2,423 matches
-
funcționari fără ecran, și despre aceștia vreau să vorbesc. Am ales cazul extrem. La acea limită, absurdul le dă puteri regești. E drept că acești prinți sunt fără împărăție. Dar ei au privilegiul de a ști că toate împărățiile sunt iluzorii. Știu, iată măreția lor și zadarnic se vorbește de nefericirea lor ascunsă sau de cenușa deziluziei. A fi lipsit de speranță nu înseamnă a deznădăjdui. Flăcările pământului nu sunt cu nimic mai prejos decât parfumurile cerești. Nici eu și nici
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ale imaginație, care oferă o libertate absolută operei, uneori fără un scop precis sau o finalitate, duc la un nou tip de obiect al artei și nu la eliminarea finalității lor. Noile forme de artă au dus la o existență iluzorie a lor și, prin urmare, opera de artă nu există decât ca formă ficțională dependentă de percepția și imaginația subiective. Acest lucru este posibil prin intermediul fenomenalității operei. Opera de artă se prezintă ca o formă materială prin intermediul materiei ei și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la identitatea operei. Colaborarea dintre straturi este dependentă de imaginație și, împreună, formează o existență autonomă (Ansichsein) ce intră în opoziție cu opera înțeleasă ca Erscheinung, i.e., o aparență ce poate să fie experimentată ca aparență. Teoria hartmanniană elimină starea iluzorie a operei. Gândită astfel, opera continuă să fie un existent în sine pentru că oferă condițiile necesare autoreflecției, iar acest lucru înseamnă că ceva există pentru ca reflecția să ia parte. Greutatea stratificării ontologice survine în urma lămuririi funcțiilor estetice și a implicațiilor
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cu artele și oferă o concretizare prin experiențele individuale. Obiectivitatea operei nu poate fi definită decât parțial, ca o caracteristică a relației subiective: experiențele intim-subiective diferă de la o persoană la alta. Un alt pericol îl prezintă interpretarea operei ca fiind iluzorie, deci ca o formă de eroare a modului lor de existență. Un exemplu clasic este intepretarea simfoniei a VII-a a lui Beethoven de către Sartre: este considerată a fi în afara realui, a existenței 16. Acest mod de înțelegere a operei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
-a a lui Beethoven de către Sartre: este considerată a fi în afara realui, a existenței 16. Acest mod de înțelegere a operei este caracteristic muzicii, ea nu există, întrucât se desfășoară în imaginație. Dar o operă imaginată nu poate să fie iluzorie pentru că nu are un corespondent real, avem o iluzie atât timp cât există o reprezentare a unui obiect real. Ideea de manifestare a artei în imaginație are o caracteristă mai profundă pe care o întâlnim la Schelling 17: arta ca formă a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
operei literare. Această conexiune se bazează pe entitățile narative și ontologice ale literaturii și duc la interpretarea obiectului individual ca o identitate autentică singulară. Singularitatea literaturii este redată de experiența estetică a obiectului de artă. Simbolul și imaginile narative sunt iluzorii și nu asigură mereu indentitatea și unicitatea obiectului literar. Ambii tropi ontologici sunt activi prin intermediul imaginației care, datorită funcției sale în mentalul comun, poate oferi interpretări subiective sau eronate ce deviază de la adevărul operei de artă. Astfel, ceea ce Ingarden numește
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
capătă o explicație logică, sau o prezentă miraculoasă unde fenomenele supranaturale sunt reale. După Todorov fantasticul apare în două moduri diferite ce implică și două tipuri de genuri fantastice. Primul tip de narațiune fantastică creează o ezitare între real și iluzoriu. Prima stare de ezitare poate explica și interpreta coincidențele ciudate. Al doile tip de narațiune fantastică crează o ezitare între real și imaginar. Prin aceasta se pune sub dubiu prezența oricărui eveniment și personaj cu calități supranaturale. Astfel, înțeles putem
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și-a asumat răspunderea de-a oferi expresia dramatică a momentului. Dilema artei fotografice se află, astfel, între realismul pur, nevoia de a oferi expresii semnificative, concrete prin esență, și pseudorealismul unei decepții bazat pe un conținut format din apariții iluzorii. Totodată, relația intimă dintre elementele artei ridică o serie de întrebări. Arta vizuală fotografică generează multiple opere în anumite circusmtanțe, dar și o singură artă. Ele pot fi definite ca: printarea, definită prin mai multe instanțe sau printr-o instanță
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
temele și tehnicile folosite în piesele de teatru, care, în pofida numărului lor mare, nu cunosc variații tipologice, ci doar graduale, evantaiul dramatic deschizându-se între doi poli: politicul și metateatralul. E drept că o eventuală sciziune între aceștia ar fi iluzorie, deoarece spectacolul și ideologia nu sunt decât fața și reversul aceleiași medalii: exercitarea puterii presupune punerea în scenă a unui show de dimensiuni variabile, iar acceptarea „iluziei comice” implică o formă mai mult sau mai puțin subtilă de politizare. În
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
început în 1943, notații cu un redus conținut autobiografic, ce rețin mai degrabă senzații decât evenimente. Ca și în alte proze ale lui V., personajele din nuvele, singuratice și predispuse la visare, caută să-și recupereze trecutul cotidian în lumea iluzorie a bâlciului sau a circului. Autorul scrie mereu despre ceea ce se află dincolo de aparențele obișnuite, în profunzimea tăinuită a ființei și a lumii. SCRIERI: Versuri, București, 1936; Ferestrele zidite, București, 1993; ed. (Les Fenêtres murées), tr. Alain Paruit, Paris, 1995
VONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290641_a_291970]
-
și relațiile dintre ele, tematica, problemele fantasticului, stilul și limbajul, tehnica narării. Basmul apare, potrivit acestei viziuni, ca o operă cu „arhitectonică bogată și diversă, compozită și totodată coerentă”, cu eroi-prototipuri prezentați în acțiune; construit cu ajutorul miraculosului hiperbolic, al alegoriei iluzorii, basmul dezvoltă structuri generale, linii structurale (narograme). Povestitorul popular, meșter al unei adevărate ars combinatoria, întrunește calități de regizor, scenograf, mânuitor de clișee, afirmându-și originalitatea în cadrul dat al unor motive, în funcție de talent și de limitele narării tradiționale. Un accent
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
acești mastodonți depersonalizați au pervertit valorile clasice ale capitalismului. Guvernarea corporatistă devine din ce în ce mai socială. Într-o astfel de organizație riscurile, dar și reușitele sunt uniform “distribuite” între angajați. Modul de viață occidental nu este ideal, iar mirajul prosperității este la fel de iluzoriu. Mulți fac acest lucru idealizând prosperitatea materială, echivalând-o cu fericirea. Nu este un mod de viață abordabil în condițiile tehnologice actuale, la nivel planetar, oricât de mult ar dori unii acest lucru. Societatea modernă occidentală are capcanele sale. Cea
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
societății. Putem la fel de bine să fim ostatici ai propriilor noastre viziuni. Senzația care o lasă cei mai mulți oameni de știință este că permanent s-au îndepărtat de adevăratele puncte de interes, că au construit un întreg eșafodaj menit să susțină o iluzorie complacere în magia unor cuvinte și concepte întortocheate, dar cu care au tăvălit prin noroi tot ce nu se încadra în peisaj. Nu toți oamenii sunt capabili, sau au chef a se învârti în jurul cozii pentru a descoperi principii. Le
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
agricolă, profită de dezagregarea armatei republicane și se sprijină pe trupele coloniale aduse din Maroc de avioane germane. Ei privesc cu încredere perspectiva unui război civil de cucerire. într-adevăr, la jumătatea lunii august, Franța și Marea Britanie decretează o non-intervenție iluzorie, în vreme ce Germania și Italia îi susțin masiv pe rebeli. Această situație îi oferă lui Stalin ocazia de a crea un abces de fixare contra lui Hitler, de a juca o nouă carte în jocul său diplomatic și de a-și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Internaționale, menite să ajungă emblema internaționalismului comunist. Chiar în momentul în care recomandarea privind Frontul Popular este tradusă în practică în forme diverse în alte țări, inclusiv prin victoria din Chile, experiența singulară din Spania servește ca referință pentru o iluzorie împăcare a democrației cu tranziția spre socialism. Conceptul de „democrație de tip nou”, elaborat în toamna anului 1936 de către Dimitrov și Togliatti, dă un pic de consistență visului unui regim pluralist, excluzându-i pe fasciști, și în care clasele populare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
notorietate ca militant al Chartei 77, dar și datorită reflecțiilor sale asupra „puterii celor fără de putere” (Eseuri politice, 1989). Publicarea în 1992 a jurnalului lui Jan Zabrana O viață întreagă a fost o adevărată revelație: cartea repune în cauză visul iluzoriu al unui „socialism cu față umană”. în Bulgaria, Jeliu Jelev publică Fascismul -stat totalitar (1982) care-i și o descriere a dictaturii comuniste. în Albania, Ismail Kadarî utilizează modalitatea literară și a povestirii codificate pentru a descrie regimul (Iarna marii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
astfel însușirea normelor morale. Artei îi revine de multe ori rolul de întreprinzător, de element de rupere a ritmului cotidian, de refugiu sau chiar de tărâm al făgăduinței. Și cum acest tărâm al făgăduiței capătă de multe ori un aspect iluzoriu rolul învățătorului este acela de a transmite copilului un "bagaj" de cunoștințe necesar ca acesta să înțeleagă, să realizeze nu numai să privească o lucrare. Astfel, prin abilitățile practice din ciclul primar se urmărește dinamizarea vieții psihice a copilului, a
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
propuse de liberalii internaționaliști - diferite variante de securitate colectivă sau de precumpănire a dreptului internațional - sunt respinse de Morgenthau prin argumentul că nici o moralitate internă nu poate fi ridicată la rangul de normă internațională și prin aserțiunea evidentă că este iluzoriu să ne închipuim că una dintre pulsiunile fundamentale ale ființei umane ar putea vreodată să precumpănească definitiv asupra celeilalte. De vreme ce statul mondial, care ar rezolva, la rândul său, problema transformând politica internațională în politică internă, este greu realizabil, se propune
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
va feri de două erori comune: preocuparea pentru motive și cea față de preferințele ideologice. A căuta indicii pentru a înțelege politica externă exclusiv în motivele decidenților este, în același timp, inutil și înșelător. Este inutil deoarece motivele sunt cele mai iluzorii dintre datele psihologice, deformate frecvent cum sunt, dincolo de orice posibilitate de recunoaștere, de interesele și emoțiile actorului și observatorului. Cunoaștem într-adevăr care ne sunt motivele? Ce știm despre motivele altora? Chiar și dacă am avea acces la motivele reale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de o nouă realitate socială; interpretarea demonologică a realității, care suprapune o realitate fictivă - populată mai degrabă de persoane rele decât de probleme aparent imposibil de soluționat - peste cea reală; refuzul de a conștientiza o situație amenințătoare, negată prin verbalizare iluzorie; sau dependența față de infinita maleabilitate a unei realități aparent greu de controlat. Oamenii reacționează la situațiile sociale prin modele repetitive de comportament. Aceeași situație, identificată cu cele precedente, evocă același răspuns. Ipotetic, mintea umană are pregătit un număr de modele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
amenințarea reală: puterea statelor, comuniste sau nu. McCarthysmul nu numai că a oferit cel mai atotcuprinzător exemplu american al abordării demonologice, dar a fost și unul dintre exemplele extreme ale acestui tip de eroare de judecată: a plasat în general iluzoria amenințare a subversiunii interne în locul amenințării reale a puterii rusești. În cele din urmă, este parte integrantă din respectivul model de a crede că nici o problemă - oricât de lipsită de speranță ar putea să pară - nu este cu adevărat imposibil
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în schimb, devin lipsite de sens din cauza rezervelor. După cum a scris în raportul său din 1957 secretarul general Hammarskjold: „...Nu pot să nu-mi exprim îngrijorarea că e posibil ca tendința actuală, dacă nu este oprită curând, să facă aproape iluzoriu întregul sistem al jurisdicției obligatorii”. Tribunalele internaționale Deoarece nici un sistem de drept nu poate fi eficace în limitarea activităților subiecților săi fără jurisdicția obligatorie asupra disputelor acestora, celelalte două probleme fundamentale ale adjudecării - organizarea instituțiilor juridice și efectele deciziilor acestora
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
la fiecare tip de anomalie anatomo-clinică cu rezultatele pozitive și eșecurile pe care le prezintă; dacă privim terapeutica anomaliilor congenitale, în general am putea-o sistematiza în felul următor: I. malformațiile congenitale incompatibile cu viața în care orice terapeutică este iluzorie; II. malformații congenitale în care tratamentul chirurgical se impune de urgență, cum ar fi: 1. ocluzie intestinală; PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com 261 2. stenoza esofagiană; 3. imperforație anală etc. III. malformații congenitale în care
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
stilurilor de conducere, oricât de numeroase și de diversificate ar fi ele, au o mare importanță teoretică și practică. Răspunzând exigențelor de raționalitate clasificatoare, ele permit identificarea, denumirea și localizarea fluxului indefinit de acte comportamentale, dând, în felul acesta, sentimentul (iluzoriu sau nu) înțelegerii multiplicității și varietății individuale. Totodată, tipologiile satisfac narcisismul celui care are acces la ele, deoarece îi permit să se cunoască și să se localizeze printre cei din jurul său. În fine, ele pot fi luate ca punct de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
derivate din obiectivele organizației; și, în final, alegerea soluției care maximizează rezultatul. Cei care s-au pronunțat cu privire la acest model (Martinet, 1983; Helfer, Kalika, Orsoni, 1996; Plane, 2003 ș.a.) arată că el conține o serie de principii ce sunt adeseori iluzorii în practică (decidentul are preferințe clare; el dispune de informații perfecte; schimbarea sistemului depinde exclusiv de voința decidentului unic și rațional) (vezi Plane, 2003, pp. 141-142). Și modelele raționalității limitate au generat dezvoltări interesante. Astfel, modelul elaborat de Simon a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]