44,521 matches
-
vizate relevante, dar și pe alte activități importante, precum supravegherea, punerea în aplicare a măsurilor de control al bolilor, controlul circulației animalelor de companie și monitorizarea eficacității vaccinării. Potrivit art. 12 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) 2020/689, atunci când instituie un program obligatoriu de eradicare a unei boli de categoria B, deci inclusiv a infecției cu virusul rabic, autoritatea competentă utilizează, pentru aceste programe, o strategie de control al bolilor care include anumite condiții specifice. În cazul infecției cu virusul
DECIZIA nr. 6 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272218]
-
implică și o faună sănătoasă, problemele animalelor putând afecta, în același timp, sănătatea și siguranța oamenilor. Grija pentru sănătatea animalelor apare, așadar, ca o reflexie a dreptului oamenilor la ocrotirea sănătății, garantat la nivel constituțional prin prevederile art. 34, care instituie în sarcina statului obligația de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice (a se vedea Decizia nr. 511 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 4 octombrie 2017, paragrafele
DECIZIA nr. 6 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272218]
-
Articolul 23 Medierea între CNAIR ca entitate desemnată să perceapă TollRo și furnizorii SETRo cu care aceasta are încheiate contracte sau cu care se află în negocieri pentru încheierea unor astfel de contracte se realizează de către organismul de conciliere, instituit în conformitate cu prevederile art. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 8/2022, aprobată prin Legea nr. 203/2022, cu modificările ulterioare. Articolul 24 (1) Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri
LEGE nr. 226 din 14 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272230]
-
din Legea nr. 192/2023 sunt neconstituționale. ... 3. A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr. 192/2023 este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă. ... În esență, Curtea a reținut că abrogarea dispozițiilor legale care instituiau indemnizația pentru limită de vârstă acordată deputaților și senatorilor s-a realizat în baza marjei de apreciere de care dispune Parlamentul în privința stabilirii drepturilor aferente statutului acestora. Parlamentul are competența constituțională de a elimina pentru viitor indemnizația pentru limită
COMUNICAT din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272513]
-
de drept printr-o decizie pronunțată în mecanismele reglementate de dispozițiile art. 514-521 din Codul de procedură civilă și această chestiune nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 67. Fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate instituite de art. 519 din Codul de procedură civilă, se impune dezlegarea primei chestiuni de drept. ... 68. Prin prima întrebare formulată în cuprinsul sesizării se solicită să se lămurească dacă cererea de stabilire a sumei definitive datorate cu titlu de penalități
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
prin decizia anterior evocată vizează chestiunea de drept ce formează obiectul celei de-a doua întrebări adresate instanței supreme prin prezenta sesizare, rezultă că nu este întrunită cerința de admisibilitate privind nestatuarea asupra aceleiași chestiuni. Or, neîndeplinirea uneia dintre cerințele instituite în mod cumulativ de art. 519 din Codul de procedură civilă atrage inadmisibilitatea sesizării. ... 101. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele
DECIZIE nr. 37 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272245]
-
înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că, potrivit art. 41 alin. (2) din Constituție, se instituie un salariu minim brut pe țară fără a se preciza cuantumul acestuia. Nu se aduce atingere dreptului fundamental la salariu și, practic, se vizează o redimensionare a politicii bugetare. În sprijinul celor arătate, invocă jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia
DECIZIA nr. 64 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272286]
-
ajutor de stat cu impact major în economie, denumită în continuare schemă, având ca obiectiv dezvoltarea regională prin realizarea de investiții în sectoarele care se regăsesc în anexa nr. 1 la prezentul Ghid. Schema de ajutor de stat a fost instituită în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea art. 107 și 108 din tratat, cu modificările și completările ulterioare, a Deciziei Comisiei
GHIDUL SOLICITANTULUI din 6 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271714]
-
emite o Decizie în acest sens. Ministerul Finanțelor va publica aceste informații pe site-ul său la secțiunea Ajutor de stat ulterior obținerii Deciziei de autorizare din partea forului comunitar. ATENȚIE! Având în vedere că: • Schema de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 807/2014 trebuie să fie complementară schemelor de ajutor de stat finanțate prin fonduri europene, • Schemele de ajutor de stat finanțate prin fonduri europene exclud întreprinderile mari, prin Schema de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 807/2014
GHIDUL SOLICITANTULUI din 6 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271714]
-
Secțiile Unite susține, totodată, că dispozițiile art. I pct. 34 [cu referire la art. 281 alin. (4)] din legea criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și ale 24 alin. (1) din Constituție. Se susține că, deși legiuitorul instituie, la art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, sancțiunea nulității absolute în cazuri anume prevăzute de lege, norma criticată limitează momentul până la care această neregularitate poate fi invocată, contrar regimului juridic al acesteia, statuat și în jurisprudența
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
sau în soluționarea unui recurs în interesul legii, prin care se constată că o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii, înfrânge rolul constituțional al instanței supreme, instituit de dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție, precum și principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut de dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (1), în condițiile în care prevederile criticate
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
al încetării consecințelor penale ale hotărârilor judecătorești, pronunțate în baza legii vechi (în speță, în baza legii care nu a fost interpretată printr-o decizie dată în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii), instituit prin dispoziția criticată, se susține că se încalcă principiul autorității de lucru judecat, precum și principiul securității raporturilor juridice consacrat de prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție, cât privește hotărârile judecătorești definitive. ... 9. Pe rolul Curții Constituționale se află
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
că lipsa avizului Consiliului Economic și Social constituie un viciu de neconstituționalitate a actului normativ criticat, dat fiind faptul că rolul Consiliului Economic și Social este acela de a garanta, în cadrul unui proces democratic de legiferare, că legile nu instituie soluții arbitrare, mai ales atunci când au un impact major asupra drepturilor și libertăților fundamentale, în special cu privire la dreptul la libertate. Din această perspectivă, se reține că legea criticată conține norme care reglementează infracțiunile, pedepsele și regimul executării
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
până la o anumită etapă sau până la un anumit moment procesual. Reține că, în considerarea imperativului soluționării cauzei într-un termen rezonabil, legiuitorul, în virtutea competenței sale constituționale în ceea ce privește modalitatea de configurare a procesului penal/civil, poate institui unele termene până la care persoanele interesate ar putea exercita unele drepturi procesuale. O astfel de limitare nu afectează substanța dreptului la un proces echitabil sau a celui privind accesul la o instanță, ci privește exercitarea unor astfel de drepturi
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
omului și a libertăților fundamentale, care protejează confidențialitatea comunicărilor cu caracter privat, indiferent de conținutul și forma acestora (Hotărârea din 6 decembrie 2012, pronunțată în Cauza Michaud împotriva Franței, paragraful 90). Prin urmare, obligația de raportare a unei operațiuni suspecte instituite în sarcina avocaților, din moment ce constrânge la furnizarea către o autoritate administrativă de informații referitoare la o altă persoană, pe care le dețin prin natura schimburilor pe le-au avut cu ea, constituie o ingerință în dreptul lor la
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
sau în cursul judecății; c) în orice stare a procesului, indiferent de momentul la care a intervenit încălcarea, când instanța a fost sesizată cu un acord de recunoaștere a vinovăției. » “ ... 111. Critica constă în aceea că prin acest text se instituie un sistem de invocare a neregularităților ce rezultă din nerespectarea dispozițiilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, diferențiat, în funcție de momentul în care acestea au intervenit, contrar atât regimului juridic al nulității absolute, cât și dispozițiilor
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
nulitate absolută, în mod similar cazului de nulitate absolută deja reglementat la art. 281 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală, referitor la prezența suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii, legiuitorul a instituit un termen (încheierea procedurii în camera preliminară) până la care se poate invoca nulitatea absolută ce decurge din încălcarea, în faza urmăririi penale, a competenței materiale și a competenței după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, respectiv a dispozițiilor
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de acces la probe ce constituie informații clasificate când acestea constau în înregistrări rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, pe care se întemeiază actul de sesizare - instituie un caz de asistență juridică obligatorie sui generis în ipoteza normativă menționată anterior, așadar, o garanție juridică suplimentară a respectării dreptului la apărare, consacrat în art. 24 din Legea fundamentală. ... 133. În concluzie, Curtea constată că dispozițiile art. I pct.
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
soluționarea unui recurs în interesul legii sau în dezlegarea unei chestiuni de drept nu au ca efect dezincriminarea unei fapte penale și nici nu dobândesc caracter de lege. Se susține că soluția legislativă criticată înfrânge rolul constituțional al instanței supreme, instituit de dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție, precum și principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut de dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (1), în condițiile în care prevederile criticate
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
fără a avea competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu“. Curtea a mai constatat că, „în virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115 din Constituție, Guvernul au competența de a institui, de a modifica și de a abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor constituțională fiind aceea de a realiza justiția - art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală -, adică de a soluționa, aplicând
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.“ Așadar, competența Înaltei Curți de Casație și Justiție privind soluționarea recursului în interesul legii este dublu circumstanțiată - numai cu privire la
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de Finanțări, Garanții și Asigurări și reglementarea operațiunilor de finanțare, garantare și asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., în numele și în contul statului, cu modificările și completările ulterioare. Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Norma instituie o schemă de garantare în condiții de piață (denumită în continuare Schema), destinată să asigure facilitarea accesului la finanțare al companiilor de proiect/Special Purpose Vehicles (SPV), care implementează proiecte de investiții destinate să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european
NORMĂ din 14 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272413]
-
notificată la 20 aprilie 2010. ... 92. Cererea antecesorului adresată Curții, care privea în esență pretinsele deficiențe ale mecanismului de restituire, inclusiv în ceea ce privește tipul de compensație acordată, a fost respinsă la 13 mai 2014 pe motiv că mecanismul instituit prin noua lege oferea o serie de măsuri reparatorii efective care trebuiau epuizate de reclamanți [a se vedea Rotescu și alții împotriva României (dec). (Comitetul), nr. 6.524/03 și alte 440 de cereri, 13 mai 2014]. ... 93. La 14 august 2014
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
de regulă) anual, în conformitate cu dispozițiile relevante din Codul fiscal privind tranzacțiile cu proprietățile imobiliare. Această modalitate de evaluare a despăgubirilor a fost validată în mai multe rânduri de Curtea Constituțională ca fiind conformă cu dreptul legiuitorului de a institui un mecanism de despăgubire care să respecte bugetul echilibrat (infra, pct. 166). Dacă amplasamentul sau specificațiile tehnice ale imobilului solicitate nu puteau fi stabilite cu certitudine pe baza documentelor prezentate în dosarul de despăgubire, evaluarea lua în considerare valorile minime
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]
-
martie 2019, în cadrul celei de a 1.340-a reuniuni, delegații miniștrilor însărcinați cu supravegherea executării hotărârilor Curții au examinat, în ceea ce privește grupul de cauze Maria Atanasiu și alții, chestiuni legate de punerea în aplicare a noului mecanism instituit în România în 2013. Comitetul de Miniștri a observat că, chiar dacă autoritățile naționale ar fi depus eforturi susținute pentru a asigura funcționarea eficientă a mecanismului, în septembrie 2018 s-a constatat că procesarea administrativă a cererilor legate de proprietăți
HOTĂRÂREA din 8 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271556]