5,812 matches
-
forțează cuprinderea complexității unui real”, susține A. Page. Sau, În alți termeni, modelul este o reprezentare ori o construcție substanțială sau mintală, artificială, bazată pe raționamente de analogie, pe un efort de gândire deductivă. Un model tinde să reproducă (să imite), pe un alt plan și În altă formă, bineînțeles, un original, un sistem complex (un obiect,fenomen, acțiune, proces, o stare de fapt, o situație, o problemă etc.), fie În ansamblul lui, fie parțial. Modelul și sistemul original sunt izomorfe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de modele logice (propoziționale). (Așadar, modelele ideale pot fi:grafice, simbolice și logice. Alături de cele materiale și acestea sunt modele descriptive.) Modelarea simulatorie. Uneori se recurge la ceea ce se cheamă modelare simulatorie (bazată pe modele simulatoare) și deci, care mimează (imită) unele fenomene, procese, fapte, acțiuni sau comportamente. Simulacrul depășește analogia, este o creație, este produsul unui act pozitiv și imaginativ. Există simulacre structurale (care redau structura unui sistem, principiile organizării), precum și simulacre funcționale, care redau funcțiunea, principiile funcționării, dinamica mișcării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
această metodă se leagă de specificul Învățării sociale a cărui proces se realizează, În bună parte, prin expunerea de modele de viață reală. Modele care În mod intenționat sau neintenționat Întruchipează structuri de comportament care pot să fie observate și imitate de către alții (Davitz, Ball, 1978, pp. 370-371). Aceste modele demonstrează reacțiile corecte În Înlănțuirea lor adecvată. Într-un sens mai larg Învățarea socială este o Învățare prin experiența altora, prin experiența umanității, prin cultură. Ceea ce Înseamnă că se acordă importanță
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fictivă)" Se poate Învăța nu numai din experiența directă, autentic trăită, ci și din experiența simulată. Așa s-a ajuns la metodele de simulare, alte variante de experimentare, practice. A simula este similar cu a mima, a te preface, a imita, a reproduce În mod fictiv acțiuni, fapte, sisteme, fenomene etc. absente de fapt, dar creând impresia că există sau că se petrec cu adevărat. Se pot simula situații veridice din viața și activitatea curentă a adulților (activități, ocupații, stări de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cadrul activităților artistico.plastice se pot întâlni situații când, datorită atitudinii învățătorului sau profesorului față de ideile originale ale elevilor, aceștia să se inhibe iar nivelul calitativ al lucrărilor să aibă de suferit, binenteles în sens negativ. Constrângerea elevilor de a imita unele scheme sau șabloane date de-a gata reprezintă o piedică importantă, un blocaj pentru activitățile lor creatoare. Blocajul poate apare chiar în momentul de început al orei, când în atelierul de lucru apare un învățător sa un profesor autoritar
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
avea jucăriile false ori contrafăcute asupra prețurilor, dar și a cotei de piață a diferiților concurenți, ca și a nou-intraților. 6. Rezultatele obținute creează temerea că ar putea apărea un număr însemnat de nou-intrați și că produsul este ușor de imitat. Cercetătorul, ce va urma să opteze pentru o strategie, consideră că trebuie realizate anumite iterații pentru colectarea unor informații suplimentare. Acestea se vor focaliza pe produs, pe concurenți și pe furnizori sau pe posibilii colaboratori. În paralel, se construiesc câteva
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
unei viziuni prin care se descoperă viitorul, mai degrabă decât se definește. O abordare corectă din punctul de vedere al principiilor poate oferi viabilitate organizației afectate de incertitudini. Avantajele ca instrument de management ale declarării misiunii sau tendința de a imita modelul de succes american au făcut ca acest model de comportament al organizației să se răspândească și în afara SUA, în zone cu alt specific sociocultural sau economic. Moda americană a declarării misiunii s-a difuzat în lumea anglo-saxonă, dar și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Socrate cel tânăr) Prin urmare, dacă există o artă regală, mulțimea celor bogați și întreg poporul n-ar putea niciodată să dețină această știință politică. Cum să poată! Astfel de guvernări deci, după cum se pare, trebuie ca, dacă vor să imite cât se poate mai bine acea guvernare adevărată, adică a celui ce conduce de unul singur bazat pe știință, atâta vreme cât au legi statornicite, să nu întreprindă nimic dincolo de reglementările scrise și de obiceiurile străbune. Foarte bine ai spus! Deci atunci când
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
poate mai bine acea guvernare adevărată, adică a celui ce conduce de unul singur bazat pe știință, atâta vreme cât au legi statornicite, să nu întreprindă nimic dincolo de reglementările scrise și de obiceiurile străbune. Foarte bine ai spus! Deci atunci când cei bogați imită constituția adevărată numim acest fel de guvernare aristocrație; când, însă, nu țin cont de legi: oligarhie. Se pare că da! Și, desigur, atunci când, la rândul lui, unul singur conduce după legi imitându-l pe cel cunoscător, îl numim, rege, nediferențiindu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Foarte bine ai spus! Deci atunci când cei bogați imită constituția adevărată numim acest fel de guvernare aristocrație; când, însă, nu țin cont de legi: oligarhie. Se pare că da! Și, desigur, atunci când, la rândul lui, unul singur conduce după legi imitându-l pe cel cunoscător, îl numim, rege, nediferențiindu-l prin nume, fie că conduce de unul singur conform legilor, fie că o face cu știință, fie după simpla opinie. Pare foarte posibil! Prin urmare, de asemenea dacă vreunul, care este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
definită - este singura dreaptă; iar celelalte, pe care le-am amintit, trebuie să spunem că nu sunt nici autentice, nici cu adevărat reale, ci că ele sunt imitații ale acesteia; pe de o parte unele, numite „legi bune”, care o imită în aspecte mai bune, pe de altă parte celelalte, care o imită în aspecte mai rele. 8. Cetatea și sufletul (Republica, 368d-372d) (Socrate, Adeimantos și Glaucon) Cercetarea de care ne apucăm este pe măsura unui om cu vederea ascuțită iar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să spunem că nu sunt nici autentice, nici cu adevărat reale, ci că ele sunt imitații ale acesteia; pe de o parte unele, numite „legi bune”, care o imită în aspecte mai bune, pe de altă parte celelalte, care o imită în aspecte mai rele. 8. Cetatea și sufletul (Republica, 368d-372d) (Socrate, Adeimantos și Glaucon) Cercetarea de care ne apucăm este pe măsura unui om cu vederea ascuțită iar nu rea, cred eu. Or, fiindcă noi /în această privință/ nu suntem
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
noștri, slobozi de orice altă ocupație, să fie doar artizanii desăvârșiți ai libertății cetății și să nu se îndeletnicească cu nimic altceva care nu duce spre acest scop, ei n-ar trebui să facă nimic altceva și deci nici să imite. Iar dacă vor imita totuși, să imite din copilărie ceea ce li se potrivește: oameni viteji, cumpătați, cucernici, liberi și așa mai departe. Cât despre faptele nedemne de un om liber, pe acestea nici să nu le facă, nici să nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
altă ocupație, să fie doar artizanii desăvârșiți ai libertății cetății și să nu se îndeletnicească cu nimic altceva care nu duce spre acest scop, ei n-ar trebui să facă nimic altceva și deci nici să imite. Iar dacă vor imita totuși, să imite din copilărie ceea ce li se potrivește: oameni viteji, cumpătați, cucernici, liberi și așa mai departe. Cât despre faptele nedemne de un om liber, pe acestea nici să nu le facă, nici să nu fie iscusiți în a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fie doar artizanii desăvârșiți ai libertății cetății și să nu se îndeletnicească cu nimic altceva care nu duce spre acest scop, ei n-ar trebui să facă nimic altceva și deci nici să imite. Iar dacă vor imita totuși, să imite din copilărie ceea ce li se potrivește: oameni viteji, cumpătați, cucernici, liberi și așa mai departe. Cât despre faptele nedemne de un om liber, pe acestea nici să nu le facă, nici să nu fie iscusiți în a le imita și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să imite din copilărie ceea ce li se potrivește: oameni viteji, cumpătați, cucernici, liberi și așa mai departe. Cât despre faptele nedemne de un om liber, pe acestea nici să nu le facă, nici să nu fie iscusiți în a le imita și la fel cu nimic din ceea ce este urât, pentru ca nu cumva, pornind de la imitație, să aibă vreo plăcere în a fi astfel. Sau n-ai băgat de seamă, că atunci când imitația este practicată din copilărie și timp îndelungat, ea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fire, vădindu-se în aspectul fizic, în voce ca și în judecată. Ba da - zise el. Nu vom îngădui - am spus - celor despre care afirmăm că se îngrijesc să devină bărbați de ispravă și care trebuie să devină astfel, să imite, bărbați fiind, o femeie, fie tânără, fie bătrână, ori pe una suduindu-și bărbatul, certându-se cu zeii și fălindu-se în credința că ei îi merge bine, ori căzută în nenorocire, în doliu și jale. Ca să nu mai vorbim
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu zeii și fălindu-se în credința că ei îi merge bine, ori căzută în nenorocire, în doliu și jale. Ca să nu mai vorbim despre imitarea unei femei bolnave, îndrăgostite, ori aflată în chinurile facerii! Absolut - vorbi el. Sau să imite sclave și sclavi, care fac ceea ce fac sclavii. Nici aceasta să nu facă. Sau să imite bărbați mârșavi, fricoși și făcând pe dos decât ceea ce spuneam adineaori, anume învinuindu-se și batjocorindu-se unii pe alții, spunând necuviințe, beți sau
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în doliu și jale. Ca să nu mai vorbim despre imitarea unei femei bolnave, îndrăgostite, ori aflată în chinurile facerii! Absolut - vorbi el. Sau să imite sclave și sclavi, care fac ceea ce fac sclavii. Nici aceasta să nu facă. Sau să imite bărbați mârșavi, fricoși și făcând pe dos decât ceea ce spuneam adineaori, anume învinuindu-se și batjocorindu-se unii pe alții, spunând necuviințe, beți sau nu, ori făcând toate câte astfel de oameni și le fac rău lor înșiși sau le
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Și chiar și în ziua de azi această istorisire rostește un adevăr, anume că în cetățile guvernate nu de un zeu, ci de vreun muritor, oamenii n-au scăpare în fața relelor și a suferințelor; și se pare că trebuie să imităm prin orice mijloc viața celor despre care se spune că au trăit pe vremea lui Cronos, și să ne guvernăm atât casele, cât și cetățile supunându-ne atât în nume propriu, cât și în numele cetății acele părți nemuritoare din noi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și în ziua de azi - scrie Platon - această istorisire rostește un adevăr, anume că în cetățile guvernate nu de un zeu, ci de vreun muritor, oamenii n-au scăpare în fața relelor și a suferințelor; și se pare că trebuie să imităm prin orice mijloc viața celor despre care se spune că au trăit pe vremea lui Cronos și să ne guvernăm atât casele, cât și cetățile supunându-ne atât în nume propriu, cât și în numele cetății acelei părți nemuritoare din noi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
perfecte ale lucrurilor, care își trag din ea substanța lor existențială. Astfel, în ultimă instanță, și lucrurile, și fenomenele, pe care omul le întâlnește în câmpul existenței sale sensibile provin tot de la Ideea de Bine, constituind niște simple aparențe care imită singura existență reală, cea a Ideilor. Potrivit cu doctrina despre Idei, lucrurile se raportează la Ideea supremă a Binelui, ca niște aparențe față de adevărata realitate, determinându-se pe sine ca niște copii imperfecte ale unui model ideal. De o degradare corespunzătoare
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
O asemenea societate ar fi evident ideală, în sensul că ar oferi un standard de perfecțiune prin care toate societățile existente ar putea fi măsurate conform gradelor în care se aseamănă sau nu cu aceasta. La fel cum lumea vizibilă imită, după posibilități, creatorul, lumea inteligibilă, și orânduirile politice sunt generate de către cea mai bună dintre ele. Concepția istorică pe care Platon o îmbrățișează este schițată după același sistem. Această concepție este exact opusul celei moderne, unde trecerea timpului aduce cu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
va ajuta să cumpănești întotdeauna ceea ce este bine pentru a ajunge mereu „în acord armonia din trup pentru concertul din suflet”. Platon încheie „construcția” cetății-suflet reamintind că cetatea „întemeiată pe cuvinte” are un „model ceresc” care poate fi văzut și imitat prin „zidirea de sine” de către oricine dorește, acesta fiind analog cu sufletul uman. Și totuși, Republica nu oferă răspunsuri, mai degrabă limite până unde se poate merge, dar mai ales, în acest caz, unde trebuie să ne oprim. Afirmația că
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
întâmplă. Și totuși, deși n-a primit nici o fărâmă de hrană, și lui i se formează un reflex condiționat salivar. Imitația este într-adevăr foarte importantă, în special în cazul copiilor. Vorbirea, mersul, învățarea mânuirii obiectelor casnice, toate se învață imitând părinții, adulții. Imitația rămâne importantă pe toate treptele învățământului, în cazul învățării senzorio-motorii și nu numai. Pe drept cuvânt, pedagogia subliniază rolul fundamental al exemplului profesorilor Ă în toate privințele. În al doilea rând, fiziologul rus citează cazuri când se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]