1,843 matches
-
Jocuri de mișcare pregătitoare; 2. Dezvoltarea simțului mingii și a plăcerii de a se juca cu mingea prin exerciții de manevrare a mingii; 3. Întreceri sau jocuri (jocuri 3 contra 3, 4 contra 4 la o poartă sau două porți (improvizate); întreceri de genul ,,cine menține cel mai mult mingea în aer”, ,,cine marchează mai multe goluri din 10 lovituri de pedeapsă de la 7 m”, sau ,,cine transmite mai multe mingi pe un culoar (improvizat)”.). 4. Procedee tehnico-tactice de bază ale
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la o poartă sau două porți (improvizate); întreceri de genul ,,cine menține cel mai mult mingea în aer”, ,,cine marchează mai multe goluri din 10 lovituri de pedeapsă de la 7 m”, sau ,,cine transmite mai multe mingi pe un culoar (improvizat)”.). 4. Procedee tehnico-tactice de bază ale jocului. Jocuri de mișcare pregătitoare Jocurile de mișcare, sau „dinamice” cum le denumește Stănescu M., Ciolcă C. și Urzeală C. în „Jocul de mișcare - metodă și mijloc de instruire în educație fizică și sport
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
toți elevii pot face parte din cele două echipe ce joacă la sfârșitul lecției. De aceea recomandăm organizarea separată a unor întreceri sau jocuri după cum urmează: Jocuri 3 contra 3 sau 4 contra 4, la o poartă sau două porți (improvizate); „Cine conduce cel mai mult mingea”; „Cine driblează cei mai mulți adversari”; Cine transmite mai multe mingi pe un culoar (improvizat)”; „Cine dărâmă mai mulți pioni”, etc. Jocul de minifotbal pentru clasele I-II În lecția de educație fizică, la aceste categorii
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
a unor întreceri sau jocuri după cum urmează: Jocuri 3 contra 3 sau 4 contra 4, la o poartă sau două porți (improvizate); „Cine conduce cel mai mult mingea”; „Cine driblează cei mai mulți adversari”; Cine transmite mai multe mingi pe un culoar (improvizat)”; „Cine dărâmă mai mulți pioni”, etc. Jocul de minifotbal pentru clasele I-II În lecția de educație fizică, la aceste categorii de vârstă, dacă nu vom introduce și jocul bilateral ca mijloc complex de acționare, riscăm ca elevii să se
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ca în lecția de educație fizică cu conținut din jocul de fotbal să nu lipsească organizarea separată a unor întreceri sau jocuri după cum urmează: Jocuri 3 contra 3, 4 contra 4, 5 contra 5, la o poartă sau două porți (improvizate); „Cine conduce cel mai mult mingea printre adversari”; „Cine driblează cei mai mulți adversari”; „Cine dărâmă mai mulți pioni”, etc. Jocul de minifotbal pentru clasele III-IV În lecția de educație fizică, la clasele III-IV, jocul de minifotbal trebuie să fie nelipsit, noi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ca jocul de fotbal să fie prezent prin: 1. Jocuri de mișcare (dinamice); 2. Ștafete sub formă de întreceri sau jocuri (jocuri 3 contra 3, 4 contra 4; 5 contra 5, 6 contra 6, la o poartă sau două porți (improvizate); 3. Acțiuni de joc fără minge: alergări variate; schimbări de direcție; sărituri; opriri; 4. Elemente și procedee tehnice de bază ale jocului: preluarea mingii cu interiorul labei piciorului, de pe loc și din deplasare; transmiterea mingii, de pe loc și din deplasare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ce joacă la sfârșitul lecției. De aceea, la acest nivel, recomandăm organizarea separată a unor ștafete, întreceri sau jocuri după cum urmează: (jocuri 3 contra 3, 4 contra 4; 5 contra 5, 6 contra 6, la o poartă sau două porți (improvizate); „Cine înscrie mai multe goluri”; „Cine transmite mai multe mingi pe un culoar (improvizat)”; „Cine deposedează mai mulți adversari” „ Cine scapă mai repede de adversar”, etc. Acțiuni de joc fără minge pentru clasele V-VI Pentru a nu limita timpul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
unor ștafete, întreceri sau jocuri după cum urmează: (jocuri 3 contra 3, 4 contra 4; 5 contra 5, 6 contra 6, la o poartă sau două porți (improvizate); „Cine înscrie mai multe goluri”; „Cine transmite mai multe mingi pe un culoar (improvizat)”; „Cine deposedează mai mulți adversari” „ Cine scapă mai repede de adversar”, etc. Acțiuni de joc fără minge pentru clasele V-VI Pentru a nu limita timpul foarte scurt pe care elevul îl are la dispoziție pentru a intra în contact
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la distincția dintre artistul naiv și artistul amator (sau neprofesionistă, cum vrem să-i spunem. Deosebirea care mi se pare esențială În această comparație, a exprimat-o foarte bine V. E. Mașek: “În vreme ce artistul amator navighează, cu mijloace rudimentare și improvizate, de-a lungul traseelor maritime tradiționale ale artei culte, atingînd, În căutarea performanței doar porturi intermediare, artistul naiv Își inventează traseul și țărmul spre care se Îndreaptă, locul unde ajunge fiind, pînă la el “terra incognita” ... În vreme ce, deci, din punct
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
constrânși să aducem în discuție, cu toată modestia, și exemple personale. Capitolul Autonomia literaturii, scos de cenzură din vol. Hermeneutica ideii de literatură (Cluj, Dacia, 1987), a apărut totuși integral, prin grija prietenului Mircea Braga, dar fragmentat și cu titluri improvizate, în revista Transilvania, în același an. Scopul era de a evita, mai ales, cu orice preț, cuvântul... autonomie, riguros interzis. Hermeneutica, în textul său integral, a apărut abia în versiunea italiană, sub titlul Teoria della letteratura, în traducerea lui Marco
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
personal clientelar (de altfel de cea mai pură tradiție românească), preocupat doar de menținerea puterii, stă ideologic vorbind pe o iluzie și o himeră. Comunismul este mort în esență. Restaurația, aparent oricât de dură, nu poate organiza decât structuri hibride, improvizate, neviabile. Totul se va prăbuși. Haosul în gândirea oficială este de altfel evident. Peste tot numai cârpeli, improvizații, adaptări formale la exigențe externe. Nimic nu poate să reziste în timp. Scadența pare destul de apropiată. Și apoi ceea ce lipsește acestor restauratori
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
prestigiu. A sta cinci, zece, douăzeci de ani, în miezul unei probleme, irită, sperie, pare multora o adevărată monomanie. Acest stil de a lucra umilește pe veleitarul publicist, îi dezvăluie incompetența și incultura, pune în umbră și chiar elimină textele improvizate zise ușor accesibile. Cultura implică și o anume dificultate și rezistență la facilitate, încă un truism, desigur. Necesar a fi reamintit totuși. Am putea da citate precise, dar evităm în acest cadru orice polemică personalizată. A-ți bate joc de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
îmbrățișează umanitățile, erudiția și marile in-folii de sute și sute de ani. Ceea ce nu este cazul din nefericire încă la noi. Un al doilea handicap cultural esențial, alături de fragmentarism cauză și efect în același timp , este mentalitatea pur publicistică, actualistă, improvizată. Adesea inevitabil superficială prin rapiditate necesară, preocupată obsesiv, obligator într-un fel, de a fi mereu la zi, idee care domină în general în cultura română. Că avem nevoie și de o astfel de publicistică rapidă nu încape nici o îndoială
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
publicistice ocazionale, din... Magazinul istoric, Contemporanul, Luceafărul etc. Stilul ceaușist de redactare le face improprii oricăror discuții și polemici științifice internaționale serioase. Ele erau scrise de fapt pentru consumul intern (eterna demascare), traduse doar ad hoc printr-o acțiune pur improvizată, cârpită, peste noapte, fără nici o urmare, fără ecou internațional. Nu mai vorbim de calitatea traducerii. Ion Vartic mai trece, în catastiful iluziilor sale (și ale noastre) științifice moarte un Compendiu al Istoriei literaturii române. El a fost de fapt comandat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se modifică în sens negativ. Publicistica riscă să invadeze totul și să elimine, din atenția generală, studiile serioase, metodice și în profunzime. Preocupările sale doar de actualitate, insistența sa exorbitantă de a constitui preocuparea unică; stilul său publicistic de exprimare: improvizat, neperiat, descusut, adesea de-a dreptul jalnic, devin dominante. Nu credem, foarte direct spus, că această publicistică inconsistentă poate fi o formulă ideală, un model cultural. Ar fi absurd, pe de altă parte, să respingem, detestăm, devalorizăm, în esență, poezia
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mijloc la cinci decenii de la trecerea în eternitate, despre care Mihail Sadoveanu spunea: „în vremurile de restriște ale Patriei (1916-1918 n.n.)... și-a democratizat vioară în folosul instituțiilor de binefacere ale războiului... De pe scena Teatrului Național... trecea pe o estrada improvizată într-un colț al țării - asa de mică și așa de însuflețita - și cântă oștenilor, satelor și târgurilor și pretutindeni îl împresura aceeași dragoste și aceeași înțelegere” 60c . Sursa din care am luat citatul ne mai informează că la Iași
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
acestui sistem de administrație publică foarte centralizat și uniform. Criza a izbucnit odată cu evenimentele din mai 196844 și s-a finalizat cu părăsirea funcției de președinte al Republicii de către de Gaulle în aprilie 1969, chiar dacă adevăratul motiv a fost referendumul improvizat la care s-a mai făcut referire deja de câteva ori în această carte. Succesorul acestuia, Georges Pompidou, l-a numit pe Jacques Chaban-Delmas prim-ministru, și, într-un discurs ținut în fața Adunării Naționale în septembrie 1969, noul prim-ministru
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
eminesciene poate fi sintetizată în următoarele cuvinte: "Adevăratul progres nu se poate opera decât conservând pe de o parte, adăugând pe de alta"; "adevăratul progres fiind o legătură naturală între trecut și viitor, se inspiră din tradițiunile trecutului, înlăturând inovațiunile improvizate și aventurile hazardoase"294. Opunându-se soluțiilor revoluționare liberale, Eminescu se declară adeptul evoluției organice și evidențiază pericolele unei dezvoltări care face abstracție de legile naturale: "A îmbătrâni în mod artificial un copil, a răsădi plante fără rădăcină pentru a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
textul articolelor, susținând că: "adevăratul progres nu se poate opera decât conservând pe de o parte, adăugând pe de alta"412 și că "adevăratul progres, fiind o legătură naturală între trecut și viitor, se inspiră din tradițiunile trecutului, înlăturând inovațiunile improvizate și aventurile hazardoase"413. Având conștiința relației complexe dintre trecutul istoric și politică, Eminescu le concepe în complementaritate, în măsura în care trecutul oferă premisele desfășurării prezentului, iar politica trebuie să țină cont de vechile fundamente ale societății pentru a-și adecva obiectivele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nu știe meseria războiului să fie ales a comanda un corp de armată. Această dilemă e clară pentru oricare cititor (s.n.), a fost clară pentru oricare gardist din linie, cari ei înșii improvizau aluzii adesea foarte spirituale asupra unor șefi improvizați"477; Ceea ce va fi observat orice cititor (s.n.) din șirurile de mai sus e că pe d. Costinescu îl preocupă drepturile politice, deși suntem de mai înainte siguri că evreii nici nu vor aceste drepturi, căci nu țin deloc la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Iată În propozițiile lui tremurătoare și Împiedicate exprimarea acestui gînd: „CÎnd voi zice frumusețe, Voi și suflet cu blîndețe, Cu simțiri, cu isteciune Depărtat de-nșelăciune.” (s.n.) Frumusețea desăvîrșită, divină („care poate să numească / fitecine și cerească”) are, după acest improvizat filozof al erosului, menirea să „mîngîie”, să Îndulcească o vedere omenească și să sporească plăcerea privitorului. Faptul nu este posibil dacă cele trei elemente (apa, verdeața și frumusețea) nu sînt Împreună: „Tot un fel sînt trele D-opotrivă Între ele.” Alecu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu a intra în Europa. Dar nu oricum, ci cu personalitatea noastră. Să cultivăm deci o metodă proprie de integrare, recuperare și dezvoltare. Să ne dezvăluim din plin vocația noastră europeană, ieșind din izolare, dar nu la întâmplare, dezordonat și improvizat. Altfel spus, nu prin imitații superficiale, mecanice, prin sincronizări precipitate, ci printr-un efort de personalitate și de originalitate. Nu credem deloc în valori naționaliste, dar în valori personalizate și originale, altfel spus în creații românești, care să dezvăluie o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
iataganul cu o dezinvoltură extraordinară. Tot ce se scrie Îl nemulțumește și-l indispune. Fie el titular de cronică literară, fie responsabil de cenaclu sau consilier cultural, redactor al „poștei redacției”, referent la Uniunea Scriitorilor etc. criticul de acest soi, improvizat sau specialist, Își face treaba pretutindeni cu aceeași promptitudine și autoritate: o formulă, o sentință, un paragraf, o semnătură. Fără drept de apel: butucul, iataganul - și gata. Încet-Încet, acești implacabili protagoniști au uitat și sensul meseriei lor; practica iataganului a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
trebuiau folosiți pentru „cheltuieli de folosință publică, precum poduri, ulițe, apăducuri și altele, iar nu pentru desfătări”. Până în anul 1874 reprezentațiile teatrale s-au desfășurat în condiții improprii, fie în case particulare, fie în barăci construite din scândură, pe scene improvizate, rolurile fiind jucate de diletanți, „în special de tineri elevi, majoritatea fii de negustori, veniți vara în vacanță”. La nivelul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, sincopatele „stagiuni” ale teatrului băcăuan au adus în atenția publicului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost extensiv, vârtejul nostru este intensiv; cum am zice, Alexandru a amețit o lume ca trombele și ciclonii călători, iar noi ne amețim singuri ca dervișii învîrtitori. Firește. Statul tânăr, înființat după împrejurări, are nevoie grabnică de o societate. Statul improvizat, în loc de a fi forma de echilibru al forțelor sociale la un moment dat, caută să fie fondul și izvorul născător al acelor forțe. De unde statul ar trebui să fie rezultatul natural al societății, ne pomenim că societatea trebuie să fie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]