13,441 matches
-
el fiind îndreptățit doar atunci când este patogenic. 7.3. SIFILISUL Sifilisul poate avea tangență cu tratamentul chirurgical doar prin erori de diagnostic, datorită aspectului tumoral al gomei în faza terțiară a bolii. 7.3.1. ETIOLOGIE Sifilisul este o afecțiune infecțioasă, cu transmitere veneriană, rar ereditară și extrem de rară prin transfuzie de sânge sau contaminare directă a unei plăgi. Agentul etiologic este reprezentat de Treponema pallidum, descrisă de Schaudinn și Hoffman. Acest spiril lung de 6-14µ și efilat la extremități, poate
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
fără supurație, sau abcese cu evoluție subacută însoțite întotdeauna de o zonă de reacție mai mult sau mai puțin întinsă. Prima formă este întâlnită predominant la animale. La om, domină forma a doua de abces actinomicotic spre care evoluează nodulul infecțios primitiv. Actinomicoza reprezintă o boală locală cu tendință extensivă în care modul de propagare se realizează prin extensie directă. Propagarea agentului patogen nu se face pe cale limfatică, dar există posibilitatea propagării pe cale sanguină, realizându-se o pioemie cu abcese metastatice
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
nu o bacteriemie. În plus concentrația letală de antibiotic in vivo poate să nu fie atinsă la nivelul plăgii datorită condițiilor de devascularizare locală frecvent întâlnite [11]. În schimb, antibioticele rămân parte obligatorie a tratamentului, mai ales pentru combaterea complicațiilor infecțioase ale tetanosului și ale suprainfecției plăgilor cu alți agenți microbieni; nutriția bolnavului de tetanos pune probleme deosebite, necesarul caloric zilnic fiind de circa 7000 calorii. În faza convulsivă, gastrostomia sau sonda nazo-gastrică pot reprezenta o soluție a problemelor de deglutiție
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
mai benignă. Flegmonul lemnos localizat în regiunea cervicală anterioară apare de obicei după abcese sau extracții dentare cu indurație edematoasă extensivă, dar cu simptomatologie estompată și evoluție lentă. Gangrena subcutanată progresivă Meleney apare ca o zonă cianotică deasupra unui flegmon infecțios banal datorită trombozei vasculare ce determină necroze în placard urmate, după căderea escarelor, de ulcerații anfractuoase. 9.4.5. TRATAMENT Tratamentul profilactic, se adresează categoriilor socioprofesionale expuse și constă în: echipamente de protecție a muncii, pansarea și supravegherea plăgilor cu
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
e mai puțin indicat la tenurile grase. Ceara de albine este un ingredient, dar mai puțin indicat la tenurile deshidratate. Drojdiile, fermenții lactici, iaurtul, oțetul, mierea sunt și ele importante în îngrijirea tenului: modifică aciditatea pielii și împiedică dezvoltarea germenilor infecțioși. Mierea este emolientă, acidifiantă și ușor astringentă. Iată, de exemplu, un amestec pentru demachiere care e și un excelent mijloc de întreținere: 2 linguri de miere amestecată cu zeama de la 1/2 de lămâie și cu tărâțe. Nu uitați argila
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
ulei de măsline. Aplicați-o pe față o dată pe săptămână în strat subțire și lăsați-o până se usucă. Spălați apoi cu apă călduță. Ca dezinfectanți naturali se pot utiliza alcool din cidru sau alcool cu mentă Ei distrug germenii infecțioși, stimulează circulația și dizolvă grăsimile naturale în exces de pe față. Atenție, nu neglijați gâtul (ca și decolteul) dați-le aceeași atenție ca feței. Și un ultim sfat: pentru un ten clar, seara, înainte de culcare, după curățirea pielii de impurități, treceți
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
excepția acidozei secundare intoxicațiilor cu monoxid de carbon; tulburarea termoreglării. Tulburări respiratorii: hipoxie periferica cu acidoza metabolica; insuficiență respiratorie mixtă; în exploziile în mediu închis:gazele caustice și aerul supraîncălzit dau leziuni directe la care se asociază cele indirecte toxice, infecțioase și edem; edem interstițial, atelectazii și hematoza redusă datorate alterării surfactantului pulmonar. Edemul toracic poate crea dificultăți respiratorii ducând chiar la insuficientă pulmonară. plămânul de șoc; În arsurile căilor respiratorii inferioare se eliberează o cantitate crescută de mediatori vasoactivi de la
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
prin arme de foc sunt de fapt o formă particulară de plagă contuză, produsă prin gloanțe de revolver, carabină sau pușcă de vânătoare. Sunt rare în timp de pace și în acest caz au un prognostic mai bun, deoarece complicațiile infecțioase sunt excepționale (bineînțeles dacă nu sunt afectate organe vitale). Observațiile clinice au demonstrat gravitatea plăgilor produse prin schije (bombă, proiectile, torpile etc.) care au aspect anatomo-patologic neregulat antrenând în același timp proiectile secundare (pietre, bucăți de lemn, sticle etc.) ca
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
hemoragie la abdomen etc. Examenul clinic general va căuta să stabilească reacția organismului consecutivă producerii plăgii. Semnele sunt polimorfe și sunt în funcție de importanța secțiunii traumatice, a hemoragiei ca și septicității plăgii. Ca urmare pot să apară semne respiratorii, cardio-vasculare, renale, infecțioase. Examenul clinic general va fi întotdeauna completat prin examene biologice și radiologice care vor depista eventualele modificări scheletice, organice sau umorale. 12.3.5.1. Semnele clinice Semnele clinice ale plăgilor sunt locale și generale, comune și semne particulare, în funcție de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
antigangrenos polivalent 40-100 ml la 24 de ore). Antibioticele vor fi administrate profilactic sau curativ, ori de câte ori condițiile locale (plăgi murdare, pierderi de substanță etc.) sau generale (boli cardiace, renale, diabet etc.) o justifică. Administrarea curativă a antibioticelor, chimioterapicelor în plăgile infecțioase (supurate sau nu) va fi rațională. Antibioterapia pe lângă unele beneficii implică și o serie de inconveniente precoce și/sau tardive pentru traumatizați (accidente toxice, alergice, selecția unor tulpini microbiene rezistente). Este bine ca de fiecare dată când se asociază tratamentul
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
mult, acțiunea patogenului. În funcție de momentul intrării în funcțiune a rezistenței, acesta poate fi preinfecțională (preexistentă) sau postinfecțională (indusă). 3.4.1.2 Rezistența structurală Rezistența structurală preinfecțională (preexistentă). Așa cum s-a arătat, planta este supusă la o multitudine de agenți infecțioși potențiali, dar boala rămâne o excepție și nu o regulă. În anumite situații, planta-gazdă menține invadatorii potențiali în afara posibilităților de atac, la o oarecare distanță. Aceasta se realizează prin eliminarea unor substanțe cu miros dezagreabil sau a unei culori neatractive
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
menține invadatorii potențiali în afara posibilităților de atac, la o oarecare distanță. Aceasta se realizează prin eliminarea unor substanțe cu miros dezagreabil sau a unei culori neatractive, care îndepărtează agenții patogeni. În alte situații, încărcătura electronegativă a suprafețelor plantelor, respinge elementele infecțioase (sporii) cu încărcătură similară. Unii dintre trichomi (apendici de pe suprafața plantelor) sunt conectați la glande care secretă substanțe, ce împiedică contaminarea. De exemplu, soiurile de năut rezistente la Mycosphaerella rabiei au pe frunze, mai mulți peri glandulari producători ai acidului
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
acționează în mod conjugat, într-o strânsă corelație, uneori compensativ, alteori cumulativ sau antagonic. Se cunosc cazuri când, sub influența factorilor externi de mediu, au devenit patogene diferite microorganisme saprofite (ex. Fusarium nivale). Factorii externi care acționează atât asupra agenților infecțioși cât și asupra plantelor sunt: Temperatura aerului și a solului poate influența planta, agentul patogen sau cuplul plantă gazdă-parazit. Temperatura aerului sub nivelul normal, face ca unele soiuri de cartof să manifeste sensibilitate la atacul ciupercii Phytophthora infestans. Temperatura aerului
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cu tulpini virulente ale aceluiași virus (Jilăveanu, 1980). Tratamentul se recomandă pentru soiurile sensibile cultivate în sere și solarii. 3.4.5. Igiena culturală Igiena culturală presupune efectuarea unor operațiuni simple, dar care au o influență mare în reducerea potențialului infecțios din culturi și limitează extinderea bolilor pe alte suprafețe. Igiena culturală permite reducerea numărului de tratamente, creșterea eficienței acestora și a rezistenței plantelor la agenții patogeni. Îndepărtarea resturilor vegetale și distrugerea lor. Pe resturile vegetale care rămân pe sol după
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
corespunzătoare. 3. Lucrările solului au o mare importanță în prevenirea apariției bolilor, astfel: distrugerea samulastrei, reduce foarte mult atacul de făinare, întrucât elimină conidiile, care se formează pe aceste plante; îndepărtarea resturilor vegetale, a paielor, are rol în reducerea potențialului infecțios pentru făinare, rugină, septorioză, fuzarioză; arderea miriștilor este o metodă, des utilizată în prezent și are efect favorabil, în reducerea atacului bolilor de rădăcini și baza tulpinii (îngenuncherea, pătarea în ochi, fuzarioza); arătura corectă cu răsturnarea brazdei la 180o, favorizează
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
tomate în seră, contribuie la obținerea unei producții mari și de calitate. În condiții de seră se prevăd următoarele măsuri de prevenire și combatere a atacului patogenilor: Îndepărtarea resturilor vegetale de la cultura precedentă și distrugerea acestora, contribuie la îndepărtarea inocului infecțios, mai ales în cazul semnalării putrezirii brune (Pyrenocheta), care se transmite prin intermediul acestora. Pregătirea solului pentru dezinfecție. Solul trebuie să fie curat, bine mărunțit, să nu conțină aglomerări cu diametrul mai mare de 2 cm, iar umiditatea să nu depășească
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
procese ordonate a unui sistem viu, cauzat de un factor primar. Când sistemul viu este alterat în afara limitelor sale normale de toleranță facilă este bolnav și opus stării de sănătate. După natura agentului cauzal bolile plantelor se împart în boli infecțioase(parazitare) și boli neinfecțioase(neparazitare, fiziologice). Bolile parazitare sunt provocate de unii agenți patogeni ca: virusurile, bacteriile, micoplasmele, rickettsiile, ciupercile, algele, lichenii, unele organisme flagelate și chiar unele plante superioare. Bolile neparazitare sunt cauzate de acțiunea nefavorabilă a unor factori
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
foliajului la unele soiuri sensibile (Ionathan) și apariția rețelelor de suberificare pe fructe. Nerespectarea concentrațiilor indicate în tratamentele seminale făcute incorect și cu durate de expunere prea mari, duce la pierderea germinației semințelor tratate. Etiologia bolilor parazitare Bolile parazitare sau infecțioase se clasifică după grupele de agenți patogeni în viroze, micoplasmoze, bacterioze, micoze și antofitoze. Virozele reprezintă bolile produse la plante de virusuri și de viroizi. Aceste boli au fost precis definite după ce prin cercetările de microscopie electronică și alte investigații
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
punct de vedere numeric relativ puține dar, prin sistemul lor de parazitare produc pagube culturilor atacate. Antofitele existente la culturile agricole din țara noastră fac parte din fam. Santalaceae, Scrophulariaceae, Loranthaceae, Cuscutaceae și Orobanchaceae. 2.2. Fazele succesive ale bolilor infecțioase Procesul de patogeneză se derulează în mai multe etape succesive, relativ bine individualizate: contaminarea, infecția, incubația și manifestarea bolii. Contaminarea. Constă în intrarea în contact între planta gazdă și agentul patogen. În mod natural, pe organele aeriene ale plantelor, ajung
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se ocupau cu dezvoltarea populațiilor de agenți patogeni în corelație cu populațiile de plante gazdă, însă ea devine o ramură de știință de bine conturată abia în 1963 după publicațiile lui VAN DER PLANK. Ea studiază modul prin care inoculul infecțios ajunge pe plantă, contactul între agent și planta gazdă, modul de penetrare, de infecție, de apariție a unei noi generații a inoculului cât și de dispersarea acestuia. În cadrul epidemiologiei se studiază la agenții patogeni de importanță majoră numărul de cicluri
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ajunge pe plantă, contactul între agent și planta gazdă, modul de penetrare, de infecție, de apariție a unei noi generații a inoculului cât și de dispersarea acestuia. În cadrul epidemiologiei se studiază la agenții patogeni de importanță majoră numărul de cicluri infecțioase pe an și pe culturi în funcție de condițiile climatice ale zonei, pentru a se putea stabili dinamica agenților patogeni. În ultimii ani, datorită progreselor realizate în agrometeorologie și în informatică studiile de epidemiologie au stat la baza calculelor necesare prognozei epidemiilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
studiu epidemiologic se disting mai multe etape obligatorii cum sunt studiul modului în care este conservat inoculul, studiul dispersiei inoculului și studiul factorilor de mediu ce influențează relația dintre agentul patogen și planta gazdă. 3.4.Conservarea și transmiterea inoculului infecțios Organismele patogene inferioare, virusuri, micoplasme și parțial bacterii, sunt lipsite de forme speciale de conservare a inoculului, în timp ce ciupercile au mai multe structuri speciale de rezistență față de factorii climaterici nefavorabili. Gemele, rizomorfele, stromele, scleroții care apar în timpul unui ciclu infecțios
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
infecțios Organismele patogene inferioare, virusuri, micoplasme și parțial bacterii, sunt lipsite de forme speciale de conservare a inoculului, în timp ce ciupercile au mai multe structuri speciale de rezistență față de factorii climaterici nefavorabili. Gemele, rizomorfele, stromele, scleroții care apar în timpul unui ciclu infecțios, sunt capabile să reziste în perioadele critice și la revenirea condițiilor favorabile pot relua ciclul agentului patogen, pot invada noi plante gazdă sau noi substraturi. Organele ce rezultă în urma proceselor sexuale la ciuperci cum sunt akinetosporangii, sporii durabili, zigoții, oosporii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
epidemiologic al infecției rezultate este în funcție de condițiile climatice, de densitatea inoculului și de frecvența infecțiilor seminale. Transmiterea prin vânt Curenții de aer pot transporta la distanțe uneori apreciabile sporii a numeroase specii de ciuperci, particule de sol contaminate sau vectori infecțioși și chiar bacterii. O parte dintre ciupercile parazite prezintă un mecanism de proiecție specializată a sporilor ca, proiectarea ascosporilor de pe apotecii prin presiunea exercitată de parafize. Cea mai mare parte a sporilor rezultați din înmulțirea vegetativă, asexuată și chiar sexuată
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sol sub formă saprofită pe resturile organice ale plantelor parazitate anterior, sub formă de spori ai înmulțirii vegetative, asexuate, sexuate sau sub formă de organe de rezistență. În timpul lucrărilor solului particulele de sol ce conțin o cantitate variabilă de inocul infecțios pot fi deplasate la distanțe uneori apreciabile așa încât în anul următor aria de răspândire a patogenului să fie mai mare. În cazul agenților patogeni ce atacă rădăcinile și baza tulpinii, vatra de atac va fi eliptică în cazul în care
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]