, moderați, ca Thomas Laqueur, până la cei radicali, ca Judith Butler. Chiar și în cazul celor radicali, părerea lui Andreea Deciu nu se aplică; de exemplu, Butler pledează pentru o politică identitară în contextul Statelor Unite, deși crede că identitatea e un nod discursiv instabil, o iluzie. În al doilea rând, constructiviștii nu neagă doar realitatea obiectivă a identității personale, ci neagă întreg conceptul de realitate obiectivă, care ar necesita o perspectivă complet
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
se comportă asemeni unui microbist pur-sânge: lasă totul deoparte și fuge la meci. Taman când se decojeau în subsidiar accentele identității și apartenenței etnice, când istoricitatea - ignorată - proiecta o istorie grăbită a irlandezilor. Rămâne deschis, deși bine decorat, procesul metamorfozei identitare, apostrofat printr-o revelație a vieții ce capătă brusc densitate - iată și traducerea profeției misterioase din titlul cărții. Radu Paraschivescu se pricepe de minune să revigoreze dramele fulgerătoare prin infuzii vindicative, mai ales la firul ierbii... Comentarea finalei ne prezintă
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
de patruzeci de ani, declarîndu-se un "comunist în adîncul inimii"; un om care a dus un trai auster și modest, dar în intimitate semănă mai curînd cu un Dorian Gray. Din asemenea contraste ale omului Wittgenstein, Perloff reconstituie un spațiu identitar animat de tensiuni și paradoxuri pe care clădește minuțios și convingător o filozofie a tensiunii și paradoxului. Analizînd mai întîi Tractatus-ul, în primele capitole ale studiului, și apoi Investigațiile filozofice și Caietele lui Wittgenstein, Perloff emite următoarea ipoteză: conceptul de
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
în 1996, când l-au publicat Gabriela Omăt și regretatul Leon Volovici - premisele unei reevaluări mai largi, una dintre cele mai cuprinzătoare despre vreun autor din epoca interbelică prin efectele sale. Nu era vorba numai despre Sebastian și toate dilemele identitare, morale sau politice pe care le implică prea scurta sa existență, nu este vorba numai de reevaluarea întregii sale literaturi, implicit a raportului dintre creație (privilegiată de cei mai mulți cunoscători) și critică (pe care un Șerban Cioculescu o considera superioară), ci
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
care un Șerban Cioculescu o considera superioară), ci și de locul pe care îl ocupă Sebastian în complicatul eșichier al vieții literare și culturale interbelice. O serie de studii importante care au apărut după această dată au insistat asupra problemei identitare, a „evreității” lui Sebastian, pe care acesta nu înțelegea să o separe de „românitatea” sa concomitentă, privind în această lumină și literatura sa (cum o făcuse Călinescu în Istoria literaturii), și opțiunile politice și culturale exprimate în eseistica sa. Cartea
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
liniștit. Vorbeam mai încet, mergeam pe vîrfuri, gîndeam în șoaptă. Gîndurile mele erau învăluite în tăceri". Față de febrilitatea cu care familia acumulează bunuri materiale, ca un fel de antidot la sărăcia îndurată în România, calmul naratoarei devine pasivitate absolută. Criza identitară ajunge paroxistică în situațiile în care familia, măcinată de rivalități interne și zgomotoase, se vede respinsă, prin comportament și origini, de mediul aseptic și "civilizat" din Elveția, o țară în care și "clipitul pleoapelor costă bani". Povara originii "românești" resimțită
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
O țară de care Aglaja Veteranyi nu s-a putut despărți, o țară pe care a purtat-o cu sine în lume, suferind "de ea", căutînd-o. Aglaja Veteranyi căuta acea Românie pierdută, o regăsea în formele elementare ale unor mărci identitare arhetipale: în gusturi, mirosuri, gesturi. Deloc întîmplător, această ultimă carte debutează cu descrierea unui ritual tipic românesc al înmormîntării: cel al fierberii colivei, al trecerii prin mai multe ape a boabelor de grîu, pentru fiecare din cele "nouă ceruri" fiind
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
Manuela Tănăsescu Într-o încercare de lămurire a impasului identitar prin care, trebuie s-o recunoaștem, trecem din nou de mai bine de zece ani, stabilisem că din straturile noastre culturale constitutive (numeroase și nu îndeajuns de bine delimitate) lipsește tocmai cel mai important pentru o bună situare în modernitate
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
singur o performanță de care adulții nu sînt capabili. Dar nu știu dacă nu cumva e o aparentă regasire, căci Herman cel împăcat cu sine nu mai e, de fapt, un copil. Așa cum probabil nimeni, odată ieșit dintr-o criză identitara, nu este același dinainte, în măsura în care căutarea de sine nu se termină niciodată cu o regasire. Pascal Bruckner - Hoții de frumusețe, traducere de Magdalena Popescu, Editura Trei, 222 pagini, preț nemenționat. Lars Saabye Christensen - Herman, traducere și note de Maria-Alice Botez
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
că școala îi pregătește pe elevi pentru viață în măsură mică sau foarte mică - 81%, în timp ce doar 18% consideră major rolul școlii în această privință. Percepția publică privind educația era și este încă influențată de includerea educației în sistemul referenților identitari, unde tendința de apreciere pozitivă este explicabilă. Cu toate acestea, cutremurele de la ultimele sesiuni de bacalaureat încep parcă să aducă percepția scolii la un nivel de evaluare mai realist, evident însă și mai pesimist, informează . Conform ultimului sondaj de opinie
Sondaj IRES: Românii vor examene pentru elevi şi salarii pentru profesori () [Corola-journal/Journalistic/25246_a_26571]
-
tonul dominant al cărții de față, o carte scrisă de un autor polivalent și concentric, ale cărui straturi psihologice se adună în jurul unui miez durabil: credința. Mai precis, există trei ipostaze ale lui Marius Vasileanu în acest volum; trei felii identitare îmbinîndu-se în aceeași ființă. Mai întîi, gazetarul comentînd evenimente din lumea ecleziastă, precum un autor care, aplecîndu-se asupra realității, plătește tributul reflecțiilor efemere pe marginea unor evenimente datate: fricțiunile din BOR, cazul Tanacu, kitsch-ul decorului bisericesc etc. În toate
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
ieșirii din norma socială impusă. Din anonimat. O șansă a unicității. Dora Pavel este interesată de personalitățile histrionice prinse în captivități transformate în avantaje psihologice. Carasiniu, eroul din Pudră, de pildă, e incapabil în primă fază să priceapă împrejurările reinventării identitare. La fel Zigu, din Captivul. Dilemele par de la bun început cimentate într-un destin nefast. Numai că amănuntul și secundarul ajung să modifice adevăratele performanțe psihologice ale eroilor. La mijloc e o complicitate cu destinul, înțeles în funcție de capricii. De vârsta
Terapia captivității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3513_a_4838]
-
surprinzător. Passmore se restabilește psihologic (reluîndu-și activitatea creatoare) și cunoaște voluptăți curioase în relația amicalo-amoroasă cu iubita din tinerețe și credulul ei soț. Un tablou numai în aparență idilic, întrucît, în realitate, el ascunde un fel de apogeu al tensiunii identitare - imposibil de soluționat. Criza nu e acum doar a scriitorului depersonalizat, ci a întregii comunități (o problemă subterană a romanului o constituie drama cuplurilor occidentale destrămate, după zeci de ani de conviețuire, în momentul în care copiii - maturizați - părăsesc căminul
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]