5,888 matches
-
si ca intelectul agent este cel care are abilitatea de a le actualiza natură inteligibila, făcându-le să fie pe masura intelectului posibil. Cum anume realizează intelectul această actualizare a inteligibilității? Prin cea de-a doua operație a lui, numită iluminare? Înțelegând felul în care are loc iluminarea, vom putea înțelege și soluționa problema de mai sus, a abstragerii inteligibilului din sensibil și, în fond, a distingerii între două tipuri de obiecte cognoscibile. În primul rând, trebuie spus că intelectul nostru
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
are abilitatea de a le actualiza natură inteligibila, făcându-le să fie pe masura intelectului posibil. Cum anume realizează intelectul această actualizare a inteligibilității? Prin cea de-a doua operație a lui, numită iluminare? Înțelegând felul în care are loc iluminarea, vom putea înțelege și soluționa problema de mai sus, a abstragerii inteligibilului din sensibil și, în fond, a distingerii între două tipuri de obiecte cognoscibile. În primul rând, trebuie spus că intelectul nostru participa, prin asemănare, la lumina necreată: (ÎI
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lumina intelectului agent, prin care principiile universale ale întregii cunoas teri, cum ar fi principiul non contradicției sau principiul terțului exclus, sunt cunoscute în mod natural, fără a apela la procedee deductive sau inductive. Așadar, nu avem nevoie de o iluminare a intelectului pe parcursul desfășurării procesului de cunoaștere, ci este suficientă iluminarea inițială a intelectului. Pentru miza acestui volum, este necesar să clarific cum anume poate fi înțeleasă operația de iluminare și, mai mult, cum anume rezolva ea problemă ridicată mai
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cum ar fi principiul non contradicției sau principiul terțului exclus, sunt cunoscute în mod natural, fără a apela la procedee deductive sau inductive. Așadar, nu avem nevoie de o iluminare a intelectului pe parcursul desfășurării procesului de cunoaștere, ci este suficientă iluminarea inițială a intelectului. Pentru miza acestui volum, este necesar să clarific cum anume poate fi înțeleasă operația de iluminare și, mai mult, cum anume rezolva ea problemă ridicată mai sus, cea a actualizării caracterului inteligibil al imaginilor. Așa cum văd eu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
procedee deductive sau inductive. Așadar, nu avem nevoie de o iluminare a intelectului pe parcursul desfășurării procesului de cunoaștere, ci este suficientă iluminarea inițială a intelectului. Pentru miza acestui volum, este necesar să clarific cum anume poate fi înțeleasă operația de iluminare și, mai mult, cum anume rezolva ea problemă ridicată mai sus, cea a actualizării caracterului inteligibil al imaginilor. Așa cum văd eu lucrurile, iluminarea poate fi explicitată astfel: imaginile poartă cu ele caracterul potențial inteligibil, la fel cum toate obiectele sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a intelectului. Pentru miza acestui volum, este necesar să clarific cum anume poate fi înțeleasă operația de iluminare și, mai mult, cum anume rezolva ea problemă ridicată mai sus, cea a actualizării caracterului inteligibil al imaginilor. Așa cum văd eu lucrurile, iluminarea poate fi explicitată astfel: imaginile poartă cu ele caracterul potențial inteligibil, la fel cum toate obiectele sunt create cu un potențial inteligibil de către Dumnezeu, tocmai pentru a fi pe masura puterilor cognitive ale omului. O modalitate de a identifica facultatea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
manieră în care poate fi înțeleasă operația intelectului agent. La fel cum, pentru a vedea un obiect, este nevoie ca transpa rentul să fie actualizat de lumină, să fie în mod actual transparent, la fel, inteligibilitatea imaginilor trebuie ac tualizata. Iluminarea imaginilor este o operație analoga aprinderii unei lumini într-o cameră întunecată, operație care face vizibilă o serie întreagă de obiecte, pe care altfel nu le-am fi putut vedea. În același mod, cănd intelectul agent iluminează imaginile, poate „vedea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
într-o cameră întunecată, operație care face vizibilă o serie întreagă de obiecte, pe care altfel nu le-am fi putut vedea. În același mod, cănd intelectul agent iluminează imaginile, poate „vedea“ ceea ce este inteligibil în ele. Mai clar, procesul iluminării poate fi asemuit operației pe care o efectuează un aparat cu raze Röntgen. În starea naturală oasele nu sunt vizibile, deși sunt în fiecare dintre noi. Nu le putem vedea pentru că sunt ascunse în spatele pielii, sângelui, ligamentelor, mușchilor ș.a.m.
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sunt vizibile. Intelectul agent, asemenea unui aparat cu raze Röntgen, nu este nevoit să aibă capacitatea de a „vedea“ și sensibilele particulare, si universalele imateriale pentru a le putea extrage doar pe cele din urmă. Am putea spune, așadar, ca iluminarea este operația intelectului care evidențiază caracterul inteligibil al obiectelor, scheletul lor conceptual, realizând totodată operația de abstractizare a trăsăturilor accidentale care alcătuiesc imaginile. Ceea ce rămâne în urma acestei operații este specia inteligibila, care, asemenea imaginilor și speciilor sensibile, este cea prin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care alcătuiesc imaginile. Ceea ce rămâne în urma acestei operații este specia inteligibila, care, asemenea imaginilor și speciilor sensibile, este cea prin care intelectul posibil cunoaște esență obiectelor extramentale, este id quo-ul cunoașterii intelective. Realizând această dublă operație, de abstractizare și de iluminare, intelectul agent oferă intelectului posibil materialul de lucru. Speciile inteligibile sunt depuse în intelectul posibil, ele fiind cele care informează intelectul posibil, cele cu care acesta intra propriu-zis în contact: (ÎI.5.5.) Ad quartum dicendum quod phantasmata et illuminantur
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
1) prefixul prae oferă o nuanță de anterioritate termenului lângă care stă; (2) râdă cină intelligo este folosită, în acest caz, deoarece activitatea se desfășoară la nivelul intelectului; (3) singurele funcții pe care le are intelectul agent sunt cea de iluminare și abstragere, din imaginile senzoriale, a speciilor inteligibile; altfel spus, intelectul agent actualizează caracterul inteligibil al informațiilor senzoriale despre obiect, făcându-le astfel pe masura intelectului posibil. Pregătirea pentru cunoaștere ar însemna nu o primă cunoaștere sau o cunoaștere dinaintea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ca praeintelligitur nu poate fi înțeles că un fel de cunoaștere? Motivul e simplu și se bazează pe faptul că, în corpusul tomist, intelectul agent nu are decât cele două funcții mai sus menționate: de abs tra gere și de iluminare a speciilor inteligibile. Dacă prae intelligitur 153. 226 DE LA QUO LA QUOD e interpretat că pregătire pentru cunoaștere, (ÎI.2.19.) rămâne un pasaj singular, privând astfel ingenioasă interpretare propusă de Robert Pasnau de un suport textu al suficient. Revin
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
n. 3; Summa theologiae, I, q. 85, a. 2, ad 3) (A.3). Așadar, daca as consideră, împreună cu Norman Kretzmann, ca intelectul agent este cel care formează conceptul, ar trebui să accept o serie întreagă de funcții ale intelectului agent: iluminarea și abstragerea speciilor inteligibile din imagini, formarea conceptelor și cu noasterea sau înțelegerea propriu-zisă; totuși, o asemenea perspectiva este contrazisa de textele tomiste, mai exact de ceea ce Toma din Aquino afirmă în următoarele locuri din Summa theologiae și Summa contra
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a dăruit și tuturor celorlalte daruri. Câtă spaimă șice deznădejde mă va cuprinde atunci!Fiecare osândit va zice: mult a făcut Dumnezeu ca să mă mântuiască. Câte binefaceri firești ale harului mi-a dat ca să mă convingăsă-L iubesc! Câte insuflări, câte iluminări, câte taine - ca să mă aducăpe calea mântuirii! M-a mângâiat cu făgăduințe, m-a amenințat cuîngroziri, mi-a dat vreme de pocăință. Dar, din pricina împietritei mele inimi, toate au fost în zadar. Deci foarte de departe sunt osândit.Puteam ușor
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
faza ultimă a urcușului duhovnicesc<footnote Magistrand N.V. Stănescu, op. cit., p. 33. footnote>. În acest urcuș, Moise se bucură de arătări (teofanii) ale lui Dumnezeu diferite una de alta, potrivit nivelului de ascensiune pe care se afla el pe munte. Iluminarea are drept corespondent biblic rugul ce ardea fără să se mistuie, și marchează începutul vieții duhovnicești, atât prin cunoașterea propriei păcătoșenii, cât și prin sesizarea bunurilor duhovnicești către care sufletul este îndemnat. Norul din deșert exprimă îndepărtarea de lucrurile deșarte
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
preotului, l-a derutat puțin, dar în adâncul sufletului simțea că nu putea să fie chiar așa. Rațional, îi dădea dreptate, dar din suflet simțea cu totul altceva. Acesta a fost momentul când s-a creat în mintea lui o iluminare, între ceea ce simte omul și ceea ce gândește. Era atât de greu să le separi și să le decodifici. Dar pentru el a constituit o mare provocare, parcă descoperise ceva, îi apăruse un soi de derută. Își dăduse seama că rațiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Hans Podesta, Adolphe Bernays, Edwin Garrigues Boring. Această poziție a lui Ewald Hering a generat o serie de cercetări experimentale de confirmare, din cadrul acesteia cel mai cunoscut nume fiind cel al lui Franz Hillebrand. Acesta pornește de la constatarea că la iluminarea slabă, obiectele colorate sunt văzute fără culoare. Are loc o tranformare a valorii lor de luminozitate, cum a scos în evidență binecunoscutul fenomen Purkinje. Preocuparea pentru studiul culorilor este veche de când lumea, eforturile în această direcție find intensificate și diversificate
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
luminozității, saturației, proporțiilor combinărilor cromatice. O atenție deosebită a fost acordată identificărilor sursei de eroare, de exemplu atunci când la lumina naturală soarele razelui erau prea puternice. Foarte perturbantă s-a dovedit în cercetare imposibilitatea de a provoca local și temporar iluminări constante. Oferim o mostră a meticulozității în notare a doctorandului Eduard Gruber. Acest tabel se referă la: Cercetarea de control pentru verde=50o luminozitate și saturație schimbătoare. Adăugire de alb. Observator: domnul doctor Cohn. Depărtarea ochilor de discul de comparare
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
razelor luminoase să treacă prin zona periferică a cristalinului, acest diafragm colorat împiedică apariția aberațiilor sferice și cromatice. II.10.1. ADAPTAREA LA LUMINĂ Diametrul variabil al pupilei este reglat în funcție de intensitatea luminii pe cale neurovegetativă de către reflexul pupilar la lumină. Iluminarea intensă reduce diametrul pupilei până la 1 - 2 mm și poate crește până la 8 - 9 mm în timpul expunerii ochiului la lumină slabă. Reducerea fantei pupilare (mioza) în cazul luminii puternice se datorește contracției fibrelor circulare ale musculaturii iriene, în timp ce dilatarea pupilei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dispreț, primul termen fiind revelat prin antifrază, cel de-al doilea prin fraza care trebuie subînțeleasă: Este absolut indispensabil să întemeiem un institut pentru domesticirea, prăsirea și educarea licuricilor, lampyris resplendes având misiunea de a studia un nou sistem de iluminare a orașelor Rregatului cu aceste interesante gângănii fosforescente. Închipuiască-și orice rromân cu dorr de țară câtă economie și ce lumină strălucitoare gratuită și igienică. Dar pentru asta, savantul nostru, bărbatul ingenios, patriotul neobosit care a descoperit această luminoasă idee trebuie
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
iar "lacrima", care apare pe obrazul unui procuror când află, din întâmplare, că un om a fost condamnat pe nedrept și apoi a decedat pare să dezechilibreze pentru o clipă un univers caragialesc, pentru că însoțește un foarte scurt moment de iluminare, de epifanie a existentei mecanice, reificate: Pentru mine omul n-a existat ! Am avut spețe, categorii, cutiuțe, rafturi și căutam pripit să văd cât mai repede eticheta. În această spițerie a Palatului de Justiție, unde dreptatea se dă cu lingurița
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de găsire ori recuperare, fizică ori spirituală, dincolo de experiențele uzuale, într-o călătorie a "ieșirii din pubertate și a intrării în maturitatea responsabilă", prin probe și revelații care să îl determine să renunțe la sine pentru ceva mai măreț (ceilalți, iluminarea etc.) și nu poate obține nimic fără sacrificiu; nu contează dimensiunea morală a actului (soldatul german este la fel erou precum cel american care îl ucide în război) și uneori eroul poate acoperi un plan local, dar rata nivelul global
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
anumit grad de conștiință, este un mit potențial. Universul în creierul unui animal superior este tradus într-o serie de mituri, adică în reprezentări de o clipă care dispar îndată ce sunt produse. Cu cât memoria și conștiința stabilesc legături între iluminările percepției lui "nu eu", cu atât mitul devine mai clar și animalul urcă pe scara ființelor." Ibid, p. 18. 244 Karen Armstrong, O scurtă istorie a mitului, p. 7. 245 Ibidem, p. 7. 246 Ibid., p. 8. "Mitul privește în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Galway, decât în cazanul de stres și epuizare în care se transformase Dublinul). Cumpărarea apartamentului declanșase mecanismul notelor de plată astronomice. Nu-și dăduse seama câți bani avea să cheltuiască pe mai mult nefolosita aparatură din bucătăria ei minusculă, pe iluminarea ideală a sufrageriei sau pe pernele de diverse mărimi ale patului său dublu. Dar știa că într-o zi avea să iasă de sub apăsarea datoriilor (la urma urmei, avea, spre mirarea ei, o slujbă bine plătită!) și îi plăcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
să aștern pe hârtie acest pelerinaj atât de frumos și înălțător. Este o bucurie pentru mine că public ceea ce am văzut, oricum când vezi, sau citești îți dă o stare de liniște lăuntrică, o trăire, o transformare în bine, o iluminare și o putere. Da, cred, ca e o taină măreață. E Dumnezeirea în ea și în noi. Ne leagă ceva tainic. E lucrarea lui Dumnezeu, este mâna Lui, ne face să cugetăm adânc, și ne invită pe toți să ne
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]