8,340 matches
-
fenomenologia existențiala, pentru că depășește biologicul pur, fără să renunțe la integritatea concretă a ființei umane"19. Pentru Heidegger, a fi ființă umană înseamnă a fi conectat la lume, iar aceasta este posibil numai prin intermediul corpului, care este cel care ne individualizează, care ne dă o perspectivă asupra lumii, din punctul de vedere al "eu-lui și al lui aici". Spune Sábato: "Nu observatorul imparțial și ubicuu al științei sau al literaturii obiectiviste, ci eu-l concret, învelit în corpul său. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în aceeași măsură, de particularitățile psihofiziologice ale diferitelor perioade de vârstă, cât și de trăsăturile individuale ale fiecărui elev (intelectuale, afective, motivaționale, temperamentale, caracteriale etc.). Toate acestea constituie sistemul condițiilor interne ale personalității elevului care îi permit un mod specific, individualizat de acțiune și adaptare la solicitările și cerințele condițiilor externe, ce nu trebuie să depășească însă anumite limite. Dinamica înregistrată de planurile de învățământ și programele școlare determinată de necesitatea modernizării conținutului cunoștințelor predate elevilor ține puțin seama de posibilitățile
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
cu moartea acestuia. După ani în șir de confruntări interne, în anul 1993 puterea a fost preluată de colonelul Idriss Déby, reales prin sufragiu universal în 1996 și 2001. schimbările de regim politic din Mauritania produse după obținerea independenței (1960) individualizează net două perioade distincte. Până la răsturnarea de la putere a regimului lui Mokhtar Ould Daddah prin lovitura de stat din 10.07.1978, Mauritania a urmat o linie politică radicală, pe coordonatele naționalismului arab. În 1984 puterea a fost preluată de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
numeroase și state în care au predominat conflictele de scurtă durată (fig. 84). Categoriile stărilor conflictuale cu durată cuprinsă între 1-5 ani și între 5-10 ani, nu au deținut ponderea principală în niciun stat. Acest model structural de repartiție spațială, individualizează două domenii areale în cadrul spațiului arabofon: a. Spațiile cu predominare a conflictelor cronicizate/înghețate constituie “piesa de rezistență” la nivelul întregului domeniu arabofon, deținând cea mai mare pondere atât ca suprafață, cât și ca număr de state. Astfel, conflictele/tensiunile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a întâmplat în Libia, Maroc, Oman, Teritoriile palestiniene, Tunisia, Eritrea, unde atât înainte, câtși după dobândirea independenței, indicele de potențial geopolitic a evoluat constant, dar la nivelul unor valori diferite pe fiecare etapă, conturându-se două intervale de evoluție bine individualizate în istoria recentă a statelor menționate. d. Spațiile cu evoluție fluctuantă a valorii indicelui de potențial geopolitic au cunoscut mai multe momente cu valențe de prag în perioada postbelică, care au determinat creșteri sau scăderi ale valorilor indicelui I, funcție de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
predicatul îi dezvăluie generalul, într-o metaforă, subiectul indică un general, pe care individualul, indicat de data aceasta de către predicat, îl sensibilizează: deci, într-o metaforă, gândirea se mișcă da la individual la general. Metafora este menită să concretizeze, să individualizeze, să sensibilizeze, iar limba folosita de scriitori este cea artistică, mult mai bogată în metafore decât limba științifică. „Având rostul să miște sufletele oamenilor în sensul arătat de judecățile pe care le conțin, propozițiile beletristice nu pot comunica generalul decât
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
predicatul îi dezvăluie generalul, într-o metaforă, subiectul indică un general, pe care individualul, indicat de data aceasta de către predicat, îl sensibilizează: deci, într-o metaforă, gândirea se mișcă da la individual la general. Metafora este menită să concretizeze, să individualizeze, să sensibilizeze, iar limba folosita de scriitori este cea artistică, mult mai bogată în metafore decât limba științifică. „Având rostul să miște sufletele oamenilor în sensul arătat de judecățile pe care le conțin, propozițiile beletristice nu pot comunica generalul decât
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
popor, baza materială indispensabilă a existenței acestuia, în primul rînd recolta, dar și pacea, victoria în lupta împotriva vecinilor etc. Un obiectiv foarte important al acestor implorări pentru bunăstarea generală este sănătatea publică, protecția împotriva epidemiilor. Astfel începe să se individualizeze semnificația sacrificiului. Aparatul religios este încă din perioada aceasta pus în mișcare pentru obținerea vindecării cutărui sau cutărui bolnav. În primul rînd vindecarea bolnavilor a căror viață avea importanță publică și abia pe urmă sănătatea tuturor; mai întîi săntatea trupească
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
soarta societăților evoluate alcătuite dintr-un număr tot mai mare de indivizi depinde în primul rînd de integritatea vieții intime a fiecărui individ și a tuturor indivizilor. În faza a doua a politeismului, care anunță monoteismul, culpabilitatea începe să se individualizeze. O dată cu inversarea raportului dintre societate și om se inversează și relația omului cu divinitatea. OMUL NU SE MAI SIMTE TOTAL DEPENDENT DE INTENȚIILE BUNE SAU RELE ALE DIVINITĂȚILOR FAȚĂ DE EL; ESENȚIALUL ESTE CĂ PROPRIILE LUI INTENȚII RELE SE TRANSFORMĂ ÎN
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pentru propria lui bunăstare materială. În loc să se personalizeze, adică să se conformeze de bunăvoie legalității psihice simbolizate de divinitate cu alte cuvinte în loc să armonizeze instanțele psihice și prin aceasta dorințele -, omul va înclina întotdeauna să nu vrea decît să se individualizeze într-un mod convențional și excesiv, să-și exalte dorințele. El va aștepta de la divinitate satisfacerea dorințelor lui exaltate individual. ÎN CEA DE A DOUA FAZĂ A EPOCII PĂGÎNE, cauza motivantă a DECLINULUI CULTURAL constă tocmai în individualizarea culpabiliiții, care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mare parte a eroilor pier, ceea ce dovedește dificultatea obținerii victoriei în cadrul conflictelor intrapsihice.) Eroul creștin nu provoacă la luptă o tentație sau alta, ci, în principiu, toate tentațiile individuale: culpa vitală, slăbiciunea înnăscută a naturii umane, păcatul adamic, care, fiind individualizat în fiecare, devine culpa lumii întregi și responsabilitatea fiecăruia în parte pentru culpa și suferința comună. Luptînd împotriva culpei lumii în el însuși și vorbind deschis despre lupta intrapsihică, eroul creștin dezvăluie sensul ascuns de luptele simbolice ale politeismului. Ba
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
luptă și despre propria lui victorie, el scoate în evidență principiul metodei introspective: "vegheați tot timpul, căci el (Satan, vanitatea) dă neîncetat tîrcoale în jurul vostru". El dă permanent tîrcoale deoarece lumea întreagă neglijează importanța luptei esențiale, de unde rezultă că fiecare individualizează culpa comună și o face inatacabilă, justificîndu-se vanitos prin starea perversă a lumii, considerîndu-se victimă nevinovată a acesteia. Așa cum se spune, "vedem mai curînd paiul din ochiul celuilalt decît bîrna din ochii noștri" (în cadrul introspecției noastre). În privința aceasta, nimic nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
esențial nu implică numai mitologiile timpurilor trecute. Ea depășește tot ceea ce poate fi imaginat. Cunoaștem cu toții supraconștient semnificația viselor mitice ale timpurilor trecute, deoarece le folosim simbolurile cele mai ancestrale în visele noastre nocturne. Visele noastre sînt avertismente supraconștiente, mituri individualizate în care noi sîntem eroul combatant care luptă împotriva motivelor false ale rătăcirilor noastre diurne. Așa cum eroii mitologici (care luptă împotriva intențiilor lor perverse, reprezentate de monștri și demoni) pier adesea, suferind la modul simbolic "moartea elanului lor animant", și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
semnificații profunde. Ceea ce dau de înțeles simbolurile "sufletul lumii" și "psihicul-suflet" este faptul vădit al existenței unui elan misterios animant, a unei intenționalități misterioase manifeste printr-un elan evolutiv care unește previața de viață pînă la nivelul vieții umane. Psihicul-suflet, individualizat la nivelul uman (dispersat într-o multitudine de vieți psihice distincte unele de altele prin diverse grade de intensitate ale elanului supraconștient animant), costituie un caz special al misterioasei intenționalități evolutive a naturii, care unește toate formele existenței într-un
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
penetra universul trăit, propriu fiecăruia, nu se pot reuni în suflet, în esență, în armonie, decît în măsura în care simt, gîndesc și acționează în mod esențial. Ei nu se pot reuni esențial decît prin adevăr (spiritualizare) și bunătate (sublimare). Toate sufletele fiind individualizate conform acstei imagini și misterios unite în simbolul Esenței-Tată, apariția fiecărui suflet, universul său perceput individual, (concordă cu cel al altora și toate universurile individuale par să fie un singur univers comun tuturor. Cu toate acestea, oamenii nu sînt reuniți
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
greșeli. Spiritul supraconștient al omului nu este mai puțin misterios decît spiritul preconștient al animalului, dar este mult mai clarvăzător. Trăsăturile diferențiale sînt de altfel numeroase. Instinctivitatea supraconștientă nu este mai uniform comună la toți membrii speciei gînditoare: ea este individualizată în grade de intensitate, alcătuind elanul animant al fiecăruia. Pe de altă parte, instinctul supraconștient al omului nu este mai constitutiv decît instinctul animalului, cart domnește imperturbabil asupra activității lor. Supraconștiința etică nu mai este decît consultativă din cauză că că este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
juriști, ca J. Bentham. Înainte de a scrie Avuția națiunilor, Smith însuși scrisese Teoria sentimentelor morale, pe care o considera mai importantă. Astfel, ieșită din filosofia politică și împărțind cu aceasta același obiect de cercetare (spațiul social), Economia politică se va individualiza rapid, utilizînd concepte specifice. Înțelegerea originilor și fundamentelor Economiei politice trece prin punerea în evidență a cadru-lui filosofic de referință, apoi a momentului și a manierei în care ea se autonomizează. 2.3. ORIGINILE ECONOMIEI POLITICE Nemaireferindu-se la etalonul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
se întâlnesc, preferențial în celebra cafenea vieneză. Negruzzi nu îl cunoștea pe Eminescu, însă, acolo, unde se întâlneau, de altfel, studenții români și unde se discută serios, armonizat cu un caleidoscopic și atât de rar farmec politicos, Negruzzi îl va individualiza ușor îl "Recunoaște" fără a-l cunoaște, așa cum s-a întâmplat la prima întâlnire dintre Ioan Botezătorul și "noul Mesia". Sunt fapte obișnuite, "felii de viață", pentru o lume profană, care obnubilează, premeditat, manifestarea sacrului. Rămâne de relevat și de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
compensate. Doar astfel se poate realiza Punctul 4 Analizarea deficiențelor asociate și stabilirea celei de bază, pentru a se putea îndruma copilul la instituția cea mai potrivită pentru nevoile sale. Abia apoi se va trece la Punctul 5 Realizarea programului individualizat de educare, instruire, stimulare, adaptare și integrare. Și, în fine, știind despre ce este vorba, vom putea alcătui echipa, în funcție de necesitățile strategiei adoptate. (În echipă este necesar să fie atrași nu numai specialiștii, dar și toate persoanele cu care subiectul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
estul Mării Mediterane intră sub influența periodică a vânturilor de vest de la latitudinile medii și a ciclonilor mediteraneeni retrograzi, cu activitate mai intensă iarna, când favorizează apariția maximului pluviometric de tip mediteraneean. Zonarea climatică și trăsăturile climatice de ansamblu se individualizează preponderent pe criteriul pluviometric și mai puțin pe cel termic, deficitul de pluviozitate fiind fenomenul ce dă nota caracteristică a peisajului și imaginea perceptuală de întindere aridă a spațiului arab. a. Cea mai mare parte a spațiului din peninsula arabă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
specifice deșertului, între care furtunile de nisip, secetele severe, aversele rare dar puternice, roua ce compensează în mare măsură deficitul hidric și asigură necesarul de apă florei și faunei locale. b. Cele două subareale din cadrul ariei de climat subtropical se individualizează tot pe baza regimului pluviozității, respectiv o subzonă mediteraneeană în Maghreb și Levant, cu ploi de iarnă și veri toride și o subzonă subtropicală aridă în regiunile Mesopotamiei, părțile estice ale Iordaniei și Siriei, unde precaritatea precipitațiilor este mai accentuată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
lungă durată a celorlalți componenți ai mediului fizic, dintre care factorul climatic a jucat rolul primordial. Volumul redus al precipitațiilor și temperaturile ridicate sunt principalele elemente responsabile de configurarea cadrului bio-pedogeografic în forma sa actuală. Formațiunile biogeografice din spațiul arabofon, individualizate pe baza structurii vegetației, aparțin în cea mai mare parte regiunii holarctice, cu excepția părții meridionale a spațiului arabofon încadrabilă regiunii paleotropicale (sudul peninsulei arabe, Ciad, Sudan; Cornul Africii; Comore). a. Formațiunile mediteraneene sunt specifice ariei nord-magrebiene și levantine și se
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Occidentale, făcând astfel tranziția spre Africa subsahariană inclusă integral în limitele acestui tip de structură socială. Lumea arabă, văzută ca parte componentă (subsistem) a societății islamice în ansamblu, se caracterizează printr-o serie de trăsaturi proprii bine definite ce o individualizează sub forma unui model(submodel)socio-cultural de sine-stătător. De altfel, spațiul arab centrat pe regiunea Orietului Mijlociu este aria de origine a Islamului și reprezintă proiecția sa cea mai autentică. Pe de altă parte, există tendința părții europene și nord-americane
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
și unul feroviar), respectiv joncțiunea cu orașul Omdurman peste Nilul Alb (prin intermediul a trei poduri rutiere construite, unul în construcție și două în fază de proiect). În cazul orașului Khartoum acest model de creștere polinucleară a generat și consecințe bine individualizate în plan politico-geografic. Alăturarea transfluvială a celor trei orașe a creat o arie urbanizată triunghiulară, în cadrul căreia capitala Khartoum și-a “externalizat” unele prerogative de putere, prin transferarea sediului puterii legislative pe malul stâng al Nilului Alb, în orașul Omdurman
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
spate înspre față; elevul de capătul rândului numără lucrările și confruntă acest număr cu numărul de elevi de pe rând; raportează profesorului eventualele neconcordanțe; profesorul analizează cauzele și stabilește măsurile de rigoare; apoi ridică lucrările de pe fiecare rând, constituind un pachet individualizat prin mijloace oarecare; pe pachet se notează disciplina, clasa și data lecției de verificare și apreciere. Aprecierea răspunsurilor prin coevaluare se poate face imediat, dacă timpul permite, sau într-o altă oră. În acest scop, se desfășoară operațiunile: - fiecare lucrare
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]