7,197 matches
-
000 lei • Dicționar de termeni economici și juridici (român-englez), Areta Voroniuc, 168 pag., 60.000 lei • Dicționar de istorie și politică europeană. 1945-1995, Derek Urwin, 560 pag., 186.000 lei • Dicționar englez-român, Petru Iamandi, 552 pag., 120.000 lei • Dicționarele imaginarului: Horror, Florin Mircea Tudor, 220 pag., 240.000 lei • Dicționarele imaginarului: S.F., Sorin Pârvu, 200 pag., 218.000 lei • Expresii românești, Stelian Dumistrăcel, 315 pag., 120.000 lei • Pînă-n pînzele albe. Expresii românești. Biografii-motivații, Stelian Dumistrăcel, 536 pag., 160.000
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
168 pag., 60.000 lei • Dicționar de istorie și politică europeană. 1945-1995, Derek Urwin, 560 pag., 186.000 lei • Dicționar englez-român, Petru Iamandi, 552 pag., 120.000 lei • Dicționarele imaginarului: Horror, Florin Mircea Tudor, 220 pag., 240.000 lei • Dicționarele imaginarului: S.F., Sorin Pârvu, 200 pag., 218.000 lei • Expresii românești, Stelian Dumistrăcel, 315 pag., 120.000 lei • Pînă-n pînzele albe. Expresii românești. Biografii-motivații, Stelian Dumistrăcel, 536 pag., 160.000 lei Colecția MEMO • Abordarea științei politice, Michel Hastings, 120 pag., 71
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
aceeași colecție: Dicționar de adjective franceze, Ioan Baciu Dicționar de termeni economici și juridici (englez-român), Areta Voroniuc Dicționar de termeni economici și juridici (român-englez), Areta Voroniuc Dicționar de istorie și politică europeană. 1945-1995, Derek Urwin Dicționar englez-român, Petru Iamandi Dicționarele imaginarului: Horror, Florin Mircea Tudor Dicționarele imaginarului: S.F. , Sorin Pârvu Pînă-n pînzele albe. Expresii românești. Biografii-motivații, Stelian Dumistrăcel Redactor: Monica Vasiliu Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar: 2004 • Apărut: 2004 • Format 1/32 (70 ( 100) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ioan Baciu Dicționar de termeni economici și juridici (englez-român), Areta Voroniuc Dicționar de termeni economici și juridici (român-englez), Areta Voroniuc Dicționar de istorie și politică europeană. 1945-1995, Derek Urwin Dicționar englez-român, Petru Iamandi Dicționarele imaginarului: Horror, Florin Mircea Tudor Dicționarele imaginarului: S.F. , Sorin Pârvu Pînă-n pînzele albe. Expresii românești. Biografii-motivații, Stelian Dumistrăcel Redactor: Monica Vasiliu Tehnoredactor: Cristina Aiftimie Bun de tipar: 2004 • Apărut: 2004 • Format 1/32 (70 ( 100) INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 C.P. 161 • cod 700198
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
limitează la scara infinitului mic. Sisteme macroscopice precum fasciculele laser, helium-ul superfluid sau metalele supraconductoare prezintă efecte cuantice pe scară largă. Cu toate acestea, lumea cuantică rămîne, pentru marele public, o lume îndepărtată, paradoxală, ambiguă, la frontiera dintre real și imaginar. Și totuși, un eveniment extraordinar s-a produs către sfîrșitul secolului al XX-lea, ca și cum cunoașterea științifică dorea să sărbătorească, în felul ei, centenarul nașterii mecanicii cuantice: trecerea bruscă a ideilor ce păreau rezervate, cu doar cîțiva ani în urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Jung și Pauli. Experiența depresivă, ca moarte a sinelui, urmată de o renaștere, poate fi trăită ca o adevărată inițiere, prin profunzimea vertiginoasă a scufundării în adîncul sinelui. Aș îndrăzni chiar să formulez ipoteza că experiența depresivă a deschis vanele imaginarului și afectivității. Aceste experiențe depresive au fost însă asimetrice. Din cîte știu, Lupasco nu a trecut printr-o asemenea experiență. În cazul lui Jung, ea avea ca fundal un prea gol al intelectului; gîndirea era ca blocată, suspendată la porțile
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
un adept entuziast al cuaternarului. Mergea pînă acolo încît își încheia scrisorile către Fierz prin formula "cu salutări cuaternare"21. Dincolo de această anecdotă, Pauli credea, la fel ca Jung, în valoarea cuaternarului în ideea revalorificării intuiției, a vieții interioare, a imaginarului, deschizînd porțile acestui fabulos rezervor de energie care este inconștientul, perceput ca fiind iraționalul, răul, tenebrele 22. Altfel formulat, ce este rațiunea în prezența mai multor niveluri de realitate ? Fiecare nivel de realitate este legat de un anumit nivel de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de realitate este legat de un anumit nivel de rațiune. Rațiunea este ansamblul nivelurilor de rațiune. Împletirea și coerența ansamblului nivelurilor de rațiune traduce împletirea și coerența ansamblului nivelurilor de realitate. Am putea chiar privi rațiunea ca fiind născută de imaginarul naturii. Dar asta ne-ar duce prea departe. Trebuie, totuși, să distingem "nivelul de rațiune" de "mica rațiune". "Mica rațiune" rezultă din contracția tuturor nivelurilor de realitate într-un singur nivel de realitate. "Mica rațiune" este deci, cel puțin în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fi, de exemplu, cea consacrată dogmei Adormirii Maicii Domnului, promulgată pe 1 noiembrie 1950) demonstrează limpede că Dali era familiarizat cu mecanica cuantică, al cărei părinte fondator era tocmai Max Planck 23. Proprietățile lumii cuantice au stimulat în mod deosebit imaginarul lui Dali. El era convins că particulele cuantice sunt elemente angelice 24. De la cine putea el avea toate aceste in-formații, dacă nu de la Lupasco? Lupasco și Dali s-au întîlnit de mai multe ori. Lupasco, însoțit de familia sa, l-
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
scenarii, idei, cu tot felul de construcții imaginare. Dar cînd actualizez aceste obiecte, ființe, scenarii, idei, construcții imaginare prin organele mele de simț, ele se cufundă în inconștiență. Într-un sens, ele încetează să existe, căci nu mai au bogăția imaginarului: aceste obiecte devin un obiect, aceste ființe devin o ființă precisă, aceste scenarii devin un eveniment precis, aceste idei devin o idee, aceste construcții imaginare devin un fapt. Secretul acestei alchimii a raportului Subiect-Obiect rezidă în abolirea terțului inclus. Echilibrul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Lupasco L'Homme et l'œuvre, op. cit., pp. 93-112; Yves Durand, L'apport de la perspective systémique de Stéphane Lupasco à la théorie des structures de l'imaginaire et à son expérimentation (Aportul perspectivei sistemice a lui S.L. la teoria structurilor imaginarului și la experimentarea acestuia), in Stéphane Lupasco L'Homme et l'œuvre, op. cit., pp. 75-92. 31 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit. , p. 52. 32 Ludovic de Gaigneron, L'Image ou le drame de la nullité cosmique (Imaginea sau drama nulității
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
doua situație se constituie în factor perturbator al derulării actului comunicativ. În general, însă, abaterile de la normă sunt concretizate, cel mai frecvent, în forme ,,neliterare"22, generate/motivate de elemente corelate sub-contextelor idiomatic, religios, socio-cultural, politic, spațio-temporal, afectiv, cognitiv, fiziologic, imaginar colectiv, motivațional colectiv etc.; acestora li se adaugă premisele utilizării unor forme neliterare (abateri de la norma recunoscută) cu rol în potențarea unora dintre ideile transmise sau în sublinierea atitudinii locutorului față de conținutul mesajului vezi, de exemplu, utilizarea unor regionalisme pentru
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prin cuvânt, care capătă rol deosebit și în trecerea de la percepția schematică, nediferențiată, la cea organizată, cu o anumită finalitate; reprezentările (,,evocatoare, de completare, de anticipare și fantastice"43) se dezvoltă; gândirea are un caracter concret; realul se îmbină cu imaginarul (vezi explicarea prin magie a multor situații, acțiuni, a existenței unor obiecte, ființe etc.); gândirea copilului este caracterizată, de altfel, prin ,,tendințe ludice" până pe la 7-8 ani, în condițiile în care este dificilă diferențierea fabulației de gândirea considerată ca adevărată
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
grădiniță, la grupa mare în activitățile de educare a limbajului, cunoașterea mediului și activități matematice, Slatina, Didactic Pres, 2005 Osterrieth, Paul A., Introducere în psihologia copilului, Traducere de Constantin Urmă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1976 Popenici, Ștefan, Pedagogia alternativă: imaginarul educațional, Prefață de Cezar Bîrzea, Iași, Polirom, 2001 Piaget, Jean, Construirea realului la copil, Traducere de Dan Răutu, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1976 Piaget, Jean, Le jugement et le raisonnement chez l'enfant, Neuchâtel-Paris, Éditions Delachaux&Niestlé S.A., 1924
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
specificul demersului ales spre derulare într-o anumită perioadă. Proiectarea, ca etapă a procesului instructiv-educativ, este prezentată din perspective diferite în literatura de specialitate, unul dintre aspecte asociind, în general, proiecția/planul proiectiv, cu ceea ce se asimilează în principiu nivelului imaginarului 339 (colectiv, respectiv individual 340 atât din punctul de vedere al ,,proiectantului" procesului educativ, cât și din punctul de vedere al subiecților vizați). Într-un demers de la general la particular, respectiv de la obiectivele vizate către rezultatele obținute, activitatea de proiectare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Ștefania, Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar, Ediția a 2-a, revizuită, București, Humanitas Educațional, 2005 Pâslaru, Gabriela Crenguța (coord.); Turcu, Doina; Balint, Maria; Chiruță, Miorița, Didactica învățământului preșcolar, Bacău, Editura ,,Bacovia", 2003 Popenici, Ștefan, Pedagogia alternativă: imaginarul educațional, Prefață de Cezar Bîrzea, Iași, Polirom, 2001 Rafailă, Elena, Proiectarea activităților educative în grădiniță, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 1/2, București, 2003, pp. 63-70 Tudoran, Dan; Sabău, Ioan; Antal, Ilie, Pedagogie preșcolară și școlară, Volumul I, Timișoara, Editura
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
France, 1966 Pintilie, Elena, Jocuri didactice pentru educarea limbajului (ghid metodic). Citit-scris. Grupa mare și grupa pregătitoare, Iași, Editura Apollonia, 1999 Popa, Norica-Dumitra, Valențe instructiv-educative ale basmului, prozei clasice și contemporane, Slatina, Editura Didactic Press, 2006 Popenici, Ștefan, Pedagogia alternativă: imaginarul educațional, Prefață de Cezar Bîrzea, Iași, Polirom, 2001 Preda, Viorica, Copilul și grădinița, București, Compania, 1999 Preda, Rodica; Preda, Vasile, Evoluția limbajului grafic infantil, în Revista Învățământul preșcolar. Educația în anul 2000, nr. 3-4, București, 2002 ***, Programa activităților instructiv-educative în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
1980 [titlu original: Certitudes et incertitudes de la science, Editions Albin Michel, Paris, 1966] 15. ***Dictionary of Classical Mythology, Brockhampton Press, London, 1995 16. ***Dicționar de fizică, Ion Dima (coordonator), Editura enciclopedica română, București, 1972 17. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală, univers enciclopedic, București, 1998 [titlu original: Leș structures anthropologiques de l'imaginaire, Dunod, Paris, 1992/1960] 18. Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, Arhetipuri și repetare, univers enciclopedic, București, 1999 [titlu original: The Myth of the Eternal
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 16. 102 Ibid., p. 17. 103 William Blake, Cărțile profetice, Cei patru Zoa, IV, 142, p. 243. 104 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 23. 105 Ibid., p. 24. 106 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 128. 107 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 55. 108 Ervin Laszlo, Evolution: The Grand Synthesis, 1987. 109 Iisus însuși le spune Apostolilor: Că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am făcut Eu vouă, să faceți și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am făcut Eu vouă, să faceți și voi." (Cf. Ioan, 13,15). Citat de Eliade. 110 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 36 și urm. 111 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 298. 112 Milton, I, 24, 48 și 67 (BCW: 490): "Bowlahoola is nam'd Law by mortals [...] Bowlahoola is the Stomach în every individual man." Foster Damon numește acest exemplu "unul dintre definițiile enigmatice ale lui Blake" ("one of
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
moral al ratării și morții aberante a celor doi, exprimă un soi de simț practic minor, cel al mediocrității incapabile să sesizeze o cît de modestă scară a valorilor ce dau sens moral vieții. Prin neașteptate tranziții din real în imaginar, de la un context social care poate genera și alienarea morală la tragismul existențial survenit ca expresie a lipsei de adevăr și de autenticitate a vieții, autorul conferă piesei sale o dinamică în stare să intereseze, luminînd, prin contrast, aspirația funciară
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
două familii, din Calul verde, lucrare aparținînd lui Constantin Popa, actor al teatrului și principal interpret în spectacol, refac o experiență în datele ei primordiale similară cu aceea a personajelor din Cui i-e frică de Virginia Woolf? Alternanța dintre imaginar și realitatea imediată, dintre visarea lucidă și euforia ieșirii din mediu nu sînt rău conduse în textul actorului-dramaturg. Din păcate, spectacolul seamănă cu o lectură abia urcată în scenă a piesei. [...] Ioan Lazăr ("România literară", 11 martie 1982) * * * Constantin Popa
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
omului de către om! Al doilea nivel e de adîncime, dramaturgul sondînd în ființă, în straturile subconștientului, acolo unde bîntuie fantomele spaimei, acolo unde rațiunea nu are bilet de liberă circulație. Și cum "somnul rațiunii zămislește monștri", transferul din real în imaginar, în oniric se produce pe neobservate, "binevoitorii" vecini de bloc ai profesorului devenind creaturi suprarealiste, întruchipări grotești ale fricii funciare, ale spaimelor acumulate pe traiectoriile unei vieți de supunere lașă, de compromisuri și alinieri obediente. Sub agresiunea acestor făpturi goyești
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
regizorul fiind, în mod declarat, un adept al respectării paginii literare și al dicteului estetic desprins din ea. Am asistat, ca urmare, la o reprezentație în care cheia realistă a tratării se interferează cu cea onirică,, plonjonul din real în imaginar pe care îl efectuează regizorul și interpreții avînd suficiente motivații, chiar dacă acestea sînt foarte discrete, depistarea lor în imaginea scenică presupunînd un ochi exersat și experiență din partea spectatorului. Deși demarează greoi, spectacolul are un crescendo dramatic susținut, căpătînd adîncime în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
formeze imagini congruente despre realitate (chiar dacă sunt deschise), și nu păreri fulgurante, schimbătoare, excesiv de relativizante. Anumite certitudini trebuie transmise. Altfel, apare disiparea, instalarea nonsensului, abisului. „Postmodernizarea” școlii nu este de aceeași factură cu cea produsă În literatură, să zicem. Cu imaginarul te poți juca, cu realitatea (copilului, societății etc.) nu! Se vorbește deseori de o criză culturală, care În fapt este una de educație, de raportare la lumea valorilor. Asistăm la o criză a culturii din perspectiva receptării ei, și nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]