15,885 matches
-
a caracterizat această primă etapă a comunismului - etapa „luptei de clasă" - a fost teroarea compactă având ca rezultat inducerea fricii în toate fibrele societății. Nici un gest și nici un cuvințel, rostit public sau scris, nu puteau ieși din matca prestabilită a ideologiei. În acele momente, suprema virtute a intelectualilor a fost nu protestul (apriori imposibil), ci neangajarea de partea puterii, neintrarea în hora adeziunilor, tăcerea, socotite de către regim vinovate în sine și nu de puține ori pedepsite cu închisoarea, potrivit sloganului „Cine
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]
-
ci conținutul acestei limbi. În Germania, ea și-a pierdut acest conținut. Patria i-a fost răpită. Liiceanu a remarcat că și scriitorilor rămași în țară le-a fost răpit acest conținut, obligați să-și însușească limba de lemn a ideologiei comuniste. Și ei au fost niște minoritari în propria țară. Herta Müller n-a acceptat paralela. Minoratul își are orgoliul lui. De aici a decurs a doua neînțelegere. După părerea Hertei Müller, în România, minoritarii, etnici sau politici, n-au
Foșnetul literaturii la Ateneu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6025_a_7350]
-
în fața a zeci de mii de persoane reunite pentru o ceremonie de proclamare a "eliberării" țării. La jumătatea lui septembrie, liderul autorităților de tranziție afirmase deja că islamul va fi principala sursă a legislației în noua Libie, respingând însă orice "ideologie extremistă". Duminică, el a citat ca exemplu legea privind divorțul și căsătoria care, în timpul regimului lui Muammar Gaddafi, interzicea poligamia și autoriza divorțul. "De exemplu, legea privind divorțul și căsătoria (...) această lege este contrară sharia și nu mai este în
Legea islamică va sta la baza legislaţiei Libiei () [Corola-journal/Journalistic/59385_a_60710]
-
lumea occidentală. Statele cu adevărat moderne renunțau la industria grea, devastatoare pentru mediu, și se orientau către tehnologiile de vârf ale electronicii, industriei ușoare, telecomunicațiilor. Guvernanții români ai anilor ’60 și ’70, legați la ochi cu ochelarii de cal ai ideologiei comuniste, ea însăși anacronică, nu au putut înțelege enormele transformări ale lumii în acea perioadă, când adevărata modernitate devenise deja postmodernitatea. De la Combinatul de la Galați la Casa Poporului și de la cultul personalității lui Ceauș escu la titlurile academice ale so-
Big is not beautiful by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5942_a_7267]
-
cu adevărat într-o criză, într-o criză fără precedent pe care am început-o mai ales pentru faptul că ni s-a tot repetat „Vai în ce criză suntem!", susține Vlad Nistor. "La revoltele de atunci era contestată o ideologie, acum se contestă sistemul financiar, care ne-a pus pe butuci. În Franța, mișcarea din mai 1968 este prioritar o mișcare intelectuală și o mișcare studențească. În SUA, se contesta războiul din Vietnam, nu a fost o mișcare intelectuală. Astăzi
Occupy Wall-Street! Asemănări şi deosebiri faţă de Flower Power şi Mai '68, cele mai ample proteste din secolul trecut () [Corola-journal/Journalistic/59523_a_60848]
-
80 de ani de la moartea unuia dintre cei mai controversați poeți sovietici, Vladimir Maiakovski (1884-1930). Sinuciderea poetului considerat îndeobște oficial a prins pe picior greșit puterea comunistă, care s-a străduit din răsputeri să-i dea o explicație conformă cu ideologia dominantă și cu normele de conduită ale vremii. Totuși explicația cea mai concisă și, probabil, cea mai apropiată de adevăr a dat-o poeta Marina Țvetaieva: „De-a lungul a doisprezece ani, omul Maiakovski a vrut să-l omoare în
Filmele din carte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5951_a_7276]
-
Sorin Lavric Nimic mai trist ca un istoric nimerit sub tirania interpretărilor la modă, ale cărui cărți se așează cuminți în matca ideologiei dominante. În cazul lui, cu fiecare tom asiști la un spectacol previzibil: știi ce va spune înainte de a-i deschide cartea, putînd să-i anticipezi eschivele și putînd să-i prezici concluziile. La polul opus, se află istoricul cu imbold
Vae victis! by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5955_a_7280]
-
de iarnă mohorîtă și antipatică; finalul se plasează în ianuarie anul următor; romanele au consistența unor nuvele ceva mai ample - nici vorbă de suflu epic tolstoian ori de mari tablouri sociale. Din păcate, Zamfirescu pune la baza proiectului său romanesc ideologia; în viziunea autorului, romanul ar trebui să demonstreze un anumit adevăr social și istoric, de aceea personajele sale reprezintă mai degrabă întruparea unor principii: Dinu Murguleț întruchipează boierul de viță veche, depășit de lumea în modernizare; Matei Damian ar fi
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
și casa boierească din oraș, izolate de lumea din jur, erau pentru prima oară înlocuite de vibrația Bucureștiului și de agitația mulțimii; în locul sentimentelor cuminți și previzibile, eroul romanului, Mihai Comăneșteanu, încerca acum sfîșieri erotice. Dar totul recade curînd în ideologie: presupunerea că Războiul de Independență ar fi putut provoca o renaștere națională de proprorții plasează totul în neverosimil. Neverosimilul se accentuează prin reîntoarcerea forțată a acțiunii la anul 1877, folosindu-se `nsă aceleași personaje din primele două romane, a căror
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
este considerată periculoasă literatura de către inchizitorii de toate spețele? Nici unuia dintre ei nu-i convine, în primul rând, faptul că, lăsată liberă, imaginația literară scornește lumi care nu sunt croite după chipul și asemănarea lumii religiei, a moralei sau a ideologiei politice. Toți vor, într-un fel sau altul, să instrumentalizeze literatura, dar care, dacă e bună, n-are cum să se lase călăuzită de tendințe străine de natura ei. Și nici să asculte de alte legi decât acelea ale artei
De ce este (considerată) periculoasă literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5980_a_7305]
-
univers caracterizat de o succesiune de fracturi în plan comportamental și temperamental. Schulze pășește pe o punte tot mai solidă în drumul său spre o cultură a deschiderii, având „rucsacul” plin cu trăiri și credințe, mărturii ale Estului, scuturat de ideologii și de doctrine toxice. Schulze este membru al Academiei Germane pentru Limbă și Literatură și, prin cărțile sale traduse în 27 de limbi, unul dintre cei mai activi ambasadori ai culturii germane. La Editura Minerva a mai apărut, din opera
Ingo Schulze - Simple Storys by Victor Chiriță () [Corola-journal/Journalistic/5979_a_7304]
-
p. 93), a cărei ostilitate împotriva religiilor a ajuns să aibă efect opus: agresați de tonul deplasat al biologului britanic, cititorii au început să privească cu simpatie religia. „Modul în care alegem să gîndim Universul ține de credință sau de ideologie, așa că nu poate fi schimbat de modalitatea în care facem știință“ (p. 123) În fine, ar fi fost o pretenție deșartă ca, vorbindu-le despre astronomie, Gingerich să aștepte ca studenții să-și schimbe imaginea despre Univers. Nu asta a
Omisiunea lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5708_a_7033]
-
cu o viziune extrem de clară asupra societății, el n-a putut fi interpretat după interesele grupurilor sau ale momentului: a trebuit admis sau respins - și numeroși au fost cei care l-au dorit pur și simplu eliminat din literatura română. Ideologii etniciști și naționaliști l-au recuzat din instinct: cosmopolitismul cultural, apologia primatului esteticului în opera literară, visul său de a vedea cultura română integrată culturii europene au reprezentat pentru ei tot atîtea capete de acuzare. Iorga l-a urmărit cu
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
și-a înfrînt adversarii și că această luptă victorioasă cu liberalii a contribuit decisiv la faima criticului. Recitite astăzi, inflamatele articole maioresciene de tinerețe nu mai lasă exact aceeași impresie. Să spunem că cea mai substanțială piesă a polemicii - manifestul ideologiei junimiste -, În contra direcției... - 1868, completat cu Observări polemice - 1869, realiza o spectaculoasă demonstrație asupra unei chestiuni discutabile: pericolul „formelor fără fond” era acolo mult exagerat, iar dorința desființării acestor forme - de-a dreptul fantezistă. Apreciind societatea românească de la 1870 prin
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
fost, cu mare probabilitate, limbajul publicitar, în care o găsim în continuare foarte des, în mesaje traduse literal: „Windows 7 face diferența” (stealthsettings. com); „Îngrijește-ți corpul! Crema face diferența!” (csid.ro) etc. Între lucrurile care fac diferența (într-o ideologie modernă a marketingului) intră, tipic, atitudinea, calitatea sau bonusul, prețul sau tehnologia. Contexte caracteristice sunt și cele ale sfaturilor (mai mult sau mai puțin) practice, în care se vorbește mai ales de detaliul care face diferența (și care poate fi
Face diferența by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5890_a_7215]
-
apară, înainte de toate, libertatea”. Politologul Vladimir Tismăneanu scrie în aceeași zi, „Vaclav Havel a simbolizat ceea ce numesc reinventarea politicului, curajul de a sfida machievelismele cinice și de a reafirma drepturile subiectivității într-o lume dominată de birocratii obtuze și de ideologii constrângătoare. Pentru Havel, co-autor al „Declarației de la Praga”, a rosti adevărul despre comunism, ca și despre fascism, a fost un imperativ categoric. Încetarea din viață a lui Vaclav Havel îndoliază întreaga comunitate a celor pentru care drepturile omului sunt universale
Tribut lui Vaclav Havel pe blogurile politicienilor români () [Corola-journal/Journalistic/59009_a_60334]
-
îmbătrânirea sa rapidă închisă între zidurile celulei sale. Pare la-ndemână încercarea de a explora mai adânc un personaj pentru a afla rațiunile, resortul intim al faptelor sale, numai că aici construcția explicativă este una schematică și inoportun deformată de ideologia feministă a unei emancipări blocate, unde contesa sângeroasă devine o victimă a bărbaților, a unei societăți care are ca numitor comun cruzimea, manipulată astfel încât să îi fie mai ușor înstrăinată averea. Unde sunt membrii numeroasei familii a Bathoreștilor? Ei nu
Gore: pasiune și omor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5905_a_7230]
-
civil în care fiecare tabără caută să-și extindă jurisdicția manipulatoare. „Spălarea creierului are ca țel schimbarea comportamentului, dar comportamentul este secundar; principalul său scop este să schimbe modul de a gîndi al victimei, să îl facă să se potrivească ideologiei preferate. Schimbarea este posibilă, oricît de mult ar rezista victima și oricît de diferite ar fi convingerile sale anterioare. În mod ideal, schimbările petrecute în peisajul cognitiv al victimei sînt atît de uriașe, încît îi afectează nu doar acele convingeri
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
posibilă, oricît de mult ar rezista victima și oricît de diferite ar fi convingerile sale anterioare. În mod ideal, schimbările petrecute în peisajul cognitiv al victimei sînt atît de uriașe, încît îi afectează nu doar acele convingeri legate direct de ideologia impusă, ci toate convingerile, oricît de lipsite de importanță ar fi ele, așa încît orice acțiune și percepție pot fi reinterpretate în lumina unor noi convingeri.” (p. 142). Pe scurt, scopul nu stă în inducerea unor fluctuații ce ating doar
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
nu-ți împărtășesc ideile sunt prezențe malefice a căror putere de contaminare trebuie eliminată; 4) cultul confesiunii: a încuraja dialogul, mărturisirile și sociabilitatea, pentru a reduce cît mai mult spațiul intim al persoanelor; 5) doctrina sacră: a susține că dogmele ideologiei tale sunt incontestabile sub unghi moral și irefutabile sub unghi științific; 6) încărcarea limbajului: comprimarea ideilor în fraze scurte și simple, cu lansarea de clișee care, eliminind simțul critic, intimidează; 7) primatul doctrinei asupra persoanei: a răspîndi ideea că adevărul
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
unei doctrine e mai cuprinzător decît viața unui individ, caz în care nimeni nu poate respinge doctrina sprijinindu-se pe propria experiență (teoria nu poate fi criticată în numele experienței); 8) existența individuală nu are valoare: în comparație cu idealul propovăduit de o ideologie, soarta unui om e un detaliu neînsemnat. Dintre cele opt însușiri ale tiparului totalitar, doar ultima nu se potrivește actualului panoptic de sugestionare mediatică, ideea predilectă a reclamei audio-vizuale fiind cea opusă: viața individului e valoarea supremă, ea depășind orice
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
și orășele uitate de lume, celebrități și proletari, excentrici și inși banali. Observațiile lor, care surprind trăsăturile definitorii ale culturii și civilizației americane, rămîn și astăzi la fel de actuale. Pentru cititorul care nu se lasă înșelat de stratul de var al ideologiei oficiale, indispensabilă în momentul și contextul apariției cărții, America fără etaje este o frescă bogată în detalii a două lumi - a două universuri - ale căror asemănări și deosebiri, prezentate într-un joc ingenios de umbre și lumini, conturează fizionomia întregului
Ilf și Petrov - Un oraș mic by Ana-Maria Brezuleanu () [Corola-journal/Journalistic/6219_a_7544]
-
și cuvenitele referințe critice, iar selecția textelor trădează un „ochi" foarte bun. Spun asta nu doar pentru că în povestirile și nuvelele selectate nu întâlnim nici una din concesiile pe care scriitorii generației '60 le-au mai făcut, la începutul carierelor lor, ideologiei dominante. Textele din prezenta ediție, înainte de orice altceva, sunt reprezentative pentru formula narativă a lui Dumitru Radu Popescu de dinainte de ciclul F: o formulă destul de îndepărtată de cea pe care scriitorul o folosește (și) astăzi, diferența fiind făcută de absența
Clasicizarea generației ’60 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6227_a_7552]
-
un fel sau altul de tumultuoasa viață a lui Koestler oferă și o explicație verosimilă a celei de-a doua răspântii din evoluția lui: de pe la jumătatea anilor '50, și-a pierdut interesul pentru ceea ce-l pasionase și motivase până atunci - ideologia politică -și a început să caute alte tipuri de răspunsuri mântuitoare la marile întrebări care continuau să-l obsedeze. In prefața unei scrieri din 1955, intitulată Pe urmele dinozaurului, și-a declarat încheiată cariera politico-literară. In următorii doi ani a
Maniheism la două capete (3) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6252_a_7577]
-
PIF, de acolo am învățat franceza într-o primă etapă, iar eroii benzilor desenate, Doc. Justice, Fan-fan la Tulipe, Robinsonii Terei, Taranis etc. mi-au fost prieteni până târziu. Nu înțelegeam nimic din tiermondismul strecurat printre picături în revistă, nici ideologia de stânga convertită într-un umanitarism sans frontières care colora o parte dintre personajele mele dragi. Rahan, fiul lui Craô, era unul dintre ei, de aceea apariția în limba română a benzilor desenate cu Rahan mi-a trezit o puternică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6253_a_7578]