8,779 matches
-
sesiune în grup (participanții așezați în jurul unei mese rotunde prezintă și descriu soluțiile la care s-au gândit, cer clarificări de la ceilalți, aduc argumente, critică sau apără o idee, își exprimă acordul sau dezacordul cu ea), se încheie cu o ierarhizare a soluțiilor stabilite (fiecare aranjează într-o anumită ordine soluțiile propuse sau votează anonim printr-o anumită procedură cantitativă primele decizii). Liderul grupului adună voturile, determină alegerea grupului. Înainte de a se lua decizia finală, grupul poate decide dacă este sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a ceea ce este strict necesar, implicit, spre eliminarea a tot ceea ce este inutil, de prisos. Are în vedere atât obiectele fizice ale muncii, cât și obiectele imateriale care înconjoară și condiționează metodele de muncă (norme, reguli, documente). Accentul cade pe ierarhizarea elementelor în vederea eliminării a tot ce este inutil, neesențial, superfluu. Această operație este orientată împotriva tendinței naturale a omului de a acumula. Seitsu sau organizarea duce mai departe operațiunea anterioară, în sensul că odată ce postul de muncă a fost debarasat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și delegarea autorității Are la bază ideea dispersării autorității în întreaga organizație. În loc să se concentreze puterea la nivelurile superioare, se propune trecerea ei în grija eșaloanelor inferioare. Această necesitate este mai presantă în organizațiile mari, cu un mare grad de ierarhizare și centralizare. Arnold Tannenbaum arată că diferite forme de descentralizare permit marilor organizații să-și conserve avantajele dimensionării fără a suferi de inconveniențele ei psihosociologice. El se referă la două modalități de descentralizare practicate într-o mare companie din SUA
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o persoană are o puternică nevoie de realizare, atunci ea își va fixa scopuri înalte, competitive, se va angaja în activități dificile, va depune eforturi mari, își va folosi toate capacitățile de care dispune. McClelland a fost interesat nu de ierarhizarea acestor nevoi, ci de stabilirea consecințelor lor comportamentale, adică a condițiilor în care nevoile respective conduc la apariția unor modele particulare ale comportamentului. Ca urmare, el schițează adevărate profile psihologice de personalitate ale celor care au una sau alta dintre
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o reprezintă; se exprimă prin refuzul de a negocia. Strategiile interactive de negociere sugerează necesitatea ca negociatorii să nu considere doar propriile lor interese, ci și interesele celeilalte părți. Ei trebuie să anticipeze obiectivele celeilalte părți, să stabilească o eventuală ierarhizare, prioritate a lor, să evalueze cum poate avansa negocierea etc. Dacă luăm în considerare același criteriu - consistența relațiilor dintre părți și consistența rezultatelor -, însă ale ambelor părți, nu doar a uneia dintre ele, desprindem cinci tipuri de strategii interactive care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Consensul (existența atitudinilor asemănătoare în grup); 55 57 ¾ Conformismul (respectarea normelor de grup), ¾ Autoorganizarea (capacitatea grupului de a se organiza singur), ¾ Coeziunea (unitatea grupului), ¾ Eficienta (îndeplinirea obiectivelor), ¾ Autonomia (independenta), ¾ Controlul (grupul ca mijloc de control a acțiunii membrilor săi), ¾ Stratificarea (ierarhizarea statutelor), ¾ Permeabilitatea (acceptarea altor membri), ¾ Flexibilitatea (de manifestare a comportamentelor variate), ¾ Omogenitatea (similaritate psihologica și socială a membrilor), ¾ Tonul hedonic (plăcerea apartenenței la grup), ¾ Intimitatea (apropierea psihologică între oameni), ¾ Forța (tăria grupului), ¾ Participarea (acționarea pentru grup), ¾ Stabilitatea (persistența în timp
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de respect, altfel spus drept Întruchipare a unei valori În sine (sau intrinseci), este actul care singularizează antirasismul diferențialist prin excelență. Acest imperativ implică obligația de a respecta necondiționat și În mod egal, fără distincții (așadar fără excluderi și fără ierarhizări), toate atitudinile și comportamentele celorlalți, În calitatea lor de forme particulare de viață care Întruchipează anumite valori și norme justificate prin Însuși faptul că există. Ceea ce Înseamnă a cădea În ceea ce numim, pe urmele lui George Edward Moore, sofism naturalist
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
zel ale poliției. Sunt pentru antimilitarism și Împotriva războiului, a imperialismului, a represiunii sociale și a oricărei forme de putere, pentru respectarea naturii și a mediului. Participă la lupta antifascistă, militează Împotriva capitalismului și megalomaniei, critică cultul personalității și multiplele ierarhizări și acționează pentru recunoașterea egalității Între oameni, propagând În același timp un discurs În favoarea liberalizării „drogurilor ușoare”. Ansamblurile și grupurile muzicale, ca și alte mișcări culturale, Își asumă sloganul DIY (Do it yourself); membrii lor Își produc singuri albumele, gecile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dispoziții menite să restrângă numărul de persoane care se pot stabili pe teritoriul american. Numeroase critici au fost aduse acestui gen de practici. Relativismul cultural a constituit una dintre principalele lor surse de inspirație. Acest curent de gândire consideră imposibilă ierarhizarea culturilor și poate duce așadar la refuzul de a o privilegia pe una În raport cu alta. Lucrările etnologilor au contribuit În mare măsură la formarea acestui punct de vedere (Deliège, 1998). Într-adevăr, studiul societăților „primitive” pornind de la o observare participantă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În funcție de context și de modurile de reglementare (Lévi-Strauss, 1949). Instituirea „grupalității” sau a „omului În societate” Începe, dacă ne putem exprima astfel, cu o interdicție, tot așa cum Tablele Legii instituie marile monoteisme sau cum funcțiile sacerdotale, războinice și economice structurează ierarhizarea pe trei niveluri a societăților indo-europene (Dumézil; Dumont). Apariția acestor norme, care justifică și reglementează diferențierea (pe caste, clase, familii, secte sau alte tipuri de grupări), pare a fi consubstanțială cu cea a practicilor de discriminare. Dintr-un grup format
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de la statutul de stat-jandarm la cel de stat-providență. Dezbaterea politică privind rolul sferei statale nu este așadar lipsită de influență asupra tensiunilor Între drepturile-libertăți și drepturile-creanțe. Și mai strâns legată de subiectul nostru este problema filosofică a bazelor unei eventuale ierarhizări Între libertăți și creanțe, a primatului libertății sau egalității. Dacă influența gânditorilor din epoca Luminilor, ca de altfel și cea a fiziocraților, asupra difuzării unor idei inspirate În mare parte, așa cum am văzut, din dreptul natural modern nu poate fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
neo)coloniale, metisajul nu a dus niciodată la o fuziune idilică a membrilor componenți. Regula generală este segregarea, astfel că metișii constituie adesea o clasă aparte, un criteriu extern sau altul (de obicei, culoarea pielii) servind drept bază pentru o ierarhizare În conformitate cu niște trăsături presupus determinante pe plan „rasial”. Avem de-a face aici cu prejudecăți care se manifestă deja În terminologia utilizată, pentru că nu-l numim niciodată metis pe copilul unei franțuzoaice și al unui olandez, ba nici măcar pe cel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În afara observațiilor genetice pe care se bazează dintotdeauna creșterea animalelor și agricultura, constatăm că toate marile civilizații sunt rezultatul unor continue metisaje, În măsura În care acestea se produc totuși cu asentimentul general al unor societăți În care diversitatea nu este sinonimă cu ierarhizarea. Dată fiind importanța factorilor ecologici, ceea ce rămâne determinant este calitatea relațiilor dintre elementele constitutive. Este adesea dificil, dacă nu chiar imposibil, să evidențiem În mod științific factorii preciși care permit simbolizarea identității etnice și, a fortiori, factorii care ar permite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a confruntării) și În produsele sale (sinteză originală a unor elemente specifice). Aceasta presupune o viziune asupra „relativismului cultural” care să nu Însemne abandonarea oricărei referințe la valori sau suspendarea oricărei dezbateri asupra acestora, ci o recunoaștere a limitelor propriei ierarhizări și orientarea Înspre căutarea unor norme comune, care să poată fi mobilizate În spațiul public (Hofstede, 2001, p. 454). Interculturalitatea arată și mai clar că, În medii culturale (relativ) omogene, mizele identitare nu se situează În centrul grupurilor sociale, ci
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Această poziție datorează mult egalității culturale propovăduite de antropologii contemporani: toate culturile trebuie tratate la fel și nu se mai poate pune problema, așa cum se Întâmpla În epoca imperiilor coloniale (sau, În cadrul unei societăți imperialiste, pe vremea stratificărilor considerate „naturale”), ierarhizării lor, de la cea mai „primitivă” (sau „arhaică”), cea a sălbaticilor, la cea mai perfecționată, cea a civilizaților din clasa dominantă. Ceea ce numim cultura unei societăți date, la un moment dat și Într-un spațiu determinat, rezultă din juxtapunerea unor culturi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
făcut să apară un imaginar protorasist, cu mult timp Înainte de crearea categoriei clasificatoare a „rasei umane” și de elaborarea unei scale uniliniare care să permită, În numele științei (care a furnizat principiul determinismului biologico-rasial al aptitudinilor) și al ideii de progres, ierarhizarea „raselor” identificate, conform unui model rapid standardizat (de sus În jos: albii, galbenii, negrii) (Banton, 1987). Aceste analize istorice ne conduc la o reevaluare a modelului de inteligibilitate elaborat de Robert Pagès și Gérard Lemaine În anii ’60 (Pagès, 1963
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a creațiilor artistice, științifice, culturale sau informatice, În spațiul urban sau Într-o organizație și, de exemplu, prin intermediul jocurilor sau visurilor copiilor. Într-un sens mai specific, RS sunt percepute În mod obișnuit ca niște sisteme sociocognitive care implică o ierarhizare a componentelor lor În jurul unor scheme sau nuclee de sensuri structurante. Dar aceste „cristale cognitive centralizatoare și organizatoare” nu sunt singurele elemente ale unei reprezentări. Dacă luăm ca exemplu reprezentările spațiului public urban Într-un oraș francez, acestea emană dintr-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fraze contrastante aflate în raport de coordonare sau subordonare: Voi credeați în visul vostru, noi nu credem în nimic! (Mihai Eminescu), care pot conferi demersului, indiferent de nivelul asupra căruia operează (semantic, sintagmatic sau tematic), o structurare internă și o ierarhizare a materiei sale, constituindu-se ca strategie discursivă, în dependență cu intenția de comunicare a enunțiatorului. Prin extensie contextuală și amplificare și prin asociere cu alte figuri sintactice (anadiploză, epanadiploză, chiasm) se poate ajunge la structuri antitetice ample, care favorizează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
n a l i z a d i s c u r s u l u i, cînd compoziția denumește modul de dispunere, de organizare a elementelor care alcătuiesc discursul și-i dau unitate, încît presupune o ordonare și o ierarhizare de enunțuri. În funcție de planul de text, compoziția poate fi convențională, atunci cînd urmează reguli stabilite prin genul discursului, sau ocazională, dacă se realizează după o tehnică liberă, fiind subordonată numai exigențelor de coerență a conținutului. V. coerență, plan. DUBOIS 1973
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din perspectiva unor criterii (valorice). În lingvistica structuralistă, evaluarea este o cercetare prealabilă în vederea optării pentru cea mai adecvată soluție de analiză a unei realități lingvistice, pentru gramatica generativă, în formula stabilită de Noam Chomsky, această opțiune fiind realizată prin ierarhizarea gramaticilor potrivit capacității lor generative, descriptive și explicative. O semnificație specială a primit termenul evaluare la M. Bahtin și la adepții săi, de activitate a locutorului în vederea perceperii contextului extraverbal în care ia cuvîntul. S-a stabilit în această interpretare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
obicei informatizate, existînd softuri și aplicații informatice specializate care permit o analiză statistică detaliată a textelor (calculul frecvențelor și al cofrecvențelor, al distanțelor și al probabilităților, analiza factorială a corespondențelor) și posibilități variate de vizualizare a rezultatelor (lexicograme, arbori de ierarhizare, grafice de evoluție, tabele de frecvențe și cofrecvențe etc.). Un aspect important al oricărei analize lexicometrice îl reprezintă interpretarea rezultatelor, care presupune o lectură a datelor statistice furnizate de calculator, și, implicit, o întoarcere asupra corpusului de texte; ipoteza de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuvintele care le reprezintă, transformîndu-le sau comentîndu-le. V. arhivă, comunitate discursivă, deixis, formație discursivă, mediologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MERONIMIE. Din punctul de vedere al semnificației, elementele lexicale contactează relații de diferite tipuri: de identitate (sinonimie), de opoziție (antonimie), de ierarhizare (hiponimie și hiperonomie). La acestea, se adaugă meronimia (denumire realizată pe baza cuvîntului grecesc méros "parte"), pentru a denumi relația dintre parte și întreg. Aceasta se deosebește de hiperonimie prin faptul că meronimele (părțile care constituie un întreg) nu posedă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de dicționar etc.). Plan (al textului). În lingvistica textuală, termenul plan denumește un nivel de organizare a textului, fiind considerat esențial în compoziția macro-textuală a sensului. În construirea oricărui text intervin considerente de ordin compozițional, care duc la o anumită ierarhizare a enunțurilor și la identificarea secvențelor textuale (nivel diferit de cel al frazei). Planul textului rezultă astfel din structura secvențială specifică lui, putînd fi sau nu explicit evidențiat la suprafața textuală, prin diverse modalități de segmentare. În funcție de posibilitatea încadrării textului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pentru susținerea laturilor pragmatice ale enunțurilor. Ca atare, limbajul oratoric, juridic, politic sau religios, recurge deseori la sofism, prin alegerea premiselor favorabile și considerate deja demonstrate sau cu valoare axiomatică, deși în realitate lucrurile nu se prezintă astfel, precum și prin ierarhizări favorizante ale premiselor și faptelor. Identificarea și explicarea lor prin a n a l i z a d i s c u r s u l u i reprezintă în acest caz un efort hermeneutic ce antrenează aspecte preponderent lingvistice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
intertextual al constituirii informației mediatice). Examinarea acestor caracteristici permite localizarea discursurilor în interiorul sau în afara comunităților originare și prin raportare între ele. Astfel, comunitățile discursive predominant economice (întreprinderi sau administrații), organizate pentru producția de bunuri și pentru servicii, prezintă o strictă ierarhizare a plasărilor și a genurilor, iar accesul la anumite scrieri este confidențial (documente rezervate), toate caracteristicile locale care constituie condițiile de producere, de circulație și de recepție, care pot constrînge sau modela formele de enunțare singulare. Topologia spațiului mediatic este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]