5,207 matches
-
sau de o autoritate compusă în principal din magistrați (Board of visitors) pentru condamnații care își execută pedeapsa în penitenciare speciale. Remisiunea poate merge până la o treime din durata pedepsei pronunțată de instanța de judecată. Reducerea pedepsei, ca mod de individualizare a executării pedepsei este consacrată explicit sau implicit și în legea penală română. Astfel, în Codul penal român, reducerea pedepsei este prevăzută explicit în raport cu acei condamnați care execută pedeapsa într-o închisoare militară 9. În acest sens, în art.62
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de formare profesională ori ca recompensă pentru unele realizări ale deținuților în penitenciare). 3. Cadrul general al condițiilor și criteriilor avute în vedere la acordarea liberării condiționate. Plecând de la teza unanim acceptată, că liberarea condiționată este un instrument legal de individualizare a constrângerii penale în faza executării pedepsei, este firesc și necesar ca în lege să fie prezentate condițiile în care liberarea condiționată poate fi acordată, respectiv obținută și criteriile pe care autoritatea competentă trebuie să le aibă în vedere atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei". Tradițional, în reglementarea instituției liberării condiționate, predomină condițiile și criteriile care îngăduie o corectă evaluare a personalității infractorului după condamnare, pe timpul executării pedepsei în principal. Acest lucru este firesc pentru că, dacă în procesul individualizării judiciare a pedepsei judecătorul are în vedere în principal fapta (infracțiunea), urmările acesteia și circumstanțele în care s-a săvârșit, și numai în mod subsidiar, personalitatea infractorului, în procesul individualizării executării pedepsei lucrurile se petrec invers, în sensul că pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în principal. Acest lucru este firesc pentru că, dacă în procesul individualizării judiciare a pedepsei judecătorul are în vedere în principal fapta (infracțiunea), urmările acesteia și circumstanțele în care s-a săvârșit, și numai în mod subsidiar, personalitatea infractorului, în procesul individualizării executării pedepsei lucrurile se petrec invers, în sensul că pe prim plan apare personalitatea infractorului (Dongoroz). Altfel spus, dacă individualizarea pedepsei și aplicarea acesteia se realizează în principal funcția retributivă a pedepsei, prin individualizarea (personalizarea) executării pedepsei, se realizează cea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fapta (infracțiunea), urmările acesteia și circumstanțele în care s-a săvârșit, și numai în mod subsidiar, personalitatea infractorului, în procesul individualizării executării pedepsei lucrurile se petrec invers, în sensul că pe prim plan apare personalitatea infractorului (Dongoroz). Altfel spus, dacă individualizarea pedepsei și aplicarea acesteia se realizează în principal funcția retributivă a pedepsei, prin individualizarea (personalizarea) executării pedepsei, se realizează cea de-a doua funcție a pedepsei, de reeducare, de resocializare a celui condamnat. 4. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru acordarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mod subsidiar, personalitatea infractorului, în procesul individualizării executării pedepsei lucrurile se petrec invers, în sensul că pe prim plan apare personalitatea infractorului (Dongoroz). Altfel spus, dacă individualizarea pedepsei și aplicarea acesteia se realizează în principal funcția retributivă a pedepsei, prin individualizarea (personalizarea) executării pedepsei, se realizează cea de-a doua funcție a pedepsei, de reeducare, de resocializare a celui condamnat. 4. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru acordarea liberării condiționate privind executarea unei fracțiuni din pedeapsă 11 Cel condamnat la pedeapsa închisorii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
gradual, în baza unor strategii, cu obiective de atins (intermediare și finale), cu mijloace alocate corespunzător, cu instrumente de intervenție (directă și/sau indirectă) din partea autorității, cu mecanisme de control al riscurilor în cadrul unor norme și reguli care să permită individualizarea responsabilităților, corectarea din mers a abaterilor sau devierilor de la obiectivele propuse și depășirea situațiilor de criză. Este vorba, în mod deosebit, despre transformările profunde care vizează și conturează procesele de privatizare a proprietății, de restructurare microși macroeconomică, de creare a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
au conturat concepția că etica este cheia spre o viață virtuoasă care conduce la fericire, iar dezvoltarea ulterioară a acelorași idei de Platon, În Republica, viza propunerea unor reguli de guvernare pentru asigurarea binelui societății. Însă desăvârșirea acestui concept și individualizarea sa, ca domeniu de sine stătător, se realizează prin expunerea gândirii și a metodei filosofice aristoteliene cu privire la fericire (eudaimoniaă, virtute și ideea de bine, În lucrarea de referință Etica Nicomahică (350 Î.Hr.ă (Aristotel, traducere și editare de Crisp
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
date - a procesului receptării operei și conturarea unei specifice atitudini sociale, de frondă și revoltă antipozitivistă și antiburgheză etc., se Înscriu și la Ilarie Voronca Într-un flux unitar și coerent, urmînd unei logici specifice. Ceea ce trebuie evidențiat În sensul individualizării atitudinii lui Voronca În contextul programului general-avangardist pentru care militează este patosul angajării sale, pe un parcurs care merge de la o anumită impersonalitate inițială (În primele manifeste, tipărite În revistele 75 H.P., Punct și Integral - În linia detașării „obiective” promovate
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Northfield; - 1977, Eash, folosirea curricula școlară centrată pe inovație; - 1978, Ainley, curriculum local - facilitățile standardizării științifice; - 1979, Evans & Sovell, prezența/absența modificării de design instrucțional; - 1980, de Riano, implicarea sau neimplicarea în activitatea de grup; - 1980, Fraser, folosirea inovației în individualizare; - 1982, Felner, folosirea programului de prevenție pentru reducerea stresului elevilor transferați; - 1983, Baba & Fraser, folosirea noii curricula; - 1983, Kuhlemeier, folosirea noii curricula de fizică în Germania; - 1984, Talmage, măsura experienței profesorului cu gruparea cooperativă; - 1984, Wierstra, folosirea noii curricula de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ergonomic, arhitectural al clasei de elevi; - 1980, Hofstein, elevii în raport cu performanțele școlare globale aleclasei; - 1980, Owens & Straton, preferințele elevilor; - 1981, Genn; - 1981, Owens, raport referitor la mediul clasei în care erau integrați; - 1981, Rentoul & Fraser, schimbări în preferințele profesorilor pentru individualizare în clasă; - 1982, Rentoul & Fraser, nivelul intelectual și afectiv al clasei de elevi; - 1983, Lawrenz & Welch, sexul profesorului; - 1983, Greene, nivelurile motivaționale normale, dar și cele maladive; - 1983, Harty & Hassan, ideologia de control a atitudinilor profesorului; - 1983, Good & Brophy, climatul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
c. ICEQ (Chestionarul Mediului Școlar Individualizat) În ciuda aplicării largi și a folosului demonstrat de LEI și de CES, aceste instrumente exclud unele aspecte ale mediului școlar care sunt relevante, în mod particular, în așezarea obișnuită a clasei, cu relevanță pentru individualizare. În mod consencvent, ICEQ a fost dezvoltat să măsoare aceste dimensiuni care diferențiază clasele convenționale, din cauza structurii subgrupale a acestora. ICEQ poate fi utilizat ori în studii proprii focalizate exclusiv pe așezarea individuală, ori în corelare cu instrumente ca LEI
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
vor acționa în funcție de intensitatea influenței profesorale. Ullich (1986) arată că există patru condiții sau factori ce modelează influența educațională: relația de natură afectivă stabilită între cei doi protagoniști, percepția elevului asupra profesorului, folosirea în exces a influenței și gradul de individualizare a strategiei de lucru folosită de către profesor. Dar subiectul de interes major pentru aspectul psihosocial al grupului-clasă îl reprezintă nu influența personală (despre care vom mai discuta în capitolele viitoare), cât mai ales influența de grup, ca a doua forță
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
nivel managerial nu exclud variabilele de mediu cultural-estetic ale clasei de elevi. Cadrul didactic trebuie să respecte din punct de vedere managerial ideea că clasa, ca grup organizat, poate să se identifice la nivelul culturii manageriale prin intermediul unui element de individualizare (o mascotă, spre exemplu) și să-și eficientizeze structura grupală interioară prin intermediul unui spațiu (pereții sălii de clasă, alte piese de mobilier decât cele strict școlare) amenajat după legile instructiv-educative, estetice, dar, nu în ultimul rând, și după cele manageriale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
fac bine dacă influența profesorului este foarte mare. Ar putea fi descrise patru condiții sau factori ce modelează influența anterior descrisă: relația afectivă stabilită între elevi și profesor, percepția elevului asupra profesorului, folosirea în exces a influenței și gradul de individualizare al strategiilor de lucru utilizate de către profesor: 1. Relația afectivă existentă între elevi și profesor poate avea o influență pozitivă sau negativă asupra relațiilor sociale stabilite la acest nivel; în general, dacă există o relație afectivă de natură pozitivă, acest
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
prin simplul fapt de a se poziționa lângă elevul perturbator și de a-și așeza palmele, ferm, dar prietenește, pe umerii acestuia; un asemenea tip de comunicare tacită este eficient și amplifică puterea de influență a profesorului. 4. Gradul de individualizare a strategiilor de intervenție ale cadrului didactic oferă acestuia posibilitatea de a-și arăta respectul față de personalitatea fiecărui elev și creează șansele intensificării motivației intrinseci, iar la nivelul relațiilor de grup se pot realiza cu timpul anumite nuclee în jurul unor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de intervenție ale cadrului didactic oferă acestuia posibilitatea de a-și arăta respectul față de personalitatea fiecărui elev și creează șansele intensificării motivației intrinseci, iar la nivelul relațiilor de grup se pot realiza cu timpul anumite nuclee în jurul unor lideri. În individualizare, fiecare face un lucru diferit, potrivit cunoștintelor și aptitudinilor sale, și determină modul în care elevii maximizează pedepsele sau recompensele. În sistemul neindividualizat, toți elevii sunt poziționați la același standard, realizând aceleași sarcini și, fiind evaluați după criterii identice, se
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
toți elevii sunt poziționați la același standard, realizând aceleași sarcini și, fiind evaluați după criterii identice, se poate induce o presiune asupra elitelor, pentru a scădea performanța; din punct de vedere profesoral, elevii sunt nemotivați și frustrați. Un minus al individualizării îl constituie acela că elevul nu are realmente oportunitatea de a observa competența profesorului, cele zece minute acordate săptămânal unui asemenea exercițiu relațional fiind insuficiente. Un rol primordial în reglarea mecanismelor influenței educaționale îl au spațiul personal și teritorialitatea. Hall
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sunt date de intenția de a comunica, de sensul comunicat, de posibilitatea de interpretare din partea receptorului”, de o anumită situație în care se înscrie (Slama-Cazacu, Tatiana, Introducere în psiholingvistică, E.D.P., București, 1968). Funcțiile contextului în comunicarea interpersonală sunt: selectivă, de individualizare, complementară, creativă, transformativă, orientativă. Totodată, sunt de menționat și limitele contextului asupra comunicării interpersonale educaționale. Principiul pe care trebuie să-l respecte managerul școlar la acest palier al analizei este principiul adaptării la context. Adevărați maeștri ai comunicării, cadre didactice
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
concluzia că bilanțul e același pentru toți și egal cu zero, grupul este egalitar, în timp ce, dacă bilanțul e diferit, grupul este ierarhizat. „Nici un grup egalitar compus din ființe umane nu poate avea mai mult de 16 membri.” 2.3.3. Individualizare, grupare și organizare în sala de clasă Profesorul Dan Potolea de la Universitatea din București, referindu-se la problema diversificării modalităților și a structurilor organizatorice în școală, abordează triadic această realitate educațională: 1. Diversificare instituțională: • diversificarea studiilor: - organizatorică (teoretic, profesional); - cursuri
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
structurilor organizatorice în școală, abordează triadic această realitate educațională: 1. Diversificare instituțională: • diversificarea studiilor: - organizatorică (teoretic, profesional); - cursuri opționale; - schimbarea structurii clasei de elevi; • clase de nivel; • grupe de nivel; • clase speciale; 2. Diversificare curriculară: - învățământ modular; 3. Diversificare procesuală: - individualizarea instruirii la nivelul clasei de elevi. În legătură cu această diversificare procesuală, obiect de studiu al managementului clasei de elevi, modurile de instruire se prezintă sub trei asemenea forme: frontal, grupal, individual. a. Frontal: pornește de la perspectiva tratării clasei de elevi ca și cum
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cum se face atunci că piața, formele hibride de organizare și organizațiile formale coexistă? Durkheim, bunăoară, explică sociologic această dilemă: proprietatea sau raporturile negative nu ar fi decât o condiție pentru realizarea solidarității organice. Ele produc diferențierea componentelor corpului social, individualizarea actorilor. Altfel spus, contractele comerciale nu sunt altceva decât un proces de construcție a capacităților individuale ale actorilor și deci de diviziune a muncii care ulterior permite un nou tip de solidaritate, cea bazată pe diferență, și nu pe asemănare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dezbătute În această situație se referă la: cine va decide care sunt acei copii ce vor fi orientați către unitățile „speciale”?; acest lucru nu Înseamnă cumva o revenire la modelul medical?) 1.3. Diferențierea tc "1.3. Diferențierea " Diferențierea desemnează individualizarea demersului instructiv-educativ pe baza observațiilor și examinării nevoilor specifice ale fiecărui copil, antrenarea capacităților/resurselor personale și de grup ale specialiștilor, pentru a răspunde Într-o manieră eficientă la provocările diversității elevilor dintr-o clasă/școală. Toate acestea Îl ajută
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
analiză la scară națională a situației existente a relevat o serie de direcții de acțiune În domeniul ameliorării și dezvoltării serviciilor educaționale la nivelul sistemului de Învățământ: - schimbarea opticii de abordare a copilului cu cerințe speciale, accentul fiind pus pe individualizarea, flexibilizarea și diversificarea activităților desfășurate În clasă cu elevii; - diversificarea serviciilor educaționale, astfel Încât să fie permis accesul În școală al copiilor și adolescenților cu dizabilități, fără a-i separa de familiile lor; - transformarea școlilor obișnuite În școli incluzive (deschise tuturor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
orice presiune creată de anumite termene-limită nerealiste produce stres, neliniște, disconfort și reacții negative la noile idei sau practici de lucru (este nevoie de timp pentru a putea exersa noi comportamente și atitudini induse de procesul schimbării, iar asimilarea și individualizarea noilor metode de lucru de către actorii implicați În activitățile școlii solicită, de asemenea, un interval semnificativ de timp); - schimbarea poate fi derutantă și dureroasă prin efectele sale: În Încercarea lor de a corela noile idei și modalități de acțiune cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]