3,832 matches
-
la „Viața românească”. Debutează cu poemul Manifest în ziarul „Victoria”, în 1944 (semnând Ștefan Colin), iar prima carte, 27 poeme, îi apare în 1947. După o activitate nerelevantă ca poet și autor de proze prolectultiste, devine unul dintre cei mai iluștri reprezentanți ai basmului cult și pionier al prozei science fiction, recunoscut ca unul dintre întemeietorii genului în literatura română. Primește numeroase premii literare și recunoașteri internaționale: Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru volumul Capcanele timpului (1972) și pentru romanul Babel
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
cu parantezele digresive și comentariul eseistic. Coordonatele ideatice fundamentale ale operei mateine sunt, în opinia lui C., „patima morții”, mitul „semeței seminții”, „demonismul”, „dandismul”, mitul „vârstei de aur” și nu în ultimul rând „violența pamfletară”, care trimite direct la opera ilustrului părinte al lui Mateiu. Una dintre concluziile fundamentale ale studiului este că scrierile acestuia sunt „ficțiuni memorialistice”, singurul personaj al Crailor de Curtea-Veche, ca și al celorlalte proze ale sale, fiind însuși povestitorul. SCRIERI: Opera lui Mateiu I. Caragiale, București
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
se adaugă la toate acestea câteva complicații sentimentale, uneori chiar între membrii celor două categorii maniheic opuse, o acțiune captivantă prin răsturnări de situație și intervenția lui „deus ex machina”, replici spumoase și ușor nonconformiste. Cu aportul unor mari și iluștri actori, aceste piese schematice, continuând în fond teatrul bulevardier, se transformă în spectacole de succes și uneori chiar de durată (Mielul turbat s-a jucat, în 25 de ani, de mii de ori, ca și Opinia publică, montată și în
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
XVI-lea începe, la noi, cu Neagoe Basarab, Renașterea, spre a se încheia la sfârșitul primei jumătăți a secolului următor, prin faptele de cultură ale unor ierarhi și boieri cărturari din toate ținuturile românești, printre care Udriște Năsturel, cel mai ilustru precursor al b. Demonstrarea acestei teze formează cuprinsul unei alte cărți a lui Dan Horia Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii (1984). În volumul consacrat literaturii de expresie barocă, stilul acesteia e văzut ca o concretizare la scara continentală a unei
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
parte din timp scrisului, fără a renunța la viața mondenă. Distincția, inteligența, farmecul personal făceau din ea o prezență căutată în saloanele aristocratice ale timpului și, totodată, o amfitrioană fascinantă la palatele sale de la Posada și Mogoșoaia. A cunoscut oameni iluștri, de toate națiile și profesiile (literați, politicieni și diplomați, capete încoronate, oameni de știință, artiști), corespondența și opera sa memorialistică fiind înțesate de nume celebre (O. Goga, V. Pârvan, I. G. Duca, P. Claudel, M. Proust, Churchill, Roosevelt, Chaplin ș.a.
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
Paris), „Revista scriitorilor români” (München) ș.a. Singurul său volum de versuri, intitulat La apus de cuvânt, apare în 1970, la Roma, cu o prefață de Mircea Popescu și cu desene și ilustrații de Eugen și Tudor Drăguțescu. Cartea este dedicată ilustrului latinist N. I. Herescu, care a contribuit nu numai la formarea intelectuală a autoarei, ci i-a marcat și destinul literar. B. a adus în alchimia poeziei propria sa cultură, europeană și umanistă, ca și Ion Pillat, de altfel, cu care
BODISCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285776_a_287105]
-
tău. Pentru el, tu reprezinți încununarea eforturilor sale, moștenitor al virtuților a șaizeci și patru de regi pioși, născut sub un astru fericit [...] Regii, asemeni popoarelor, sosesc pe firul orașului pe care îl vom numi Heliaca, unde s-au format iluștrii eroi; și în mijloc, va așeza, așa cum este așezat în ceruri, templul, care va fi curtea părintelui superior și a senatului regal, si va depune sceptrele regatelor la picioarele podurilor lui Hristos." <footnote Tute le opere di Tomaso Campanella, a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
prin structurare și scriitură, de „memoriile” ori „autobiografiile literare” canonice. În anii ’90, C. publică o serie de volume fragmentare, cu statut multiplu ori incert: ele sunt, simultan, în diferite proporții, jurnale, confesiuni comentate, comentarii în marginea textelor unor autori iluștri (Nietzsche, Cioran), colecții de note de lectură, acumulări de citate și de referințe bibliografice, montaje de fragmente eseistice pe cele mai diverse teme circumscrise din realitatea cotidiană, prozaic-derizorie, din actualitatea social-politică (scrutată, aceasta, din punctul de vedere al omului de
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
de tezaurizare a formelor de spiritualitate națională în slujba unui proiect politic - utopia unei „societăți de mâine”, reflex al unui nou iluminism. Dincolo de memoria culturală care nutrește substanța paginilor din Amintiri și portrete, se detașează conturul viu al unor personalități ilustre, prin evocarea unor gesturi și moduri de a fi revelatoare: izbucnirile subite ale „vulcanului” Iorga, neașteptatele entuziasme ale tăcutului Blaga, umorul sfidător al lui Valeriu Braniște, generozitatea lui Vasile Goldiș ascunsă sub un chip impenetrabil, spiritul mucalit al tribunului O.
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
spuneam eu atunci. Puneam fotografia la loc, porneam din nou. Și, când mă gândeam la Charlotte, prezența ei pe străzile acelea ațipite avea evidența, discretă și spontană, a vieții înseși. Îmi mai lipseau doar cuvintele care puteau să o spună. Ilustre ~mp\rate, fiu al lui Alexandru al III-lea, O Fran]\-n s\rb\toare la a ta venire, Prin vocea-mi te salut\-n a Zeilor gr\ire, C\ci doar poetul poate a-i tutui pe regi (n.
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ta bun\ r\spunde inimilor franceze, Cuget\ ad`nc, viseaz\ `n fa]a acestui pod, Ce Fran] a `l `nchin\ tat\lui t\u, Alexandru. Fii tare [i-omenos precum al t\u tat\, P\streaz\-n teac\ sabia-]i ilustru `ncercat\, {i, pa[nic r\zboinic rezemat `n sabie, }arule, te uit\ la globul rotit de m`na ta. ~mp\r\tescu-]i gest `l ]ine-n echilibru, Iar bra]ul t\u puternic nu a ostenit, O dat\ cu Imperiul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
the Economy of Machinery and Manufacture era destinată să explice „acumularea de calificări și știință direcționată către diminuarea dificultății de a produce bunuri manufacturate.” După o analiză exhaustivă a tehnologiilor industriale ale timpului și a implicațiilor economice ale acestora, concluzia ilustrului savant și inventator era că: „este imposibil să nu percepem că artele (în sensul de meserii - subl.ns) și manufacturile țării sunt intim conectate cu progresul științelor și că pe măsură ce avansăm în procesul de ameliorare, fiecare pas necesită pentru reușită
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
opiumul pentru tămăduirea bolnavilor. Strabon nota același lucru despre arabi. în Evul Mediu, medicii și alchimiștii arabi (re)introduc în Europa opiumul, care va cunoaște o carieră prodigioasă nu numai ca remediu terapeutic, ci și ca provocator al „beției albe”. Ilustrul doctor Paracelsus (1493-1541) îl folosea el însuși în cea de-a doua ipostază și îl recomanda în prima. Panaceul recomandat de el era laudanum paracelsi, opium dizolvat în alcool. În secolul al XVII-lea, medicul englez Thomas Sydenham, poreclit Opiophilos
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Romînului" și-ar da osteneala de-a vedea moșiile pe cari biserica e acoperită cu spini, școala cocină, primarul trecut zeci de rânduri pe după zăbrelele mănăstirii Văcăreștilor, să întrebe numai a cui e moșia și va afla desigur numele vreunui ilustru amic politic al său. Iar satul în care va vedea semnele curăției și averii, biserica frumoasă, școala populată și cârciuma pustie va afla aproape totdauna că e proprietatea vreunui reacționar, a vreunui Pașcanu, Rosnovanu, Gr. Sturza. Căci degeaba am tăgădui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
decât ca guvernul să păzească cu sfințenie vechea ospitalitate, vechiul obicei al pământului, de vreme ce România nu are cu statele vecine convențiuni cari s-o oblige la dureroasa estradare a unor familii de origine română. Ce-a răspuns Camera prin gura ilustrului său Fleva, nu străin de originea română, ci român de origine oacheșă? A respins moțiunea. Va să zică majoritatea Flevilor cere să nu se respecte ospitalitatea, cere să se estradeze familiile române cari ar trece Carpații pentru a se așeza în țară
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ci urmăresc înțelesul lui, ba evoluțiunea chiar a acestui înțeles. Această schimbare a spiritului public a observat-o d. C. A. Rosetti. Ca acei dascăli bătrâni cari repetă în fiece an aceleași glume, însă pururea altor urechi, mai tinere, astfel ilustrul părinte al demagogiei române caută urechi nouă pentru farsele sale învechite și crede că le va putea găsi prin demagogizarea acelei clase de oameni care, păstrătoare caracterului național al românului, iubitoare de adevăr și dreaptă, rămăsese pîn' acum neatinsă de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
al ceremonialului, pag. 75, cată să fie de-o origine foarte recentă și confecționat ad-hoc. El nu se aplică nici la foști colegi ai d-lui Brătianu, cari, trecuți prin călugăria cuvioasă a Văcăreștilor, cer dispensă de termen, nici la iluștrii copii ai ortalei, cari, aplicând prea cu multă relighie principiile partidului roșu, încap după zăbrele, nici la evreii cari au maltratat preuteasa cu ocazia înmormîntării rabinului Șor. Ori de câte ori oameni de-o probată malonestitate din partidul roșu sau evrei, vinovați de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Românul, d' a face la Dieta țărei o reprezentațiune în numele întregei biserici ortodoxe a românilor din Ungaria și Transilvania. Înalt Preas. Sa Metropolitul Miron a și împlinit însărcinarea ce i-a dat biserica, cu conștiința și demnitatea ce caracterizează pe iluștrii păstori ai bisericei creștine! " Reprezentațiunea Escelenței Sale, zice " Luminatoriul " (din Temișoara în Banat), este un cap d'opera și o faptă din acele ce vor transmite la nemurire zelul și bunavoință Esc. Sale pentru biserica și școala credincioșilor încrezuți păstorirei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Duverdy dintr-un roman al său, pentru că întîmplarea făcuse să existe în Paris un consilier de Curte cu acest nume. Iată-ne osândiți [și] noi să nu putem imprima nici doamna X, nici d. Y! Dară cu aceste abracadabrante pretențiuni, ilustre confrate, jurnalismul devine ceea ce spune Figaro în faimosu-i monolog și cel dintâi lucru ce am avea cu toții de făcut, începînd cu "Romînul", ca cel mai bătrân organ de publicitate, este să ne aruncăm condeiul în Dâmbovița. Ceea ce ne cauzează însă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cari sunt în contra lefei polcovnicului sunt "inamicii poporului, inamicii libertății și ai națiunii române democrate" (ipsissima verba! Cititorul curios ne poate controla prin "Monitor"). Ba d. C. A. Rosetti ne mai spune că o leafă așa de mare trebuie, pentru ca ilustrul om să "rămîie la noi, să nu se ducă în țările străine, cum auzirăm că se duc toți aciia cari sunt Gianii, Cantilii, Naci[i] pe terenul de ingineri! Călătorie sprîncenată! Ducă-se unde a dus surdul roata și mutul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să fim drepți. Ceea ce nu se cere de la nimeni nu se ceară nici de la profesori. Și ei sunt oameni ca toți oamenii; când unul plagiază nu face decât să urmeze exemplul ministrului său; când e neglijent urmează pe cei mai iluștri dintre concetățenii săi, c-un cuvânt ei sunt ca 148 {EminescuOpXIII 149} toți și toți sunt ca dânșii. Daca există escepții lucrul să nu ne mire. E câte unul care a prins dragoste de știința lui, care, în sfera ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trebuie să fie unghiul format de orizontul unei întărituri și de parapetele ei pentru ca focul să fie razant, d. Brătianu n-ar prea ști ce să ne răspunză. Dar asta nu face nimic. Dumnealui tot cel mai mare și mai ilustru ministru de război rămâne și venirea sa la hătmănie însemnează totdauna ceva - deși nu știm ce. Oarecare însemnătate i se atribuie și venirii d-lui Dimitrie Sturza la Esterne. D. baron de Hahn simpatizează cu germanii și, ca pretins descendent
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
viața țăranului de pe-o zi pe alta se vinde la mezat pentru neplată de dări, în momentul în care starea poporului nostru e mai rea decum a fost vrodată și puterea lui impozabilă istovită după probele de mai sus, ilustrul Carada e trimis la Berlin ca să contracteze o nouă datorie publică de 134 de milioane. Pentru ce? Pentru a construi nouă drumuri de fier, pentru a transporta un grâu ce nu se vinde, o producțiune brută care nu mai află
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui Mihai Vodă Viteazul, un monument istoric aproape egal în vechime cu țara - ce-a devenit acesta? Pușcărie! Turci și austriaci au ocupat țările, dar pușcărie tocmai din această mănăstire n-a făcut. A trebuit "roșii", "naționalii" să vie, cu ilustrul lor Simulescu, ca s-o facă și asta. 188 {EminescuOpXIII 189} Dar oare Carol Îngăduitorul nu va înceta din viața când va sosi sfârșitul prescris de Dumnezeu și regilor și oamenilor de rînd? Oare pușcărie se va face deasupra mormântului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
conservatori, cari să iasă săraci din cabinet? Ba încă încărcați de datorii? Apoi miniștri ați fost? Care e dintre roșii care - ar fi ieșit sărac, doar să fi fost din cale afară prost? Stolojan, C. A. Rosetti, Giani, ba însuși ilustrul Brătianu? Dar ce-ar zice lumea întrebați? Lumea? Ceea ce zice de ei. Sunt isteți, sunt oameni de afaceri - cel ce se conduce de patriotism, de sentimente, de principii e pur și simplu naiv și ridicol. Ei bine, modul de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]