4,059 matches
-
O scenetă dramatică, după Henri Murger, e găzduită de „Curierul de Iași” (1872), iar o imitație și o traducere din Victor Hugo, în „Convorbiri literare” (1880). În 1906 se tipărește ceea ce G. socotea a fi lucrarea lui de căpetenie, tălmăcirea Infernului lui Dante. Efortul său a fost de a nu trăda înțelesurile poemului, de aceea versificația originală suportă, în versiunea pe care o încearcă, o tratare mai lejeră, în care terținele dantești nu sunt păstrate. Vocația lui G. este însă aceea
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Teodor Vârgolici, pref. Șt. Cazimir, București, 1959; Comoara de pe Rarău, îngr. și pref. Ilie Dan, București, 1971; Scrieri, îngr. Ilie Dan, pref. Șt. Cazimir, București, 1979; Privighetoarea Socolei, Iași, 1990; Stejarul din Borzești, București, 1993. Traduceri: Dante Alighieri, Divina Comedie. Infernul, pref. trad., Iași, 1906. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, I, 223-227; Chendi, Fragmente, 178-185; Ibrăileanu, Opere, II, 280-282; Lovinescu, Critice, VI, 139-141; Dafin, Figuri, I, 22-24; Artur Gorovei, Alte vremuri. Amintiri literare, Fălticeni, 1930, 118-128; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
1969 (în colaborare cu Vasile Nicolescu); Guillaume Apollinaire, Scrieri alese, îngr. Virgil Teodorescu, pref. Vasile Nicolescu, București, 1971 (în colaborare); Robert Sabatier, Prințul, pref. trad., București, 1974; Lautréamont, Cânturile lui Maldoror. Poezii. Scrisori, București, 1976; Arthur Rimbaud, Un anotimp în infern. Iluminările, București, 1979. Repere bibliografice: Grigore Hagiu, Tașcu Gheorghiu, LCF, 1972, 35; Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 321-343; Geo Bogza, Tașcu, RL, 1981, 43; Vladimir Colin, Șuli, RL, 1981, 43; Gheorghe Tomozei, Un cavaler al nopților
GHEORGHIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287237_a_288566]
-
care combină original și straniu imaginea marelui vas scufundat în 1912, devenit aproape firesc semn al unei civilizații îndreptându-se inconștientă spre neantul disoluției valorilor sale, cu cea a lui Robinson, supraviețuitorul, nimerit însă nu în paradisul insular, ci în infernul orașelor. Expresia poetică se desface în imagini nude, directe, care transmit „radiografiile” unei lumi despuiate de iluzii, într-o călătorie închipuită până dincolo de marginile nopții. Redactat între aceste două cicluri, poemul L’Exode. Super Flumina Babylonis va fi recompus după
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
miturilor comuniste. Tot la nivel instituțional trebuie amintit un cvartet realizat datorită Anei Blandiana și lui Romulus Rusan (secondați de o echipă de cercetători): Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet (singura Închisoare-muzeu din România, până acum, care concentrează infernul concentraționar comunist În săli expoziționale decalate pe etapele represiunii din România); Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului (cu sediul la București; acesta dirijează și o colecție de carte orientată tot În sensul recuperării adevărului istoric); Școala de Vară de la Sighet
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și Cluj, 1995 (2005, ediția a II-a, Editura Humanitas, București), și Gilbert Durand, Introducere În mitodologie, Editura Dacia, Cluj, 2004. Ruxandra Cesereanu a absolvit Facultatea de Litere În 1985. Și-a susținut doctoratul, În 1997, cu o teză despre Infernul concentraționar reflectat În conștiința românească. În timpul facultății a fost redactor la revista Echinox. Actualmente este conferențiar la Catedra de Literatură Comparată a Facultății de Litere din Cluj și redactor la revista de cultură Steaua. A publicat următoarele eseuri de mentalitate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
conștiința românească. În timpul facultății a fost redactor la revista Echinox. Actualmente este conferențiar la Catedra de Literatură Comparată a Facultății de Litere din Cluj și redactor la revista de cultură Steaua. A publicat următoarele eseuri de mentalitate: Călătorie spre centrul infernului. Gulagul În conștiința românească (1998), Panopticum. Tortura politică În secolul XX (2001), Imaginarul violent al românilor (2003), Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (2004), Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (ediția a II-a, 2005)și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mult stările negre ale poetului, torturat de amintirea iubitei, generând în volumele Cenușă sfântă (1930; Premiul Societății Scriitorilor Români), Elegii (1933; Premiul Societății Scriitorilor Români și Premiul Academiei Române), Zăpezi și purpură (1936) tânguioase evocări și invocări, lamentații despre „sterpul meu infern”, în care „se cuibărește ca o epavă-n port”, „înțepenit și mut”, deopotrivă înfricoșat și doritor de moarte. Existența devine „groapa mea de umbră”, e bântuită de „fantomele singurătății”, ceea ce o face să semene cu un permanent exercițiu de magie
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
București, 1992; Sande Stoicevski, Poezia Despot, București, 1992; Branko Țvetkoski, Adiere de molitvă, București, 1993; Eftim Kletnikov, Poezii, București, 1993; Miloș Lindro, Poezii, București, 1993; Vesna Ațevska, Caussa Sum, București, 1993; Esad Bayram, Divan, București, 1993; Justo Jorge Padron, Cercurile infernului, București, 1995; Antologia poeziei chineze, I-II, București, 1995; Dimitar Bașevski, Vremelnică trecere, București, 1996; Srba Ignijatovici, Gâgâind în noul veac, București, 1997; Nikolai Stoianov, Viză de tranzit, București, 1997; Resul Șabani, Apa iubirii, București, 1997; Adnan Ozer, Moartea clopoțelului
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
ale orașului martir), ecoul dezbaterilor din prima adunare liberă a Uniunii Scriitorilor, dilemele legate de relația scriitorului cu puterea în situația în care are loc „asaltul scriitorilor asupra funcțiilor politice de vârf” (Puterea politică și condiția scriitorului). La ancheta Între infern și câmpiile elizee: Ce ați așteptat de la Adunarea Generală a Uniunii Scriitorilor? Vi s-au împlinit speranțele?” răspund Radu Theodoru, Radu Cârneci, Gheorghe Tomozei, Iosif Lupulescu, Ion Marin Almăjan, Viorel Cacoveanu, Lucian Valea, Laurențiu Cerneț, Nicolae Calomfirescu, Titus Suciu, Mircea
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
Crăciunul (10), Botezul lui Isus (11), duminica (16), vinerea sfântă și patimile (17), Paștele (18), Urcarea la cer (19). Într-adevăr, începutul discursului nr. 10 anunță întreaga „economie” a mântuirii; din această serie fac parte și discursurile despre coborârea în infern despre care vom vorbi în următorul paragraf. În fine, interesante sunt și cele care combat superstiții foarte răspândite: ornitomanția (7) și astrologia (22). Discursul 13 povestește coborârea lui Ioan Botezătorul în infern, după moartea sa: el îi anunță pe cei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
serie fac parte și discursurile despre coborârea în infern despre care vom vorbi în următorul paragraf. În fine, interesante sunt și cele care combat superstiții foarte răspândite: ornitomanția (7) și astrologia (22). Discursul 13 povestește coborârea lui Ioan Botezătorul în infern, după moartea sa: el îi anunță pe cei drepți și pe profeții închiși aici despre apropiata pogorâre a Mântuitorului și despre eliberarea lor. Urmează un dialog între Satana și Hades; la temerile celui de-al doilea, primul răspunde că nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
descrieri și constituie tot atâtea dovezi de măiestrie artistică. În dialoguri, autorul de omilii nu se mai mulțumește să pună în scenă personajele tradiționale pentru că în scenele ce descriu Patimile sau învierea lui Lazăr mai apar și Moartea, Belial sau Infernul. Uneori, găsim și scene mai scabroase ca în povestea ispiritii lui Iosif; sau descrieri macabre cum este aceea a potopului sau a învierii lui Lazăr, ori monologuri patetice cum este cel al Sarei care plânge pentru că se așteaptă ca Isac
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
să-l vadă pe Cristos mereu triumfător. În reprezentările sale fantastice și poetice un loc central ocupă economia faptelor lui Cristos (care se potrivea mai bine cu activitatea omiletică și liturgică a lui Roman), reprezentată mai ales de coborârea în infern și de cruce; neliniștitoare este întrebarea ce revine mereu: Dumnezeu nu l-ar fi putut salva pe om altfel decât trimițându-l la suferință și la moarte pe Fiul său? Deși e foarte des întâlnită în kontakia scrise de Roman
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și amplu, N. Petrașcu. De altfel, revista arată interes și față de literatura universală, promovând studii despre antici (datorate lui N. Bănescu), despre Shakespeare și Zola ori traduceri din Euripide (Ifigenia în Aulida, în versiunea lui Edgar Th. Aslan) și Dante (Infernul, în tălmăcirea lui Coșbuc). Eseurile, numeroase, poartă semnătura unora dintre oamenii de cultură însemnați ai epocii. Victor Babeș, B.P. Hasdeu, G. Dem. Teodorescu, I. Mincu, N. Iorga, G.I. Ionnescu-Gion, Gavril Musicescu, Al. Vlahuță, V.A. Urechia sunt autorii unor note
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
trimit spre realități cu posibile semnificații grave. Astfel, Astralofagul sau Lupta solarienilor cu electropirații (din volumul Taina Sfinxului de pe Marte) descrie tulburător drama unei lumi căzute sub dominația unei rase care o înrobește dezumanizând-o, golind creierele, în imagini de infern dantesc. Salvarea nu poate veni însă numai dinafară, avertizează autoarea, ci doar din organizarea unei rezistențe interne, în rândurile tinerilor, cu ajutorul memoriei celor nemutilați sufletește. Povestirea e astfel o parabolă vizionară asupra universului concentraționar, căpătând valoare perenă. SCRIERI: Schițe, pref.
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
aceste atribute ale mesajului: „Wesley (un predicator - n.a.) începea întotdeauna prin a provoca emoții intense celor susceptibili de a se converti. Îi era ușor să-și convingă numeroșii discipoli din acea vreme că, dacă nu reușeau să obțină mântuirea, focul infernului îi va mistui pe veci. Insista apoi asupra necesității de a accepta pe loc acest mod de a scăpa de soarta funestă, pentru că, spunea el, cei care ar părăsi adunarea fără să-și schimbe atitudinea și ar muri accidental înainte de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
W. Sargant (apud Mucchielli, 2002) ne istorisește exemplul unui predicator care începea întotdeauna prin a provoca emoții puternice celor susceptibili de a se converti. El convingea menbrii audienței că, dacă nu vor reuși să obțină mântuirea, vor ajunge în focurile Infernului. Deoarece audiența, convinsă pe moment, s-ar fi putut răzgândi după ce ar fi părăsit adunarea, el introducea un element de urgență: insista asupra necesității de a accepta pe loc această mântuire deoarece, dacă o persoană ar fi părăsit adunarea fără
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unii autori (Rubin, Pruitt, Kim, 1994), folosind o metaforă foarte inspirată atunci când conflictul devine foarte intens (ceea ce se numește escaladarea conflictului), acesta arde precum un foc toate bunele intenții ale partenerilor în comunicare; astfel, în mitologia greacă, la intrarea în Infern stă Cerber, un câine cu trei capete, cu o coadă mare cu spini care permite sufletelor să intre cu ușurință, dar, o dată trecute de coada lui Cerber, acestea nu se mai pot întoarce (aceleași proprietăți le regăsim la capcanele utilizate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
totul clasei empatice, renunțând la accentul ironic și atingându-l pe cel liric. Pe scara valorică, punctul cel mai de jos îl reprezintă debutul editorial: nuvela extinsă Concert, apărută cu puțin timp înainte de începutul călătoriei forțate a lui S. prin infernul închisorii politice. Scriitorul își va trece mai târziu sub tăcere, în bilanțurile sale bibliografice, această primă carte, recunoscând, implicit, îndoielnica ei calitate, care nu se explică prin tematică, nici prin formula sentimentală adoptată, ci prin concesiile făcute realismului socialist. Pe
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
RL, 1993, 15; Irina Egli, „Vântul sau țipătul altuia”, CC, 1993, 5-6; Ștefan Nicolae, Frumoșii învinși ai vieții, VR, 1993, 8-9; Radu Cernătescu, Scriitor sau profet?, LCF, 1995, 27; Dan C. Mihăilescu, Realismul apocaliptic,„22”, 1996,16; Alexandru Condeescu, Un infern al mizeriei, ALA, 1996, 315; Cristina Necula, Lectură în abis, CC, 1996, 6-7; Alex. Ștefănescu, Literatura dezgustului, RL, 1996, 35; Luiza Marinescu, O nouă formulă a romanului fantastic baroc, VR, 1997, 9-10; Georgeta Drăghici, O carte-metaforă, RL, 1998, 29; Constantin
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
limbaj de rândaș. E ca în basmele în care feți-frumoși sau cosânzene ajung în bârloguri de zmei. Ana ajunge și într-un pod labirintic imens, depozit de mobile și felurite obiecte vechi, dărăpănate, acoperite de praf - spațiu de coșmar. În infernul casei părintești Zoe pare un înger captiv, demonizat. Cei doi monștri întâlniți de Ana, unul masculin, altul feminin, sunt fratele și mama Zoei. Liantul întregii materii romanești este afinitatea misterioasă care sudează sufletele fetelor. Toată lumea o consiliază, de la început, pe
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
notorietatea), Frământări (1926, regizată de Paul Gusty la Teatrul Național din București), Comedia zorilor, Veste bună (1936), Lupul și sania (1937), Acolo, departe...( 1939), Casa cu două fete (1946), Rețeta fericirii (1946), Vis de secătură (1946), Ave Maria (1947), Micul infern (1948), Rapsodia țiganilor (1948), Nepotul domnului prefect (în colaborare cu Marie-Claire Ștefănescu, reprezentată în 1950), Matei Millo (Căruța cu paiațe) (1951, premiera absolută la Teatrul Național din Iași), Patriotica română (1955), Cuza Vodă (1959), Procesul domnului Caragiale (1962), Eminescu (1964
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
el rămâne, în pofida amoralismului scandalos, o „secătură” simpatică, viziunea dramaturgului - cu unele accente malițioase și acide - fiind definită de trăsături relevate judicios de comentatori: lirism tandru, ironie îngăduitoare, natură luminoasă și solară, idealism moral. Un succes durabil a înregistrat Micul infern, comedie amăruie „de salon” despre vicisitudinile vieții conjugale, „o piesă de consum curent, o piesă care poartă pecetea pe vremuri vestitei «école de Paris»”, care „ar fi putut fi semnată de Jean Sarment, de Jacques Deval și mai ales de
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Despre piesa „Matei Millo”, ST, 1959, 8; N. Barbu, Matei Millo și începuturile teatrului românesc, IL, 1959, 9; N. Tertulian, Piese contemporane dedicate unui eveniment istoric, VR, 1966, 1; Ștefan Oprea, „Căruța cu paiațe”, TR, 1966, 43; N. Carandino, „Micul infern”, GL, 1968, 14; Mircea Ștefănescu la 70 de ani, VR, 1968, 4; Ștefan Oprea, „Alecsandri”, CRC, 1969, 40; C. Isac, „Actorii au învățat să gândească” (interviu cu Mircea Ștefănescu), CRC, 1971, 24; Viola Vancea, „Joc de noapte, joc de zi
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]