8,637 matches
-
o teacă din plastic rezistent la uzură, existentă în două durități diferite (roșu-mică, albastră-mare) care garantează o fricțiune mai blândă în faza de inserare, până la ajungerea pinului în lăcașul lui de pe teacă, fenomen care se produce atunci când sistemul este complet inserat pe poziție. Sistemul cu retenție rezilientă (fig. 4.129): Sistemul de fricțiune se bazează exclusiv pe teaca din plastic rezistent la uzură, existând posibilitatea alegerii între două durități diferite (roșu-mic, albastru-mare). Rămâne posibilă trecerea de la retenția rezilientă la cea combinată
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu retenție rezilientă (fig. 4.129): Sistemul de fricțiune se bazează exclusiv pe teaca din plastic rezistent la uzură, existând posibilitatea alegerii între două durități diferite (roșu-mic, albastru-mare). Rămâne posibilă trecerea de la retenția rezilientă la cea combinată, substituind teaca și inserând componentele mecanice metalice. Sistemul cu retenție rezilientă, redus și înclinat (fig. 4.130): Versiunea rezilientă este în acest caz integrată într-o matrice redusă dimensional pentru realizarea cazurilor protetice care implică folosirea liniei Mini AN, fie în sectorul anterior (din
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
unirea unui croșet Ackers cu conectorul principal printr-un conector secundar în formă de S. -croșetul cu acțiune contrară: este realizat din două croșete Ackers, care sunt unite cu conectorul principal printr-un conector secundar prelungit în formă de buclă, inserate în partea opusă. -croșetul prelungit: este un croșet al cărui braț elastic depășește dinții vecini edentației fiind plasat pe dinții restanți la distanță de breșa edentată, ceea ce îi conferă o elasticitate crescută. -croșetul cu extremitate liberă Rigolet: este un croșet
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
reliefului în ansamblu și a elementelor de relief particulare și a încadrării restaurării în armonia arcadei. Un avantaj al utilizarii punților mixte este reprezentat de posibilitatea de nuanțare într-o gamă cromatică largă, adaptată individualității cazului clinic. A construi și insera o punte mixtă obligă la respectarea unor condiții și indicații precise, exactitate în prepararea substructurilor, conservarea și refacerea relațiilor normale de ocluzie, alegerea unor materiale compatibile, care să realizeze o cât mai bună legătură la zona de joncțiune. Din varietatea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și uscat, pacientul trebuie să disperseze uniform pasta la nivelul întregii suprafețe mucozale pentru a se obține un strat subțire și uniform de adeziv (Fig. 37); proteza trebuie apoi scufundată în apă rece pentru hidratarea adezivului și în final se inseră în cavitatea orală (Fig. 39). Pacientul trebuie informat că aplicarea unei cantități excesive de adeziv poate indica o adaptare inadecvată, necesitând proceduri de remodelare și căptușire a protezei. Modalități de îndepărtare a adezivilor Pacienții trebuie instruiți asupra faptului că adezivul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
judecată a fostului ministru averescan C. Argentoianu pe ntru fraude, face referiri la intrarea în cel de al III-lea an de existență a gazetei Cuvântul Țărănimii, care urmează ca de la 1 ianuarie 1924 să apară în format mare; mai inserează fapte din istoria cooperativelor, vești de tot felul, scrisori de la țară, informații editoriale, culturale, momente și producții f olcl orice, literatură, poezie... Redactor responsabil al gazetei Nistor Fetilă, iar mai târziu dr. Ion Iacoban, Tipografia Astra, iar din aprilie 1926
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
multiplică legăturile între diferitele ei ramuri. Mediul marilor familii ale nobilimii și vechii burghezii este cuprins în listele numeroaselor și, câteodată, redundantelor repertorii existente: în afară de Bottin mondain, anuarele cercurilor, anuarele foștilor elevi (École des Roches, École du Rosey: vezi textul inserat de la pagina ...), listele mai puțin oficiale, precum cele ale rallye-urilor de adolescenți, lista biografică a personalităților din Who's Who, care depășește cu mult limitele burgheziei, dat fiind că aici a fost inclus, de exemplu, și Georges Marchais [Lewandowski, 1974
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și sociabilitatea. Elevii, aleși cu grijă, învață și să fie împreună, să se cunoască și să se recunoască ca membri ai aceleiași lumi și să-și construiască rețele de relații care le prefigurează deja pe cele în care se vor insera ca adulți, după ce vor fi moștenit sistemele de alianțe familiale. Aceste relații juvenile sunt de altfel întreținute cu grijă de către părinți și de asociațiile foștilor elevi. Este remarcabil faptul că familiile lasă atât de multe responsabilități în seama acestor instituții
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
subiect" ce s-ar fi cuvenit edificat, chipurile, exclusiv din "evenimente morale"12). Până și blândul Perpessicius condamnă "anecdotismul exagerat" și caracterul "hibrid" al discursului romanesc, vinovat de "a nu se fi menținut în tonalitatea confesivă și de a fi inserat rudimente epice"13. În jurul acestor aprecieri negative au gravitat, în genere, majoritatea comentariilor. Numai Pompiliu Constantinescu pare să fi văzut în Bizu, spre satisfacția autorului, mai mult decât un simplu "roman", și anume: "o autobiografie romanțată (s.n.), un document psihologic
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
forma limbajului folosit. Astfel, în cele mai multe comunități, singura opțiune este aceea a limbajului scris, care a căpătat o serie de caracteristici specifice comunicării online pentru a putea suplini lipsa limbajului nonverbal și paraverbal: elemente grafice emoticonuri, animații, acțiuni (scurte descrieri inserate în text). Toate acestea sunt parte a design-ului comunității și pot fi selectate de către membri din liste disponibile, plasate, de obicei, alături de câmpul în care se introduce mesajul. Pe parcurs, membrii activi ai comunității pot propune noi elemente care
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
din comunități locale, din care aduc obiceiurile, tradițiile, crezurile, doctrinele, raționamentele specifice cultului și orientării religioase la care aderă. În sens opus, influența comunităților virtuale se manifestă prin ideile și raționamentele pe care membrii acestora și le însușesc și le inserează în activitățile specifice comunităților locale din care fac parte. Amploarea impactului pe care îl au comunitățile virtuale religioase asupra organizării celor locale este evaluată de către cei mai mulți dintre participanții la studiu ca fiind medie (25,93%) sau superioară (41,65%). Aceasta
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
se va descurca destul de bine. Dar mă refer acum la Europa de Est, partea între Elba și Nipru, sau să zicem fâșia care merge din Baltica spre Egee. În ce măsură va fi această zonă capabilă să creeze anumite structuri prin care să se insereze în și să beneficieze de globalizare, mai degrabă decât să aibă de pierdut de pe urma ei. În principiu, n-ar fi imposibil ca această parte a lumii să aibă de câștigat de pe urma globalizării. S. A.: În Est, cu diferențe de la țară la
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
numesc, ca și primii voievozi români: descălecători"67. Autoarea nu critică opera argheziană, pe care o consideră un model artistic, ci atitudinea omului Arghezi atras de beneficii și faimă. Tinerii scriitori aleg aurita cale de mijloc: versuri cu temele partidului inserate în lirica proprie. Cum poezia agitației, a avântului glorios, a revoluției, a omului nou trebuie să se regăsească în creațiile lor, aleg stilul puternic metaforizat pentru care cenzura nu deține instrumente de analiză. Teoria lui Eugen Negrici este că "Serviciile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Se știe deja că Monica Lovinescu înseriază aproximativ o zecime din emisiuni în Unde scurte. Urme ale celorlalte apar printre filele Jurnalului, dar nu suficient de proeminent pentru a putea reconstrui scheletul discursului. Pentru o imagine clară a contemporaneității, autoarea inserează pagini de jurnal în cronicile radiofonice, făcând astfel publice informații menite intimului. Jurnalul dă contur cronicilor, le atribuie coeziune pe axa timpului. Cu aceeași frecvență, fragmente din discursul mediatic sunt inserate în Jurnal pentru restaurarea memoriei. Schimbul dintre cele două
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
scheletul discursului. Pentru o imagine clară a contemporaneității, autoarea inserează pagini de jurnal în cronicile radiofonice, făcând astfel publice informații menite intimului. Jurnalul dă contur cronicilor, le atribuie coeziune pe axa timpului. Cu aceeași frecvență, fragmente din discursul mediatic sunt inserate în Jurnal pentru restaurarea memoriei. Schimbul dintre cele două tipuri de discurs nu alterează sensul și arheologia internă a limbajului, ci este un adjuvant în reclădirea contextului social, politic și cultural al actualității. De aceea în analiza operei nu se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
1977 reia notarea cotidiană, primii trei ani sub forma unui "buletin de știri pentru uzul [...] personal"348, apoi mai meticulos până în 2000: șase volume ce au capacitatea de a înfățișa istoria exilului. Anul 1989 lipsește din rândul jurnalelor, fiind original inserat printre emisiunile reținute în volumul al cincilea al seriei Undelor scurte. În Jurnale, Monica Lovinescu invită la regândirea istoriei apropiate sau mai îndepărtate. Scopul nu este de a crea literatură, deși prin creație se conturează un mod de a scrie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ori de câte ori se perfecționează structura organizatorică, se îmbunătățesc metodele de lucru, se schimbă unele legături interne etc. Deci, permanent, toate modificările care se aduc modului de desfășurare a unei activități ce revin unui post de muncă din organizație trebuie să fie inserate în regulament, respectiv în fișa postului. Fișa postului este un document de bază al regulamentului de organizare și funcționare a organizației care are ca principal scop descrierea postului, în care se cuprind și toate elementele necesare unei persoane pentru a
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
ori de câte ori se perfecționează structura organizatorică, se îmbunătățesc metodele de lucru, se schimbă unele legături interne etc. Deci, permanent, toate modificările care se aduc modului de desfășurare a unei activități ce revin unui post de muncă din organizație trebuie să fie inserate în regulament, respectiv în fișa postului. Fișa postului este un document de bază al regulamentului de organizare și funcționare a organizației care are ca principal scop descrierea postului, în care se cuprind și toate elementele necesare unei persoane pentru a
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
chiar narativ (dacă referința/exemplificarea vizează un eveniment semnificativ din istorie/din existența unei personalități/din viața personală). Tot astfel, componenta informativă este intrinsecă unei argumentări sau unei demonstrații științifice, unei descrieri obiective. În textul narativ, de asemenea, poate fi inserată o pauză descriptivă etc. 3. STILUL. STILURI SUPRAINDIVIDUALE, STILURI INDIVIDUALE Stilul (lat. stylus - condei, compoziție) reprezintă modul în care emițătorul utilizează mijloacele lingvistice pentru ași adecva mesajul la contextul situației de comunicare. 3.1. Stilurile supraindividuale Stilurile supraindividuale sau de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
obiectiv (de exemplu, selecția anumitor informații, modul de prezentare, imaginile ilustrative presupun opțiuni subiective); - nivelul lexicosemantic se evidențiază prin diversitate lingvistică, prin utilizarea variantelor lexicale literare, prin sinonimie (lexicală, sintactică și stilistică), prin omonimia valorificată în jocuri de cuvinte; sunt inserate frecvent citate, maxime, parafraze ori formulările stereotipe specifice culturii media; - nivelul morfosintactic nu are mărci distinctive, apelând la elemente ale stilului artistic: construcții retorice (interogații și exclamații retorice, gradații, enumerări, recurență, sime trie sintactică etc.), topică afectivă (inversiuni, dislocări, formulări
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
multiple. - Discursul narativ se organizează ca structură sintagmatică, cuprinzând: nucleele narative (episoade, evenimente), personajele (actanții implicați în desfășurarea faptelor) și indicii (prezentarea personajelor și a contextului situațional, a cadrului diegetic). - Este modul de expunere cel mai complex: având caracter integrator, inserează și secvențe descriptive (pauze descriptive), dialogate sau monologate (nararea prin reprezentare). Descrierea (lat. descriptio - zugrăvire) este modul de expunere prin care se înfățișează - obiectiv sau sugestiv, plastic - elemente constitutive și/sau particularități ale unui peisaj ori interior, ale unui obiect
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pune în valoare discursul direct al personajelor, însumând o suită de replici atribuite acestora. - Dialogul dramatic - definitoriu pentru discursul teatral - cumulează funcții multiple: dezvoltarea conflictelor, progresia acțiunii și a relațiilor dintre eroi, actualizarea unor momente/evenimente anterioare, caracterizarea personajelor etc. - Inserat în opera epică, dialogul conferă viziunii un caracter scenic (narare prin re prezentare), fiindcă discursul personajelor substituie discursul naratorului, textul devenind astfel o „partitură“ pe mai multe voci. În proza postmodernă, deconstruirea textului narativ clasic determină „suprapunerea vocilor“ (stil indirect
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
forțează limitele condiției umane - este încifrat în poeme alegorice precum Luceafărul eminescian, Noapte de decemvrie de Al. Macedonski, Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu, Mistrețul cu colți de argint de Șt. AugustinDoinaș. Secvențe construite prin alegorizare pot fi inserate și în opera epică sau dramatică, ca în piesa lui Marin Sorescu. IONA: Apa asta e plină de nade, tot felul de nade frumos colorate. Noi, peștii, înotăm printre ele, atât de repede, încât părem gălăgioși. Visul nostru de aur
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
stănescian Poem din volumul O viziune a sentimentelor: Spunemi, dacă te aș prindentro zi / și țiaș săruta talpa piciorului, / nui așa că ai șchiopăta puțin, după aceea, / de teamă să numi strivești sărutul?... - În opera epică, interogațiile retorice sunt, frecvent, autoadresate, inserate în monologuri interioare ce sondează incertitudinile eroilor, dând glas unor dileme: Sunt ceasuri de când mă gândesc. Și nu pot face nimic. Să telegrafiez lui Sen? Să scriu Maitreyiei? Simt că a făcut asta pentru mine. Sunt foarte turbure, acum, foarte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
spații mai reduse, fiindcă momentul istorisirii anticipează timpul unor evenimente neîntâmplate încă, proiectate ipotetic în viitor. Narațiunea de tip „predictiv“ (de tip „profeție“, cum o numește Tzvetan Todorov), în care axa temporală este orientată spre viitor, apare în secvențe narative inserate în narațiunea anterioară ori simultană. Modurile și timpurile verbale specifice sunt: indicativ viitor/prezumtiv, conjunctiv, condițional cu valoarea viitorului/prezentul oni ric (ca viziune): După vreo zece metri veți merge și mai repede, cuprins de anxietate; nu se zărește ieșirea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]