4,971 matches
-
teoria clasic]) sunt compatibile cu dreptul natural. În al doilea rând, de vreme ce dreptul natural este identificat în mod standard cu dreptul rațiunii, întregul construct teoretic depinde de felul în care înțelegem rațiunea. Cu excepția cazului în care toate formele de raționalitate instrumental] sunt excluse (o alt] ipotez] neplauzibil], dac] teoria se vrea a fi practic]), este foarte dificil s] vedem de ce consecințele nu vor juca uneori un rol decisiv în selectarea sau modelarea principiilor morale. De fapt, relativitatea limitat] închis] în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ci și stabilirea unui principiu fundamental al unui agent astfel încât acesta „s] poat] dori că el s] devin] lege universal]”. Aceast] testare presupune un angajament fâț] de consecințele normale, previzibile ale principiului și fâț] de standardale firești ale raționalit]ții instrumentale. Dac] maximele nu pot c]p]ta valoare universal], acest lucru se întâmpl] tocmai pentru c] angajamentul fâț] de consecințele adopt]rii lor universale este incompatibil cu cel fâț] de mijloacele de acțiune asupra lor (de exemplu, nu putem îmbr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de exmplu, multi dintre ei nu explic] noțiunea de virtute sau chiar neag] posibilitatea unei astfel de explicații; mulți consider] c] drepturile și nu obligațiile sunt fundamentale; aproape toți formuleaz] teorii ale acțiunii bazate pe preferințe și ofer] o concepție instrumental] asupra raționalit]ții. Toate aceste aspecte sunt incompatibile cu etică lui Kant. viii. Moștenirea kantian] Etică lui Kant a devenit paradigmă cea mai influent] care a încercat s] pledeze pentru principii morale universale formulate f]r] referire la preferințe sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le promoveze. Pe de alt] parte, oponenții consecințialismului afirm] c] cel puțin câteva valori se cer a fi respectate, indiferent dac] ele sunt sau nu promovate ulterior. Adepții consecințialismului percep relația dintre valori și agenți că pe una de natur] instrumental]: agenților li se cere s] efectueze orice acțiune care are proprietatea de a promova o valoare desemnat], chiar și acțiuni care nu reușesc s] o respecte. Oponenții consecințialismului v]d relația dintre valori și agenți că pe una neinstrumental]: agenților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motiv de a face ceea ce este bine este de a evita pedeapsă. Preocup]rile și interesele altora sunt irelevante pentru individ, mai puțin în m]sura în care se refer] la bun]starea personal]. Etapă 2 Etapă schimbului și scopului instrumental individual. Obiectivul individului este de a face tot ceea ce poate pentru a promova propriile interese și, în același timp, a recunoaște c] și alții au interese. Este considerat normal că fiecare persoan] s]-si urmeze propriile interese. Singurul motiv de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a recunoaște c] și alții au interese. Este considerat normal că fiecare persoan] s]-si urmeze propriile interese. Singurul motiv de a face ceea ce este bine este de a-și promova propriile interese. Conflictele urmeaz] s] fie rezolvate prin schimbul instrumental de servicii. Nivelul B. Nivelul convențional Etapă 3 Etapă aștept]rilor interpersonale reciproce, a relațiilor și a conformit]ții. Aștept]rile altora devin importante pentru individ. Preocup]rile anturajului pot prima asupra propriilor interese. Individul e capabil s] se pun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pieței”. Conceptul „pieței” definește un ț]ram al existenței „publice” care se afl] în contradicție cu un ț]ram privat al familiei și al relațiilor personale. Structura individualit]ții, presupus] de conceptul de piaț], este una care cere o judecat] instrumental], direcționat] c]tre scopul abstract al producției și al profitului și c]tre urm]rirea interesului personal. Conceptul de „piaț]” exclude comportamentul altruist sau ideea potrivit c]reia bun]starea altuia este ținta activit]ții personale. Morală care ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care ar putea p]rea cea mai potrivit] pentru piaț] este aceea a utilitarismului, care, în formele sale clasice, a propus o concepție a fericirii ca fiind distinct] fâț] de diferitele activit]ți care duceau la această, dintr-o rațiune instrumental] și dintr-o individualitate abstract], ca în „felicific calculus” a lui Bentham, de exemplu, unde toți subiecții durerii sau ai fericirii erau considerați egali și tratați impersonal. Dar, dup] cum a susținut și Ross Pole în Morality, Masculinity and Market
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de piaț]. Alte aspecte trebuie s] figureze în schema lucrurilor nu numai ca mijloace intru îndeplinirea scopurilor, ci că agenți, iar „individul” cerut de piaț] se presupune c] trebuie s] posede o form] de judecat] care s] nu fie pur instrumental], și s] fie preg]țiț s] se plieze obligațiilor și constrângerilor experimentate, ca datorie mai mult decat că înclinație. Totuși, sfera pieței se afl] în contrast cu sfera „privat]” a relațiilor familiale. Deși b]rbații iau parte, bineînțeles, la aceast] sfer] privat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu sunt considerați, de obicei, reponsabili pentru pericolul pe care il reprezint] pentru societate. Pe de alt] parte, tratamentul terapeutic ar putea fi asociat cu o tentativ] de reabilitare că substitut pentru pedeaps]. Ambele abord]ri ar putea fi justificabile instrumental în termenii unor beneficii mai mari decât costurile. Deși una dintre asumpțiile de bâz] ale practicilor noastre morale cotidiene este c] majoritatea contravenienților sunt pe deplin responsabili - excepțiile fiind unii minori, anumiți indivizi dereglați psihic ș.a.m.d. - o mare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ocupaționale: volumul orelor de muncă a scăzut considerabil, dar nivelul de solicitare a crescut. Sunt necesare competențe tot mai complexe pentru a face față noilor solicitări de pe piața muncii, motiv pentru care accentul tinde să cadă pe achiziționarea acestor deprinderi instrumentale, vocaționale, în detrimentul educației generale. În paralel, durata vieții active, legată de profesie, a crescut, pensionarea fiind specifică unei vârste mai înaintate; - noua funcție a cunoașterii și a cunoștințelor, care a devenit resursa-cheie a viitorului. Ideea de bază nu este de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
predat cât mai eficient posibil, ci la ce medii de învățare pot stimula cel mai bine învățarea autodeterminată a individului sau, cu alte cuvinte, la cum putem învăța cum să învățăm, aceasta, desigur, presupunând ca individul să fi achiziționat competențele instrumentale de bază (citit, scris, numerație, computeriale), cele sociale și emoționale și să le fi articulat cu experiența practică. Aceste noiprovocări presupun ca instituțiile educaționale să devină ele însele organizații care învață, care se supun unui proces de „autoreflecție” și își
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunosc limba și particularitățile socioculturale ale țării în care au emigrat, având dificultăți de integrare), analfabetism de revenire sau semianalfabetism (propriu celor pentru care este necesară o postalfabetizare datorată unui îndelungat absenteism școlar, în care au uitat aproape tot), analfabetism instrumental (asemănător celui clasic, propriu celor marginalizați sau fără șanse de acces, handicapaților sau nomazilor), analfabetism funcțional (desemnând deficiențe în cunoștințele și deprinderile de bază sau pierderea capacității de a le folosi, în condițiile neutilizării lor). În România, din păcate, fenomenul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înștiințele sociale (care au adoptat punctul de vedere al lui Kuhn), să existe laolaltă mai multe paradigme chiar incompatibile, una dintre ele fiind la un moment dat dominantă. În educația adulților, distingem între: - paradigma științifică (numită uneori pozitivistă, tehnică sau instrumentală), dominantă în prima jumătate a secolului XX, potrivit căreia cunoașterea poate fi construită doar științific, prin cercetare empirică cu ajutorul căreia să se testeze ipotezele formulate în raport cu o anumită problemă identificată. Așadar, cunoașterea este obiectivă, poate fi verificată empiric, în realitatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cere angajaților să învețe și să se adapteze la noi modalități de a munci etc. Bazată pe concepte dezvoltate în alte teorii, precum conștiință critică (cu scop de emancipare politică, noțiune dezvoltată de P. Freire în teoria sa critică), învățare instrumentală și comunicativă (concept dezvoltat de J. Habermas în teoria acțiunii comunicative, 1984), învățare prin reflectare asupra experienței (J. Dewey), interacționism simbolic (G. Mead), sociologia cunoașterii (Luckman) etc., teoria învățării transformative explică cum, prin reflectarea critică asupra unor asumpții, putem deveni
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care îi vom numi generic „cursanți” sau „studenți”), respectiv cu privire la noile tendințe în abordarea didactică și provocările aferente pentru cadrul didactic ce lucrează cu adulții. Dacă până nu demult caracterizarea predării se făcea mai mult din punct de vedere tehnic, instrumental, acum, pe lângă dimensiunea tehnică, sunt luate înconsiderare alte două aspecte care determină o predare eficientă: stilul didactic al profesorului și filosofia sa de predare. Chiar și în zilele noastre, literatura de specialitate referitoare la ultimele două aspecte este destul de săracă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
îndeplinesc, prin vârsta și experiența lor de viață, atât de multe condiționări. Într-adevăr, adulții sunt mai buni ascultători decât tinerii și mai ales decât copii, fiind complet echipați neurolingvistic și dotați, din punct de vedere pur tehnic, cu abilitățile instrumentale necesare (orientare, concentrare, procesare) care le asigură, de regulă, drumul până la înțelegerea mesajului. Însă dincolo de abilitățile tehnice aferente, foarte importante și ele, fără îndoială, ascultarea este și trebuie să devină și o atitudine, și, mai departe, un răspuns specific, acestea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
abilităților, a capacităților, modele acționale considerate, în principiu, ca „gen” (comportamente deschise, manifeste) în cazul adulților, se înregistrează pe două subniveluri (Rogers, 2002): - hard skills (abilități de bază), putând fi constatate imediat de evaluator, de natură motrică, senzorial-perceptivă sau cognitiv-elementară/instrumentală; - soft skills (abilități superioare, mai nuanțate), ceva mai greu de sesizat, de natură intimă, cvasiafectiv-motivațională, de relaționare, de autoorganizare, intelectual superioare etc. Nu trebuie însă să se înțeleagă că atenția pentru conduitele terminale este exclusivăși absolută în evaluarea din educația
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
distinge între evaluarea de bază și cea specifică. Evaluarea de bază presupune colectarea regulată a datelor asupra unor aspecte predictibile, pentru care există standarde predeterminate de performanță (de exemplu, înscrieri, rată de abandon etc.). Se obțin astfel niște date sintetice, instrumentale, fără să se poată surprinde nuanțe sau să se poată oferi explicații pentru cauzele care le-au determinat. De aceea, evaluarea specifică oferă date variabile (care să le completeze pe cele factuale), explicative la probleme specifice, date obținute în urma unei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ocupaționale: volumul orelor de muncă a scăzut considerabil, dar nivelul de solicitare a crescut. Sunt necesare competențe tot mai complexe pentru a face față noilor solicitări de pe piața muncii, motiv pentru care accentul tinde să cadă pe achiziționarea acestor deprinderi instrumentale, vocaționale, în detrimentul educației generale. În paralel, durata vieții active, legată de profesie, a crescut, pensionarea fiind specifică unei vârste mai înaintate; - noua funcție a cunoașterii și a cunoștințelor, care a devenit resursa-cheie a viitorului. Ideea de bază nu este de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
predat cât mai eficient posibil, ci la ce medii de învățare pot stimula cel mai bine învățarea autodeterminată a individului sau, cu alte cuvinte, la cum putem învăța cum să învățăm, aceasta, desigur, presupunând ca individul să fi achiziționat competențele instrumentale de bază (citit, scris, numerație, computeriale), cele sociale și emoționale și să le fi articulat cu experiența practică. Aceste noiprovocări presupun ca instituțiile educaționale să devină ele însele organizații care învață, care se supun unui proces de „autoreflecție” și își
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunosc limba și particularitățile socioculturale ale țării în care au emigrat, având dificultăți de integrare), analfabetism de revenire sau semianalfabetism (propriu celor pentru care este necesară o postalfabetizare datorată unui îndelungat absenteism școlar, în care au uitat aproape tot), analfabetism instrumental (asemănător celui clasic, propriu celor marginalizați sau fără șanse de acces, handicapaților sau nomazilor), analfabetism funcțional (desemnând deficiențe în cunoștințele și deprinderile de bază sau pierderea capacității de a le folosi, în condițiile neutilizării lor). În România, din păcate, fenomenul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înștiințele sociale (care au adoptat punctul de vedere al lui Kuhn), să existe laolaltă mai multe paradigme chiar incompatibile, una dintre ele fiind la un moment dat dominantă. În educația adulților, distingem între: - paradigma științifică (numită uneori pozitivistă, tehnică sau instrumentală), dominantă în prima jumătate a secolului XX, potrivit căreia cunoașterea poate fi construită doar științific, prin cercetare empirică cu ajutorul căreia să se testeze ipotezele formulate în raport cu o anumită problemă identificată. Așadar, cunoașterea este obiectivă, poate fi verificată empiric, în realitatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cere angajaților să învețe și să se adapteze la noi modalități de a munci etc. Bazată pe concepte dezvoltate în alte teorii, precum conștiință critică (cu scop de emancipare politică, noțiune dezvoltată de P. Freire în teoria sa critică), învățare instrumentală și comunicativă (concept dezvoltat de J. Habermas în teoria acțiunii comunicative, 1984), învățare prin reflectare asupra experienței (J. Dewey), interacționism simbolic (G. Mead), sociologia cunoașterii (Luckman) etc., teoria învățării transformative explică cum, prin reflectarea critică asupra unor asumpții, putem deveni
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care îi vom numi generic „cursanți” sau „studenți”), respectiv cu privire la noile tendințe în abordarea didactică și provocările aferente pentru cadrul didactic ce lucrează cu adulții. Dacă până nu demult caracterizarea predării se făcea mai mult din punct de vedere tehnic, instrumental, acum, pe lângă dimensiunea tehnică, sunt luate înconsiderare alte două aspecte care determină o predare eficientă: stilul didactic al profesorului și filosofia sa de predare. Chiar și în zilele noastre, literatura de specialitate referitoare la ultimele două aspecte este destul de săracă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]