1,875 matches
-
persoanelor spirituale cu darul vindecării (healing), dezvoltându-se din grupa A (a vânătorilor) și B (a nomazilor), care vor să îmbrățișeze toate laturile vieții, afirmând-o fără să se gândească prea bine la urmările acestei atitudini. Farmecul acestor persoane e inefabil, adevărați „zdrobitori de inimi”, dându-se ca exemple: președintele Kennedy și Marilyn Monroe, a căror existență tragică e înconjurată de un luminos mister. Mi s-a vorbit mult despre complicațiile biologice ale acestei grupe sangvine de tranziție către ceva necunoscut
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în serios „durerea” despărțirilor, ea consumându-se pe alt plan, cu mult altfel decât îmi închipui eu. Sigur că Dumnezeu este sexualitate, marele erotoman, Tatăl care dă sămânța lumilor. Dar el trebuie să fie și asceza ascezelor, și chiar în inefabilul său castitatea castităților, nefiind atins subtil de creația sa. Un vis neobișnuit: vedeam un pelican așezat peste ouăle sale. Avea ochi atât de omenești. Straniu vis în ziua în care naziștii din Stockholm au pângărit cimitirul evreiesc, răsturnând pietrele funerare
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
a vorbit mult despre Sigurd, care împreună cu Ebba au fost portarii casei noastre, îngerii păzitori, cei care ne spuneau bună ziua și bună seara, întrebându-ne de sănătate. Melancolia separării, dragostea mea pentru oamenii bătrâni, pentru timpul conținut în persoanele lor inefabile. Sunt atașată acum de toți - ca pasagerii unui vapor, care-l lasă pe fiecare la „portul său” sau la „steaua lui”. August A apărut în Lyrikvännen eseul meu cu traduceri din poeți români: Ileana Mălăncioiu, Nina Cassian, Elena Ștefoi. Am
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
a format ceva irațional. Poate chiar corpul extrem de caloric al iubirii. Iubirea s-a ținut mereu între noi, aruncându-ne de la distanță, unii pe alții, ca într-un joc brutal, ca pe niște planete independente erotic, dar dependente de ceva inefabil, de nedefinit, ceva semănând cu nimic. Nimicul din care apare chiar viața. Acel neant din care e compusă chiar greutatea vieții. Iubirea mi-a apărut uneori ca un flagel mortal, făcând ravagii în numele unui plan cosmic de neînțeles pentru noi
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cărți, dar și poeta Denisa (Comănescu), cu Cartea de vise a lui Swedenborg în brațe, cu felul ei elegant de a ne deschide poarta prieteniei pentru viitor. Și Ileana (Mălăncioiu), ei bine, Ileana era așa cum o lăsasem în adolescență, cu inefabilul ei, cu dârza și marea ei personalitate, cu căldura care se arată la timpul cuvenit. Am simțit din partea acestor prieteni „miros de iubire”, așa cum scria poetul Elytis, miros cosmic de la primele închegări ale materiei din vastul creuzet al lumilor. Totul
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în camera noastră de la madame Lidia Unanian, a trăit în aerul acelui timp teribil, plin de paroxism, dar și de înalte, neașteptate revelații, scriindu-și poemele și excepționalele lui cântece de trubadur. Mi-a comunicat, cu talentul său de povestitor, inefabilul atmosferei, tonul vieții lui Nichita după plecarea mea, exploziile mizeriilor, culminând cu moartea prematură a celui care a fost „iubitul nostru”, dincolo de eposul întâmplărilor reale și imaginare. M-am gândit că, poate, instinctiv, m-am întors numai pentru a mă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
kilograme, sărăcie cît toată sărăcia, dar și bogăția creșterii numerice a familiei”. Timpul a trecut iar bogăției domestice a familiei i s-a mai adăugat una de ordin spiritual și sufletesc. Este bogăția pe care ți-o dă demnitatea și inefabila bucurie de a modela creativ mințile tinere. Cu o asemenea bucurie în suflet Constantin și Steluța Brumă și-au asumat condiția apostolatului cărturăresc. După o fulgurantă experiență în laboratoarele “fabricii de popi”, fiul lui Iorgu și al Mariei ucenicește sârguincios
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
să auzi acest mesaj, nu să-l pricepi; grav este să-l explici recurgând la argumentele științei contemporane pentru că știința este adevărul și numai adevărul și tot adevărul pe care nu știu dacă mintea omului îl va cuprinde vreodată. În fața inefabilului suntem siliți să mințim prin omisiune, dispunând de fragmente, niciodată de tot. * Privesc, îngândurat, fotografia și reconstitui copiii după un catalog foarte exact și meticulos realizat de Victor în stilul, aș spune "cazon". Câțiva au câștigat, alături de nume, o cruce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
-i snobism, Dic se "distinge", nu-i un oricine, un boschetar canin. Are locul lui în apartament, este politicos..., se simte cât de colo că-i educat; ba, dacă ești un observator bun, distingi la drăguțul de Dic acel spirit inefabil caracteristic lumii artistice, din care, spre norocul său, face parte. * Acest Dic are totuși un defect: este bătrân. Nu mai este destul de agil, este mai puțin interesat de viață...; ba, de la o vreme, își târâie piciorul posterior, drept sau poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în rest însă fiecare nu este decât un neputincios. (Platon 1961: 534a) Alienarea mintală care, în alte momente ale istoriei, a trecut drept magie, devine subiect de analiză atentă odată cu constituirea psihiatriei ca știință, în secolul al XIX-lea. Caracterul inefabil al creației artistice, enigma geniului (preocuparea de o viață a lui Ernst Kretchmer) a solicitat adesea instrumentele și metodologia psihiatriei. Fascinația, cel puțin pentru arta și cultura modernă, pare să fie reciprocă. La rândul lor artiștii, ne gândim mai ales
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
cu excluderea aspectului popularizant. Pornind de la punctul actual el va străbate literatura istoric, problematic și critic, în viziune sferică, mergând până la valorile universale și până la un concept despre lume prin fenomenologia artistică." G. Călinescu publică aici eseurile: Istoria ca știință inefabilă și sinteză epică, Universul poeziei, Poezia "realelor", "Domina Bona, Marino și Gongora etc. 1949 Trei nuvele; note de călătorie: Kiev, Moscova, Leningrad. G. Călinescu e ales membru al Academiei Române, director al Institutului de istorie literară și folclor și, din 1952
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
operele sale sunt admirabili. Domnul îl deiface. Reforma avu efecte întinse și durabile, nefaste bineînțeles. Totuși Eliade a împămîntenit câteva noțiuni subtile, neatinse în acea vreme: afabil, adorabil, absurd, actual, abuziv, abject, absolut, colosal, conjugal, cristalin, consecvent, ingrat, inert, implacabil, inefabil, juvenil, legal, legitim, mistic, nupțial, pervers, serafic, suav, venerabil etc. Și ca gânditor Eliade este interesant, oricât de naive ar fi uneori ideile lui, în genere voltairiene și francmasonice. Poetul are viziunea grandioasă și totală, obsesia unicului în trinitate. Dumnezeu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rămas la coasă. Atunci eu nu mai rătăceam Pe-atîtea căi răzlețe, M-aș fi-nsurat când isprăveamCu slujba la-mpăratul, Mi-ar fi azi casa-n rând cu toți... - Cum m-ar cinsti azi satul. Ca și Eminescu, Goga cântă un inefabil de origine metafizică, o jale nemotivată de popor străvechi îmbătrînit în experiența crudă a vieții, ajuns la bocetul ritual fără explicarea sensului. Înrâurirea simbolistă s-a exercitat și asupra lui Goga, fără a-i fi modificat structura. Satul ține la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nume sugerând imensitatea roadelor) iarba nouă răzbate prin iarba veche și zimbrii se amestecă cu oi sălbatice cu treisprezece coaste. Boabele de grâu sunt grele și tari și au sunet de sticlă. Mierea cea deasă dă o ceară cu mireasmă inefabilă și grea. În această țară minunată nu se fac mari sforțări intelectuale. Copiii învață de ce fuge iepurele la deal și de ce duce câinele ciolanul în gură. Oamenii sunt ceremonioși, fetele rușinoase, coconii domnești hieratici în straie de brocart "mititele ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vremii, este respins. Însă un scriitor mare e atât de complex încît orice epocă va găsi în el o latură selectabilă. Un astfel de scriitor are o soartă "plină de peripeții". Este un fel de a spune că artistul, fiind inefabil în esența lui, e multiplicat prin interpretare la infinit. Sunt artiști care se "conformează", urmărind deliberat mișcările mediului. Subînțelesul este că ei sunt inferiori, că n-au o facultate dominantă ("la qualité maitresse" a lui Taine), adică o personalitate, împrumutînd
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nemărginite, Câmpii de gheață ce adorm pe așternutul mării ud. Cu munți înalți, cu văi adânci, la polul nord, la polul sud. D. ANGHEL Fundamentul simbolismului, înțeles bine doar de André Gide, e înlocuirea picturalului, instrument al universului obiectiv, cu inefabilul muzical și olfactiv, conduct al metafizicului. Poezia simbolistă e o poezie de cunoaștere și miasmele ori efluviile de arome din școala baudelairiană sunt inițieri în misterul dezagregării și germinației materiei cosmice. Nu mai încape îndoială că elogiul florilor din În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin ceea ce sugeră. Realitatea se transfigurează, devine fantastică și un fel de neliniște de Edgar Poe agită pe aceste secături ale vechii capitale române. De aceea scriitorul trebuie pus mai degrabă în grupul suprarealiștilor, dată fiind atenția lui pentru elementul inefabil ancestral, aparținând fondului obscur. H. BONCIU Înrâurit de poeții austriaci, în special evrei, H. Bonciu aduce în proza lui metode romantice, expresioniste și suprarealiste, witz sarcastic, ridicarea fiecărui moment la o idee, interpretarea metafizică a tragicului cotidian. Prozatorul mânuiește bufoneria
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
agrementeze rezultatele investigației sale cu savori lexicale deosebite. Arta criticului e în fond aceea de insidioasă comunicare a plăcerii, indiferent de obiectul care a provocat-o, chiar dacă citatele, foarte numeroase, nu corespund în totul caracterizării, vibrația intelectuală se furișează, ca "inefabilul" liric; poetul se realizează în istoriograf și-i transmite o virtute inedită: farmecul. Șerban CIOCULESCU, G. Călinescu: "Istoria literaturii romîne", în Aspecte literare contemporane, Editura Minerva, București, 1972, p. 673-674. ă...î Istoria literaturii române nu e o operă didactică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înlănțuire posibilă, altfel spus generalizează și sistematizează faptele, putând să determine curente sau stiluri. "Nu trebuie să pară un paradox - spunea G. Călinescu într-o lecție de deschidere la Facultatea de litere din București în 1947, Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică, publicată în Jurnalul literar, serie nouă, nr.1 - că în istoria literară sunt mai puțin importanți scriitorii în sine, cât sistemul epic ce se poate ridica pe temeiul lor. Astfel propunerea cuiva de a se întocmi o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care scapă, încă, unei înțelegeri raționale sau unei logici imbatabile, și că ceea ce poate fi valabil, ca relație cauză-efect, în demersul funcțional al celor mai multe specii creative, nu se aplică întotdeauna, în aceeași proporție ori cu aceeași finalitate clarificator-explicatorie, în aria inefabilă a creativității artistice. 1.4 Rolul creativității în împlinirea personalității umane. Creativitate și progres Un adevăr unanim acceptat este acela că fiecare ființă umană întrunește o serie de caracteristici în procente specifice, fiind un unicat pe întreaga scară a evoluției
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
înțeles nici în prezent și, în opinia noastră, indiferent cât de mult se va progresa, în timp, în legătură cu o clarificare și mai profundă a mecanismelor funcționale ale acestei inestimabile caracteristici umane, niciodată nu vom fi capabili să surprindem în totalitate inefabilul cuprins în nucleul central al creativității. Așa cum am observat, deja, punând în relație clasificarea tipurilor de deficiențe cu o trecere în revistă a trăsăturilor ce constituie tabloul psihopedagogic al respectivelor tulburări, creativitatea nu se asociază cu dizabilitățile mentale/de intelect
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe gândire și, reciproc, la acordarea unei minime importanțe studierii creativității din sferele artistice, legate, deci, de alte elemente ce intervin în performanță. Dintre ramurile creației artistice, cea chiar mai puțin studiată este cea literară, probabil datorită unei aure de inefabil ce se regăsește aici mult mai mult decât oriunde altundeva în câmpurile originalității. Nu toți copiii cu dizabilități prezintă deficiențe psihice, și chiar cei afectați psihic pot avea abilități în varii domenii, nonintelectuale, ceea ce este valabil pentru ceilalți copii fiind
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
o iluzie - cât și pentru că opera este o unitate indecompozabilă, accesibilă doar intuiției. Pe urmele lui Croce și ale impresioniștilor, mai mulți teoreticieni, printre care recent Gaétan Picon (L'écrivain et son ombre, Paris, 1953) restrâng rolul criticii la sugestia inefabilului, văzând în operă ün mister care trebuie repetat, ba chiar potențat, în conștiința cititorului. O a doua direcție critică ar fi cea care, abandonând și ea formulele tradiționale de analiză, se ingeniază în detectarea structurilor de adâncime ale operei, secrete
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
neavând darul să distrugă emoția cititorului, ci să i-o explice, aducând în lumina conștiinței reacții tulburi, insesizabile din timpul lecturii. Este aici, desigur, o prelungire a vechiului raționalism, dar, spre deosebire de acesta, critica modernă admite ca un dat fundamental nucleul inefabil al operei, ambiționând numai să-1 aproximeze din ce în ce mai fin, reducând adică tot mai mult ceea ce reprezintă tehnică și izolând, și într-un fel evidențiind-o, tocmai scânteia de spirit, unică a operei: în al doilea rând, tot spre deosebire de raționalismul clasic, se
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
ideal ideatic ilegal ilegal (în mod cu totul ilegal) ilicit imaginar (în mod real ori imaginar) imparțial (în mod obiectiv și imparțial) imperios implicit important imprevizibil incalculabil inconștient inconștient (în mod inconștient, neintențional) incorect independent indirect individual indubitabil inductiv inedit inefabil inevitabil inexplicabil inexplicabil (în mod cu totul inexplicabil) inferior (în mod cert inferior) infinit infinit (în mod infinit și ipotetic) injust insultător (în mod jignitor și insultător) integral integral (în mod cumulativ, integral sau parțial) integrat inteligent (în mod inteligent
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]