4,420 matches
-
lui P. trama se bazează pe împlinirea dragostei, cu toate adversitățile care o împiedică. Carmen Anta, eroina din Ciuta (publicată în 1924; Premiul Asociației Criticilor Dramatici și al Teatrului Național), crede numai în puterea iubirii adevărate și de aceea respinge insistențele afaceristului Costea Moceanu, iubindu-l pe modestul funcționar Octav Șoimu. Inaptă de vreun compromis, își apără cu demnitate sentimentele, până la sacrificiul de sine: în urma șantajului lui Costea Moceanu, refuză să îi devină soție și se sinucide. În Mușcata din fereastră
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
Eminescu și se întinde pe spațiul a trei volume: Luceafărul (1935), care se referă la copilăria și adolescența poetului, Nirvana (1936), vizând perioada studenției la Viena și Berlin, și Carmen Saeculare (1936), care figurează ultima perioadă a existenței poetului, cu insistență asupra bolii și morții sale. Romanul a avut succes, cunoscând numeroase ediții, înainte și chiar după cel de-al doilea război. Critica i-a rămas însă, în genere, nefavorabilă, întrucât l-a raportat constant la marile exegeze interbelice. În altă
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Adevăratul Cristodulo (1933), E așa de drăguț! (1933), Licuricii (1933, în colaborare), Când vița tânără înflorește... (reprezentată în 1935). Cronicarul, bine informat în legătură cu actualitatea teatrală europeană, susține repertoriul dramatic autohton, dar nu respinge deschiderea către autorii străini. El cere cu insistență respectarea spiritului propriu fiecărui text dramatic, face observații judicioase referitoare la regie sau la jocul actorilor și recunoaște ce este viabil în noile orientări ale vremii. Sub raport valoric însă, producția dramatică a lui P., în a cărei construcție se
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
tandrețe ce se comunică pe calea unui umor intelectual de sursă livrescă. Traversând claviaturi diverse ale poeziei române din secolul al XX-lea, de la St. O. Iosif la Ion Barbu, de la Mateiu I. Caragiale la Radu Stanca, bătând cu specială insistență pe clape călinesciene, nu fără a recurge la jonglerii care lui Călinescu îi displăceau (rime funambulești, de exemplu), poetul pastișează cu grație, picurând în surâsul ironic duioșie, alături de admirație. Bunica Beps e un fel de Ghenca, și într-o piesă
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
și o recuzită ideatică prestigioase în epocă, pare în ultimă analiză autotelică, principalul ei sens fiind chiar consemnarea propriei elaborări. Ceea ce, în principiu, ar fi susceptibil să-i asigure o anumită savoare și mai ales legitimitate estetică, dacă ar lipsi insistența inadecvată a unei „măiestrii” mulțumite de sine și dorința fastidioasă de a fi „plină de înțelesuri”, când acestea se dovedesc evanescente ori chiar absente. S-a opinat totuși că obscuritatea sau „afectarea” acestui poet ține nu de insuficiență, ci de
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
Moscovă ostilă, unde amicii și susținătorii i se împuținaseră: țarul Alexei Mihailovici, protectorul său, murise în ianuarie 1676, Departamentul Solilor nu mai era condus de Artemon Matveev. Cercurile din preajma Curții l-au întâmpinat cu dușmănie. Zvonurile, lansate și întreținute cu insistență de răuvoitori, făcuseră din el un ambasador abuziv și necinstit; la Nercinsk i s-a făcut o primire înjositoare, va fi umilit, percheziționat („au început să-l caute și pe sol prin buzunare, în carâmbul ciubotelor, în pantaloni și în
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
prin urmare a Unirii. Năzuind de mult la chietudinea sălașului său din Târgu Ocna, se retrage acolo. S-a stins de pe urma unei pneumonii. Ca scriitor, N. este un diletant fin și cultivat. A colaborat la „Propășirea” și, mai mult la insistențele unor amici (era covârșit de înrâurirea lui V. Alecsandri), a trimis câte ceva la „Calendar pentru poporul românesc pe anul 1845”, „Calendar pe 1853”, „România literară”, „Steaua Dunării”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”. Poet ocazional, stihurile lui
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
șir/ Pe drumul spre metamorfoze” (Flori de sânge). Visare, spleen, arome producând extazul, simboluri, analogii atestă și influența simbolistă (Vibrațiuni,Yahtul negru). Printr-o ușoară notă parodică la adresa propriei figurații simboliste, O. îl anunță pe Ion Minulescu. A cultivat cu insistență sonetul și rondelul, „poème exquis”, cum îl numea Théodore de Banville. Pantheea este o amplă invocație, cu reflexe venind din macedonskiana Noaptea de mai, adresată zeiței iubirii și a morții, Isis-Pantheea, patroană a evoluției sufletului în timp și în spațiile
OBEDENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
plus, formulează noi norme, reguli pentru situațiile care s-au dovedit a fi insuficient de bine soluționate în trecut. Dinamica sistemului (figura 6.2). Sistemul utilizează ca soluție întărirea controlului (a), realizată prin perfecționarea codificării activității organizaționale (b) și o insistență crescută asupra fidelității comportamentului față de normele și regulile generale (c). Insistând asupra conformării comportamentului la normele generale, se declanșează mecanisme defensive la fiecare membru al organizației care, pentru a se apăra de control (d), se conformează cu normele și regulile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
informați, el le recomandă să citească Comment sortir de la boulimie. El îi propune lui Gwen să le împrumute exemplarul său, după ce a subliniat pasajele pe care ar dori să le transmită acestora. Gwen este mulțumită de propunere. Identificarea cauzelor La insistențele părinților, terapeutul explică rolul lor ipotetic în dezvoltarea și menținerea problemelor fiicei lor, fiind atent să nu-i culpabilizeze ci să-i îndrume să-și mobilizeze cât mai bine resursele lor parentale pentru a-și ajuta fiica să facă față
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapeutul o invită să-i telefoneze prietenei care o sperie cel mai puțin, pentru a organiza o ieșire în week-end-ul următor. El îi propune să-i telefoneze imediat, în timpul ședinței. Gwen își mărturisește teama de a nu o deranja. La insistențele terapeutului, ea telefonează și obține o întâlnire. Gwen se liniștește și este mândră de ea. Restructurare cognitivă Pornind de la auto-observații, Gwen împreună cu terapeutul identifică mai multe evenimente stresante care au declanșat dorințe de a avea crize de bulimie și/sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Bouvard, Milliery, 2005. ∗ Jean Cottraux Psihiatru clinician, director al secției de tratament al anxietății la CHU din Lyon, lector la Universitatea Lyon-I și directorul diplomei în terapii comportamentale și cognitive. ∗ "Nici soarele nici moartea nu pot fi privite cu insistență". La Rochefoucauld De Mey și Raguin, 2004. Frueh și al., 2005. Loftus, 1994. American Psychiatric Association, 1994. American Psychiatric Association, 2000. Clinician-Administered PTSD Scale for DSM-IV (CAPS), Blake și al., 1996. O versiune completă (Hoyois, 1997), și o versiune prescurtată
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
TCA, vezi Favaro și al., 2006; Jacobi și al., 2004; The McKnight Investigators, 2003. Fairburn și Brownell, 2002. Stice, 2001. Bardone-Cone, 2006. Fairburn, 1993, 1997 și 2003. Persoana bulimică ar suferi de o formă particulară de "perfecționism clinic": urmărirea cu insistență a unui control alimentar strict și a unui corp zvelt (Shafran și al., 2002). Aceasta și-ar evalua în mod exagerat valoarea sa personală în funcție de alimentația sa, de greutatea și de silueta sa. Această modalitate de a funcționa după principiul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
loc comun observația influenței decisive pe care opera lui Freud a exercitat-o asupra tuturor suprarealiștilor, de la Paul Eluard și Jean Cocteau la Salvador Dalí. Dorința de a provoca și șoca cititorul - considerat, cu maliție, întotdeauna „burghez” - își găsește în insistența asupra unui subiect apreciat până nu demult ca fiind tabu una dintre armele cele mai redutabile. N. asociază, în spirit nihilist, sexul și religia în orgii verbale blasfematorii: „fiecare mătanie e o crispare sexuală/ [...] fiecare clopot e o invitare la
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
își pierd puterea, iar apărătorul câștigă (+ 5 unități), deoarece ceilalți provocatori potențiali știu acum că orice acțiune de amenințare va fi întâmpinată cu fermitate și putere. În sfârșit, există ceea ce se numește provocare și rezistență, iar, pe de altă parte, insistență a provocării. Rivalul își va trimite cu regularitate avioanele în zona de interdicție a zborului, unde acestea vor pierde confruntarea cu forțele superioare din punct de vedere tehnologic ale superputerii. Ambii actori se vor afla într-o situație de criză
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
îndoiala scepticului cu privire la influențele concurente și cele corelate nu poate fi respinsă. Studenții sunt câteodată tentați să creadă că cercetarea calitativă ar fi mai ușor de efectuat datorită concentrării sale asupra fiecărei unități de date și a lipsei sale de insistență asupra matematicii și statisticii. De fapt, lucrurile stau exact pe dos, căci un format mai simplu impune cerințe mai mari asupra unei selectări de cazuri corecte și face inferența empirică eficientă mai dificil de realizat. Există însă în mod corespunzător
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
general, altfel spus, în funcție de relațiile dintre variabile pe care le putem susține cu convingere și în funcție de gradul de variație pe care îl putem explica în raport cu apariția aleatorie. Generalizarea nu elimină importanța particularului, dar ne ajută să amplasăm particularul în context. Insistența asupra rigorii analitice detașează științele sociale de istorie sau jurnalism și dă totodată acestei discipline puterea sa explicativă. O altă premisă privește logica tuturor științelor și se desfășoară în două etape. Mai întâi propunem lumii anumite afirmații și apoi aplicăm
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
1936, unele texte fiind incluse și în culegerea colectivă Un ceas de șezătoare poporală (1927). Ultima colaborare (din „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, 1941) este Pățania lui badea Spiridon, o reușită povestire populară axată pe demonstrarea incapacității bărbatului de a rezista la insistențele curiozității feminine. Cunoscând limba germană, P. a localizat o dramă după E. Raupach - Sâmbăta morților (1906). A tradus unele lucrări juridice și politice de Rudolf Ihering, John Stuart Mill, F. Holtzendorff. Ca ziarist și prozator, P. are meritul de a
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
dobândesc astfel un plus de autenticitate. Din lumea temerară a aviatorilor sunt decupate secvențe semnificative, situații-limită, cum ar fi scenele de front, în care se verifică atât curajul, cât și spiritul de camaraderie. În chip firesc, tema războiului revine cu insistență în paginile de proză ale lui L.-A.: În țara cerului (1939), Zburăm spre Răsărit (1942), Ochiul din neguri (1943; Premiul Societății Scriitorilor Români), Pilot de vânătoare (1968), Necunoscuții (1969). Sunt experimentate aici formule literare diferite, uneori prea apropiate de
LADMISS-ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287737_a_289066]
-
releve o notă de superficialitate în desemnarea unor traiectorii presupuse. Astfel de capcane, odată conștientizate, le prezint cu scopul clar de a susține necesitatea excluderii lor dintr-o eventuală grilă de lectură, tot așa cum și eu m-am străduit cu insistență să o fac în procesul propriu de redactare. Abordarea socio-istorică a proceselor de durată lungă și cu distribuire geografică extinsă nu mi se pare că ar trebui să excludă diferențierea sau combinațiile dintre continuități și discontinuități istorice sau, dacă vreți
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a preocupat de conflictul dintre raționalitatea economică și iraționalitatea conduitei umane, care, oricât ar fi de irațională științific, se dovedește eficientă și utilă social. Weber a admis inevitabilitatea raționalizării birocratice a societăților moderne, dar „despotismului birocratic” i-a opus cu insistență căile și modurile de afirmare a libertăților individuale. 1.3. Succesiuni și distanțări pe traiectoria modernității „Proiectul iluminist” și cel postiluminist de știință socială se află uneori în convergență, pentru ca, alteori, să se despartă în mod irevocabil, întrucât modernitatea ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de tip realist, care contrastează puternic cu abordările constructiviste inițiate și realizate de fenomenologia sociologică sau de neoinstituționalism. Individualitățile și relațiile sunt considerate ca fiind generice, în sensul că sunt eludate multe specificități istorice și contextuale și sunt invocate cu insistență raporturi de determinare și constrângere. Să observăm cum referințele teoretice se fac în mod constant la „om” ca ființă generică, naturală, rațională, fără distincții geografice sau istorice sau chiar simplu demografice (prin „om” înțelegând implicit doar bărbatul). Interpretările și acțiunile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
3. pur și simplu să se preocupe critic și constructiv de propriile cristalizări și constelații. Dacă la primul aspect, al constituirii, m-am referit mai pe îndelete, ultimul, cel al opțiunii actuale, mi se pare că solicită pe mai departe insistența atât cu privire la modurile constitutive actuale ale economiei, culturii, societății sau politicii, cât și ale teoriei sociologice despre ele. Este ceea ce voi face în capitolul următor. Capitolul 2. Tranziții în modernitate. Spre o nouă societate și o nouă știință socială? Spre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
află încă într-o mișcare fluidă, fără cristalizări și constelații pe deplin clare. În sfârșit, mai vechea tranziție dinspre comunitate spre societate, identificată de Tönnies, este acum inversată, întrucât între persoana individuală și societate se reinterpune cu tot mai multă insistență comunitatea (căutăm să devenim tot mai locali), pe măsură ce forțele globale tot mai numeroase penetrează viața cotidiană personală și comunitară (trăim într-un „sat global”). O implicație a acestui curs al configurărilor este că guvernului, statului național ca atare, nu-i
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
filozofiei și sociologiei „proiectului iluminist” și oferă o soluție „recesivă”, de tipul reactivării puternice, mai ales în morală și cultură, a religiei. O astfel de soluție nu apare nici pentru prima, nici pentru ultima oară, ci mai degrabă reapare cu insistență în destule analize ale modernității și mai ales ale modernității târzii. La noi, H.-R. Patapievici adoptă o poziție clară în această privință. El îndeamnă la refuzul postmodernității (care nu-i decât o exacerbare a modernității prin simulacre) și la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]