1,810 matches
-
sociale și cognitive ale speciei umane ne permite azi să înțelegem funcțiile intelectuale superioare atât de specifice acestei specii și care, din zorii umanității încă, l-au determinat pe Homo Sapiens să se creadă dotat de un suflet nemuritor și imaterial și astfel diferit de lumea animală. Pentru prima dată în istoria noastră suntem în măsură să înțelegem cine suntem și chiar de a controla viitorul nostru biologic, atât în sens pozitiv cât și negativ. Analiza sociobiologică ne obligă totuși la
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
individuale, supuse propriilor legi, nu interacționează între ele și fiecare reflectă întregul univers. Monadele sunt centre de forță, forță ce este substanță, iar spațiul, materia și mișcarea sunt fenomenale și forma și existența lor sunt dependente de monadele simple și imateriale. Există o fixată de Dumnezeu, monada centrală, între lumea din mințile monadelor și lumea exterioară a obiectelor. Cosmologia lui Leibniz a îmbrățișat teismul tradițional creștin. Psihologul și filozoful englez James Ward, inspirat de Leibniz, a susținut de asemenea o formă
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
Polițo Julio De Caro Lucio Demare Manuel Buzon Mario Battaini Miguel Caló Osvaldo Fresedo Osvaldo Pugliese Pedro Laurenz Ricardo Malerba Ricardo Tanturi Rodolfo Biagi Victor, Ricardo y Raquel Xavier Cugat Din septembrie 2009 tango-ul argentinian figurează pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO.
Tango () [Corola-website/Science/311033_a_312362]
-
Numai materialiștii eliminativi consideră că descrierea omului la nivel personal este falsă și ar trebui înlocuită cu o prezentare din perspectivă exclusiv neurobiologică. Filosofii dualiști consideră că manifestările omului la nivelul personal al categoriilor morale se bazează pe un spirit imaterial, în timp ce noțiunile referitoare la nivelul biologic subpersonal derivă din activitatea materială a creierului. În consecință, între cele două nivele nu s-ar putea stabili o legătură strânsă, întru cât fiecare nivel se manifestă în domenii diferite ale realității. Majoritatea filosofilor
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
este cel mai popular, pe când cel din Coimbra (fado coimbra) este mai rafinat. Fado-ul este extrem de popular în Portugalia și a produs mulți artiști renumiți. În anul 2011 genul muzical portughez "Fado" a fost înscris pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO.
Fado () [Corola-website/Science/309982_a_311311]
-
străvechi zeu cabalin numit de tradiția populară a dacilor Căluș, Căluț sau Călucean. Piesele din „echipamentul” călușarilor poartă și ele denumiri care amintesc de numele zeului, mișcările dansului simbolizând tropăiturile și comportamentul cabalin. România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Călușului (inclus la 25 noiembrie 2005), Doina (2 octombrie 2009) și Ceramica de Horezu (3-7 decembrie 2012).
Călușarii () [Corola-website/Science/309448_a_310777]
-
puteri demiurgice și să-și pună următoarele întrebări: "Dacă Dumnezeu a creat lumea, unde era El înainte de a o crea? [...] dacă spuneți că este transcendent și nu avea nevoie de ajutor, unde este El acum? Și cum poate un Dumnezeu imaterial să făurească o lume materială? Dacă Dumnezeu este de-a pururi perfect și complet, cum a putut să-i apară dorința de a construi?" și apoi să concluzioneze: "Trebuie să știi că lumea este increată la fel cum timpul însuși
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
timp, spațiu, suflet, materie, principiu dinamic sau static. Ea este vacuitatea absolută, opusul Lokăi. Includerea Lokăi în Aloka, două principii absolut contradictorii, nu este surprinzătoare în jainism, ci pare chiar firească: pseudo-universul infinit Aloka cuprinde universul spațial, mărginit, așa cum spațiul imaterial cuprinde materia, forma sau corpul și cum materia integrează spiritul, în cazul viețuitoarelor. Timpul este de asemenea un principiu neatârnat, transcendental și, în conexiune cu spațialitatea cosmică, capătă caracter ciclic divizându-se în două perioade: Utsarpinis (etapa de ascensiune) și
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Un suflet, în anumite tradiții spirituale, filozofice și psihologice, reprezintă esența imaterială (și uneori nemuritoare) a unei persoane sau lucru viu. Multe sisteme filozofice și spirituale învață că oamenii au suflete; unele atribuie suflete tuturor lucrurilor vii și chiar obiectelor fără viață (cum ar fi râurile); această credință este în mod curent
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
referă la vitala respirație, principiul animat în oameni și alte animale, opus cuvântului (soma) însemnând "corp". Se poate referi la o stafie sau spirit al mortului din Homer, și mai mult la o noțiune filozofică a unei esențe nemuritoare și imateriale lăsate în urmă la moarte, încă de pe vremea lui Pindar. Latinul " reprezentat ca o traducere a cuvântului încă din timpul lui Terențiu. Psihic apare juxtapus lângă , de exemplu în Matei 10:28: În septuaginta(LXX), cuvântul traduce ebraicul "nephesh", însemnând
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
Eu" sau "mine" nu se referă la nimic fix. Sunt pur și simplu niște termeni convenabili ce ne permit să ne referim la o entitate mereu schimbătoare. Doctrina "anatta" nu este vreun fel de materialism. Budismul nu neagă existența entităților "imateriale", iar ea (cel puțin tradițional) distinge între stările corpului și stările minții. Astfel, traducerea convențională a termenului de "anatta" prin "fără suflet" poate fi confuză. Dacă termenul de "suflet" se referă simplu la o componentă necorporială în lucrurile vii ce
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
este asociat; ci deasemeni este ceea ce face o persoană." Richard Swinburne, un filozof creștin al religiei de la Universitatea Oxford, a scris că "Este o frecventă critică a dualismului substanței că dualiștii nu pot spune ce sunt sufletele...Sufletele sunt subiecte imateriale cu proprietăți mentale. Au senzații și gânduri, dorințe și credințe, și îndeplinesc acțiuni intenționate. Sufletele sunt părți esențiale din ființele umane..." Originea sufletului a generato o întrebare uneori iritantă în Creștinism; Marile teorii puse la înaintare cuprind creaționismul sufletului, traducianismul
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
factologic spre fenomenologic, dinspre național spre european, dinspre mono- spre multicultural, dinspre sincronic spre diacronic, adică spre relaționarea și conexarea proceselor etnoculturale, transgresând limitele frontierelor efemere sau “tradiționale”, de natură administrativă sau etno-culturală. Muzeul va inova și în ceea ce privește introducerea culturii imateriale în programul muzeal curent spre a ilustra, atât prin expoziții, cât și prin alte manifestări culturale destinate patrimoniului cultural imaterial, un întreit program ideatic ce cuprinde - tradițiile, influențele și experiențele. Tradițiile înseamnă rădăcinile, constantele, liniile de forță ale culturii, ce
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
proceselor etnoculturale, transgresând limitele frontierelor efemere sau “tradiționale”, de natură administrativă sau etno-culturală. Muzeul va inova și în ceea ce privește introducerea culturii imateriale în programul muzeal curent spre a ilustra, atât prin expoziții, cât și prin alte manifestări culturale destinate patrimoniului cultural imaterial, un întreit program ideatic ce cuprinde - tradițiile, influențele și experiențele. Tradițiile înseamnă rădăcinile, constantele, liniile de forță ale culturii, ce urcă din adâncul vremurilor, asigurând continuitatea. Influențele reprezintă schimburile prin care popoarele comunică între ele, puterea de înnoire pe care
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
în baza teoriilor moderne de reprezentare integrală a culturii populare tradiționale, în expresiile sale materiale și spirituale, conceptul modern de „museum vivum”, prin dezvoltarea unui adevărat sistem național de cercetare, valorificare, consolidare, catalizare și transmitere a manifestărilor circumscrise patrimoniului cultural imaterial. Întreg acest program a fost realizat în deplin consens cu Recomandările UNESCO (din anii 1989 și 1999) privind încurajarea salvării și stimularea prezervării active a valorilor culturii naționale, reprezentând tradițiile culturii populare, începând cu meșteșugurile artistice. Programul TEZAURE UMANE VII
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
cu „cei ce nu știu”, dar ar fi necesar „să știe”, evidențiind, totodată, care sunt direcțiile de intervenție și perspectivele evoluției întregului sistem cultural, în mecanismele sale de transmitere clasice și moderne. Programul UNESCO „Tezaure umane vii” prevede salvarea patrimoniului imaterial prin dezvoltarea și implementarea la nivel național și internațional a unor strategii pe termen lung, care să urmărească conservarea - prin colectare, înregistrare și arhivare - și revitalizarea - prin încurajarea de cunoștințe și aptitudini privind transmiterea generațiilor viitoare - a valorilor tradiționale în
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
internațional a unor strategii pe termen lung, care să urmărească conservarea - prin colectare, înregistrare și arhivare - și revitalizarea - prin încurajarea de cunoștințe și aptitudini privind transmiterea generațiilor viitoare - a valorilor tradiționale în domeniul artefactului artistic. Definirea conceptelor de „patrimoniu cultural imaterial" și „tezaur uman viu" este foarte dificil de făcut trebuind să se țină seama de condițiile social-istorice și culturale ale fiecărei țări ce adoptă sistemul. Conform "Recomandation sur la sauvegarde de la culture traditionnelle et populaire" (1989) „cultura tradițională și populară
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
umane vii sunt persoanele care dețin, la cel mai înalt nivel, deprinderile și tehnicile necesare pentru producerea anumitor aspecte de viață culturală a unui popor și pentru continuarea existenței patrimoniului lor cultural material”. Prin "Convenția Internațională" pentru Salvarea Patrimoniului Cultural Imaterial, adoptată la 17 octombrie 2003, la Paris, patrimoniul cultural imaterial este înțeles ca: „practicile, reprezentările, expresiile, cunoștințele și îndemânările, cât și instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale care le sunt asociate - comunitățile, grupurile și eventual indivizii recunoscuți ca făcând parte
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
nivel, deprinderile și tehnicile necesare pentru producerea anumitor aspecte de viață culturală a unui popor și pentru continuarea existenței patrimoniului lor cultural material”. Prin "Convenția Internațională" pentru Salvarea Patrimoniului Cultural Imaterial, adoptată la 17 octombrie 2003, la Paris, patrimoniul cultural imaterial este înțeles ca: „practicile, reprezentările, expresiile, cunoștințele și îndemânările, cât și instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale care le sunt asociate - comunitățile, grupurile și eventual indivizii recunoscuți ca făcând parte din patrimoniul lor cultural. Astfel patrimoniul cultural imaterial, transmis din
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
patrimoniul cultural imaterial este înțeles ca: „practicile, reprezentările, expresiile, cunoștințele și îndemânările, cât și instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale care le sunt asociate - comunitățile, grupurile și eventual indivizii recunoscuți ca făcând parte din patrimoniul lor cultural. Astfel patrimoniul cultural imaterial, transmis din generație în generație, este recreeat în permanență de comunități și grupuri, în funcție de locul lor, de interacțiunea cu natura și de istoria lor și le dă un sentiment de identitate și de continuitate, constribuind astfel la promovarea respectului diversității
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
în permanență de comunități și grupuri, în funcție de locul lor, de interacțiunea cu natura și de istoria lor și le dă un sentiment de identitate și de continuitate, constribuind astfel la promovarea respectului diversității culturale și a creativității umane”. Patrimoniul cultural imaterial - artele plastice, artele mecanice, artele interpretative - reprezintă una dintre sursele esențiale ale identității noastre etnoculturale. Raportarea culturii populare la cea a altor popoare și realizarea unor studii comparative ne va ajuta să ne privim critic propriul tezaur etnografic, deci să
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
vom încadra distinct față de celelalte națiuni, în ramele universale. Se va putea adică ști precis prin ce anume elemente, caracteristice numai nouă, contribuim noi la edificiul spiritual - atât de multicolor și totuși atât de ceremonios unitar - al lumii”. Patrimoniul cultural imaterial este foarte vulnerabil, riscând să fie înlocuit cu o cultură standardizată datorită atât modernizării socio-economice, cât și progresului tehnicilor informaționale. În acest context se impune nevoia urgentă de a stopa pierderile viitoare prin prezervarea acestora (identificare, arhivare, cercetare), prin asigurarea
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
nivel. Fără a cunoaște provocarea UNESCO din 1989 și în absența unui program național axat pe o asemenea problematică "Complexul Național Muzeal „ASTRA"" a articulat, încă din 1983, un sistem propriu prin care și-a asumat responsabilitatea protejării patrimoniului cultural imaterial. Nici nici până în prezent inițiativa nu a devenit o prioritate, dar a primit recunoașterea națională și internațională. Pentru realizările remarcabile obținute în anul 2001, Ministerul Culturii și Cultelor a decernat "Muzeului „ASTRA”", Premiul „Al. Tzigara Samurcaș“ ce s-a acordat
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
începutul anilor '90, "Complexul Național Muzeal „ASTRA”", el însuși în fața unei provocări capitale, aceea de a-și reînnoi funcțiile fără a le abandona pe cele clasice, și-a asumat sarcina de a proteja, încuraja și valorifica superior patrimoniul cultural național imaterial. Pe baza experienței acumulate și a constatărilor făcute în urma cercetărilor de teren s-a semnalat necesitatea de asistență și de asociere a creatorilor populari. În acel moment muzeul a devenit catalizatorul procesului de constituire a "Asociației Creatorilor Populari din România
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
specifice care conduc la o intensă interacțiune între actanți și realizarea, prin participarea internațională, a unei mai bune cunoașteri a meșteșugurilor și a celor care le practică. ACADEMIA ARTELOR TRADIȚIONALE DIN ROMÂNIA. În cadrul programului național de protejare a patrimoniului cultural imaterial, inițiat de Complexul Național Muzeal "ASTRA", având o concepție sistemică riguroasă, antamând și catalizând capacități, energii și potențe din întreaga țară, Academia Artelor Tradiționale din România este însăși cheia de boltă a edificiului, conceput ca o construcție barocă, cu șapte
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]