2,033 matches
-
ca o pasăre prinsă de furtună. Urlă: "Dar eu nu știam asta? Eu, nu?" Acesta a fost începutul unui lung calvar. Margareta descoperi cu spaimă că iubea concomitent doi bărbați și că dragostea pentru Ahile îi făcea cu atât mai insuportabilă despărțirea de Arcadi! Avertizat primul de dualitatea inimii ei, Ahile nu-și ascunse amărăciunea, dar o întrebă dacă era într-adevăr necesar să-l avertizeze și pe soțul ei, pe care nu-l mai vedea limpede în ea însăși. Ea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
iar programul său avînd capacitatea de a vorbi, interacționa și a se mișca prin ciberspațiu, devine plictisit de viața aceasta virtuală și îl imploră pe Case să îl distrugă, ca și cum această formă de imortalitate (fără trup) este nesatisfăcătoare, ba chiar insuportabilă. (Pînă la urmă, Wintermute îi satisface dorința lui Dixie, distrugîndu-l). Această scenă pare să sugereze că imortalitatea "electronică" nu este de fapt nemurire, că lipsită de resurecția trupească, fericirea eternă nu este posibilă. Este trupul o limitare a modului în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
făcut progrese nesemnificative. Terapeutul poate acum să analizeze rata de succes, să le ofere sprijin și, cel mai important, să observe in vivo felul în care se descurcă pacientul, pentru a putea oferi feedback adecvat. Atacurile astea de panică sînt insuportabile, nu mai pot trăi așa! Rata sinuciderilor este mai ridicată în rîndul celor care suferă de tulburare de panică și agorafobie decît în rîndurile populației. Mai mult, ținînd seama de comorbiditatea acestor tulburări cu depresia (Andrews et al., 1990c) și
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
principalele dificultăți legate de prezentarea acestui tip de tratament pacienților. Majoritatea se tem că, atunci cînd vor fi expuși la un stimul care determină disconfort, dacă nu vor efectua ritualul, anxietatea lor va spori din ce în ce mai mult, pînă cînd va deveni insuportabilă. Nu este deloc așa. După cum am afirmat și în secțiunile precedente, disconfortul va atinge un punct culminant, apoi se va diminua treptat; fiecare expunere ulterioară va fi mai puțin stresantă, iar atenuarea anxietății va surveni din ce în ce mai rapid. 4.1. Conceperea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
s-o luăm în seamă. Este o chestiune de gelozie. Dacă lumea este aceea care cere asemenea lucruri și chiar mai mult, atunci totul este logic, frumos, eroic, superb; dacă Dumnezeu este Cel care o cere, atunci sunt niște cerințe insuportabile, inumane. Ce este disciplina militară dacă nu o supunere sută la sută și, în plus, impusă zilnic? Ce devine uneori disciplina de partid dacă nu ceva asemănător? (Să crezi, să asculți, să lupți). Ce nu ni se cere în numele fidelității
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
bine. Daniel Dimitriu ține să mă prezinte în "Convorbiri... (literare n. red. )", i-a dat Lucian (Vasiliu n. red.) poeme, eu am uitat să-i trimit. În almanahul TRIBUNA voi răspunde la o anchetă. Aștept vara. Frigul e un căpcăun insuportabil (de parc-ar exista și căpcăuni suportabili). Femeile mă caută că-s "poet", uitînd că-s bărbat. Disperări amînate. Tu ce mai faci, ce mai crezi, ce mai scrii?! Salutări pentru Val! Am să trec într-o zi și prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
noi veniți, acum are idei exact opuse celor dinainte! Ce idiot! În afiș, superblegul celălalt, bîta W.C. Tudor, dă note, îl prezintă la rubrica aia debilă Gîgă pe fostul lui confident Sorescu C. Bieții! Acum se egalizează! Îi găsesc totalmente insuportabili! Cum să fii amic cu asemenea ianuși de două parale?! Radu G. Țeposu excelent în cele două intervenții loiale (în FLACĂRA și TRIBUNA) contra celor doi nătăfleți! I-am scris, salutînd vorbele sale! Și cînd am stat o noapte cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
acum. Încă n-am trimis lucrările acelea la facultate, le voi trimite în aceste zile! Sînt obosit și nu pot face nimic serios. Prostia unora mă îngrozește, nu știu uneori ce să fac, cum să mă apăr!? Și frigul ăsta insuportabil! Bine c-ai primit ORIZONT-ul! Mă bucur că Țeposu (Radu G. n. red.) a scris de tine! N-am citit, n-am cum! În prozo-harababura lui Dan David, "Șarpele cu clopoțeii furați" (pe care mi-a trimis-o acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
grădinii și al vieții, m-am simțit, adeseori, asemeni lui Tezeu în labirintul lui Minos, cu diferența că, la mine n-a existat nicio Ariadnă să-mi împrumute „firul” pentru a mă ghida spre „lumină” ... După atâta alergat, prin căldura insuportabilă, am găsit, în sfârșit, un loc unde să ne răcorim și să ne tragem sufletul. Seamănă cu „masa tăcerii” a lui Brâncuși, numai că scaunele au spătar. De fapt, e un mic bazin cu apă rece, având în mijloc o
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
amintire. Nu dorea nimic. Iar ceea ce dorea nu i se putea oferi: dragoste. Rămas fără parteneră în chilia lui betonată și mucegăită, silit să înfrunte singur pustiul unei existențe lipsite de căldură, în care zilele se succedau monotone, insipide și insuportabile, în interiorul lui, Martin murise de mult, iar ceea ce vedeau insensibilii și curioșii vizitatori privindu-l de dincolo de gratii era numai carcasa unei fantome, ce-și mișca din ce în ce mai greu caroseria slăbănogită prin hruba ucigătoare... Așa că putem spune, cu toată convingerea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vorba de continuarea studiilor. Fiind slăbuță și bolnăvicioasă, patronul a trimis-o pe bapțea acasă. Obligată să-și vândă căsuța în care stăteau, pentru a face rost de bani, s-au mutat într-un imobil cu chirie într-o hărmălaie insuportabilă și un haos înfiorător. Imaginați-vă: douăzeci de locuințe la parter, douăzeci de familii cu părinți, copii, bunici, socri, cuscri și alte soiuri de rubedenii. În curtea strâmtă era o zarvă perpetuă: strigăte, plânsete, râsete, înjurături și văicăreli, încât odihna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
își pierdeau elasticitatea și opuneau o prea mare rezistență la îndoire. Pe ambele maluri ale pârâiașului erau sălcii bătrâne de când lumea, care își aplecau podoaba capilară până deasupra albiei complet secate. În acest univers halucinant, sfidând căldura toridă și foamea insuportabilă, două ființe absolut nevinovate, bunicul și nepotul, "beneficiau" din plin de "mila", "dragostea" și "protecția" Păstorului cel Bun. Și-i voi arunca pe ei în cuptorul cu foc; acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. (Matei 13:43) Peste cămașa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
spus rugăciunea și ne-am culcat fiecare acolo unde ne repartizase mama. Atacul bestiilor țopăitoare s-a declanșat în timpul nopții. Simțeam că pe trupul meu se plimbă niște gângănii care mă pișcă, mă înțeapă, și care îmi provoacă un disconfort insuportabil. Mă întorceam când pe o parte, când pe cealaltă, mă scărpinam acolo unde pișcătura era mai dureroasă și apetitul vampirului era direct proporțional cu intensitatea absorbției. Fără rezultat. Încercările mele de a-i descuraja, de a-i îndepărta au rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
reper, un punct de sprijin, pentru a-și aminti cine este, unde se află acum, și ce trebuie să facă. Era cu desăvârșire dezorientat, pierdut, buimac. Căzuse pe partea dreaptă, iar acum șoldul, laolaltă cu bazinul, erau străpunse de dureri insuportabile, care-l forțau să rămână într-o poziție inertă, pentru a evita durerea copleșitoare... Într-un târziu, și-a revenit și, cu mișcări încete, și-a pus pe cap căciula prăfuită, într-o poziție caraghioasă. Într-o altă situație, scena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
până în luna august la sediul Securității și la Ministerul de Interne. Transferat la penitenciarul Galata din Iași împreună cu lotul său, susține că în închisoare a fost bătut, tras de păr și electrocutat. Cu toate că se scăpa pe el și avea convulsii insuportabile, torționarii nu se opreau. Leonida afirmă că, în urma torturilor și a amenințărilor cu moartea, a cedat psihic și a devenit schizofrenic, fapt declarat, după eliberare, de către părinții săi. De asemenea, susține că inclusiv colegii din lot, văzându-i condiția, l-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
seminarul dvs. activ și simpatic - spuneți-le tuturor cât de mult m-au impresionat interesul și contribuțiile lor la discuție. Sunt sigur că peste puțin vor ieși lucrări remarcabile din acest cerc. Cu riscul de a părea de o suficiență insuportabilă, trebuie să vă spun că am avut o anumită satisfacție față de propria mea contribuție- deși conferința mea nu a fost briliantă din punctul de vedere al limbii, ea aduce ceva cu totul nou. Am expus pentru prima oară comparația dintre
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sus, că el a reprezentat, decenii la rând, după revoluție, dar și Înainte, unul dintre elementele de vârf, dar și semnificative, ale vieții și turbulențelor politice - turbulențe care În zilele și săptămânile de după 22 decembrie ’89 au prins o intensitate insuportabilă nu numai pentru clasa politică, dar pentru Întreaga comunitate națională. Și, iată, În aceste memorii, pe care le intitulăm cam „arogant” - Sensul vieții (convinși că lectorii și contemporanii mei sunt interesați, la urma-urmelor, de o temă pe care filosofia vremurilor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
indestructibil și infinit creația și distrugerea - necesară Viului. - Ein jeder Engel ist schreklich! strigă Rainer Maria Rilke În prima și a doua elegie Duineză - „orice Înger este teribil!” și e vorba, cu siguranță, despre acei Îngeri ai unei realități adesea insuportabile umanului obosit sau abrutizat de formele minore și multiple ale realității sale, secunde, triviale, ciclice, fără sfârșit. Deoarece, după credința mea - poate și a altora! -, numai acest prezent, rar și cu dificultate conștientizat, fugace precum argintul viu și adeseori insuportabil
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de fapt, atunci, niciodată! Mândria, ideea mea despre propria-mi demnitate m-a salvat Întotdeauna de la această cerșetorie a divinității doar În momente de criză! Nu, ci mai ales În momentele de „victorie”, de prea-plin, de Împlinire bruscă, neașteptată și insuportabil de plenară a unui vis, a unui țel care mie Însumi mi se părea atât de orgolios, de arogant, Încât nu-l confesam decât unor prea puțini intimi, uneori nici mie Însumi. Și atunci, aproape fizic, „Îl” simțeam pe acest
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nici mie Însumi. Și atunci, aproape fizic, „Îl” simțeam pe acest zeu al bucuriei și dansului, al nepăsării și poeticului, frate cu Eros prin care, Însă, abia mai târziu mi-am dat cont, prin care Însă acea zeitate ascunsă și insuportabilă pentru ochii noștri umani, Prezentul, Își face apariția. Poate În cortegiul său, al lui Dionysos, printre fauni, nimfe, delfini, nereide, driade și alții, se strecoară și el, modest, dar... ce mai Înseamnă acest epitet la unul dintre atotputernici?! Și, ca
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cei mai puternici, peste zei, Iisus Însuși, care În pustiu a Învins categoric cele trei mari ispite ale Satanei, nu a putut să-și Învingă propriul orgoliu și, suindu-se pe muntele Thabor cu trei ucenici, le-a „dezvăluit adevărata, insuportabila sa față”, orbindu-i și culcându-i la pământ pe cei care voiau „să-l Înțeleagă”. Și ei l-au și „Înțeles”, dovadă că l-au urmat și și-au anulat viața lor pentru ideile lui, atât de ciudate - pentru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Wilhelm al II-lea, părea În pragul destrămării - așa cum urma „să pară” și parțial chiar „să fie!” În toamna lui ’40, cu Basarabia și Nordul Bucovinei furate de Sovietici și Nordul Ardealului de Ungurii lui Horty! -, această imensă și aproape insuportabilă bucurie și-a arătat roadele În anii ce urmau să vină: cele pozitive, se’nțelege, dar și cele pernicioase, negative. Deoarece, oricât ar părea de paradoxal, o veste bună, o mare realizare care apare „din senin” cumva și pentru care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
memorie” a părinților și bunicilor noștri care au luptat și uneori au stat În pușcăriile maghiare, iar alții, vorbesc de intelectualii pașoptiști, Heliade, Bălcescu și alții, au trebuit să ia calea exilului; ei nu mai „simt” emoția fantastică și bucuria insuportabilă, cum o spuneam, a vârfurilor unei populații care se vedea, după secole și sub ochii răutăcioși și cinici ai celor care ne Îngenuncheaseră și spoliaseră, că „visul unor generații de utopici” devine realitate, ba chiar de-o realitate atât de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
acel „maniheism tipologic” ce făcuse carieră amplă Începând din medievalitate - și care face și azi, În nu puțin opuri epice ce apar mai peste tot! - și propunând acel „personaj amoral”, de fapt insul uman posedat și copleșit adeseori de o insuportabilă povară morală, nod al unor deșirante și agresive pulsiuni contrarii, surse de fapt nu numai ale „viului tipologic”, dar și ale Viului, tout court! Doar la divinul Shakespeare, În operele sale mari - Hamlet, Richard al III-lea, Macbeth, Furtuna și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de fapt „conținându-l” ab initio! Miracolul plenar și, uneori, insuportabil al Viului, al lui Onthos! L-am „văzut” cu atâta putere, cu atâta „acuitate intim profetică” pe „viitorul Nichita” În persoana acelui Mitia prins În cleștele grandorii și exuberanței insuportabile a caracterului său și „judecata rațională, publică”, de bun-simț, Încât mi s-a părut că aiurez, că am o „viziune” - ceea ce era adevărat, dar... ce fel de viziune, a viitorului unui caracter, atât de apropiat, de stăpân pe sine, de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]