3,157 matches
-
figură în relief. Despre continuitatea vieții mele conștiente individuale se va spune că este întreruptă de acțiunea exercitată asupra mea, din afară, de către altă conștiință care îmi impu-ne o reprezentare din care ea face parte. Este o persoană care se intersectează cu mine, care mă obligă să-i remarc prezența. Dar, pînă la urmă, și obiectele materiale se impun din exterior percepției mele. Totuși, dacă presupunem că sînt închis în mine însumi și că nu cunosc nimic despre lumea exterioară, o
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ideii de simultaneitate ne determină să respingem ipoteza duratelor strict individuale, impenetrabile între ele. Suita stărilor noastre nu este o linie subțire ale cărei părți nu sînt legate decît de cele precedente și de cele următoare. În gîndirea noastră se intersectează, de fapt, în fiecare moment al desfășurării sale, numeroase curente care circulă de la o conștiință la alta și pentru care ea constituie punctul de întîlnire. Fără îndoială, continuitatea aparentă a ceea ce se numește viața noastră interioară rezultă, în parte, din
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
tot atîtea durate cîți indivizi, iar, pe de altă parte, un timp abstract care le-ar cuprinde pe toate. Acest timp este vid și poate că nu este decît o idee. Diviziunile pe care le trasăm în punctele unde se intersectează mai multe durate individuale nu se confundă cu stările pe care le remarcăm ca fiind simultane. Aceste diviziuni nu ar avea nimic în plus față de timpul pe care-l divizează și care este conceput ca un mediu omogen, ca o
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
despre viața și istoria lor, iar ei despre ale noastre. Dacă nimic din toate acestea nu s-a întîmplat, totul se va petrece ca în cazul a două conștiințe complet izolate una de alta și ale căror durate nu se intersectează niciodată. Cum s-ar putea vorbi atunci de un timp care să le fie comun? Trebuie să mergem însă și mai departe și, rezumîndu-ne la evenimentele din trecut pentru care istoricii au putut, cel puțin la modul aproximativ, să fixeze
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Se pune însă întrebarea dacă grupurile înseși sînt propriu-zis separate. Ne putem închipui, într-adevăr, nu doar că preiau multe lucruri unele de la altele, dar și că viețile lor se apropie și se confundă adesea, iar liniile de evoluție se intersectează neîncetat. Dacă mai multe curente de gîndire colectivă pot astfel, măcar la anumite intervale, să se amestece, să facă schimb de substanță și să curgă 122 în aceeași albie, se mai poate vorbi de timpuri multiple 123? Nu-și fixează
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
instanța ultimă nu mai este, ca în Cadrele, memoria unui grup: instanța ultimă este timpul social pe care se întemeiază o memorie. Fiecare timp social este unic, fiecare timp social este etern, fiecare timp social este autonom și nu se intersectează niciodată cu alte timpuri sociale. Eternitatea timpului social răspunde la o cerință a anilor 1941-1944 (anii întunecați), răspunde unui climat tragic: timpul va deveni noul centru al memoriei colective. Desigur, în capitolul "Memoria colectivă și timpul" putem găsi o continuitate
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
memorie și că timpurile nu se întîlnesc niciodată. Această temă va fi dezvoltată în legătură cu familia lui Pascal, care putea fi interesată cînd de literatură, cînd de religie, fără să se poată spune niciodată că timpul purtător al memoriei religioase se intersectează cu timpul memoriei literare. Sînt conciliate aici toate metaforele ezitante ulterioare, din capitolul 4 unde memoria este cînd un punct de întîlnire a timpurilor, cînd un mănunchi al timpurilor -, căci conștiința conține în sine pluralități virtuale de timpuri care nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
conține în sine pluralități virtuale de timpuri care nu se actualizează decît prin ea, memorie după memorie. Timpurile sociale din memoria solitarului din Londra sînt timpuri eterne, care coexistă și nu se întîlnesc niciodată. În conștiință coexistă fără a se intersecta noile memorii culturale colective. Conștiința se află într-o situație care evocă dialectica simmeliană a excluderii și includerii, ea fiind recipientul comun al tu-turor acestor memorii culturale, dar putînd, totodată, prin libertatea sa de actualizare, să fie conținută în interiorul unei
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în aceste memorii colective. Desigur, Halbwachs caută (la începutul capitolului) să demonstreze că există un relativism al spațiului, ca și relativismul timpului. Totuși condițiile nu sînt deloc aceleași. Relativismul timpului se baza pe unicitatea fiecărui timp social, care nu se intersecta cu nici un alt timp și care era etern ca și curent de memorie socială. Dimpotrivă, Halbwachs va spune, de la început, că fiecare grup își amin-tește numai datorită unui spațiu care-i corespunde și pe care-l preia din spațiul general
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
compus /Imperfect Prezent Viitor simplu / Viitor perifrastic Perfect simplu /Imperfect (Prospectiv) Oral și scris Mai ales scris Folosire non specificată Folosire narativă Ambreiori (sau deictici) Absența ambreiorilor Modalizare Modalizare "zero" (aserțiune) Imperfectul este comun ambelor sisteme care, prin urmare, se intersectează. Relația dintre perfectul compus și imperfect este comparabilă cu cea care există între perfectul simplu și imperfect, având în vedere că sunt forme complementare din punct de vedere aspectual: pe de o parte imperfectivitatea, pe de altă parte per-fectivitatea. Dat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
slujind de reper celei care urmează, fără legătură cu momentul enunțării. Formele de trecut simplu reprezintă intervale temporale reduse la un fel de "punct" insecabil, juxtapunerea lor fiind interpretată ca o succesiune de evenimente care se sprijină, fără a se intersecta. La rândul său, perfectul compus este puțin compatibil cu înlănțuirea narativă. El prezintă procesele ca fiind disjuncte, trecute față de momentul enunțării și, în virtutea legăturii cu aspectul împlinit, statice, în loc să le orienteze către elementele care urmează. Astfel, El cumpără o prăjitură
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
spune despre Jean este frumos. Opoziția dintre "subiectiv" și "obiectiv" este discutabilă. C. Kerbrat-Orecchioni propune următoarele diferențieri: afectivele "enunță, ca și proprietatea obiectului pe care-l determină, o reacție emoțională a vorbitorului față de acest obiect": înspăimântător, patetic ... Această clasă se intersectează cu cea a "axiologicelor": admirabil, detestabil, de exemplu, sunt atât axiologice, cât și afective; evaluativele non-axiologice implică o evaluare calitativă sau cantitativă a obiectului bazată pe o normă dublă, internă obiectului și specifică enunțătorului. Cu alte cuvinte, folosirea unui asemenea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
constrângeri locale, de la o frază la alta, care asigură continuitatea enunțului. Această diferențiere tradițională între două niveluri de percepere a textualității este exprimată uneori prin opoziția conceptuală dintre coerență (globală) și coeziune (locală). Chiar dacă cele două feluri de constrângeri se intersectează și chiar dacă nu este întotdeauna ușor de făcut o separare între cele două domenii, însăși pertinența unei asemenea distingeri nu poate fi odată îndoielnică. Factorii de structurare locală, de coeziune se referă la orice text în calitate de text. Astfel, posibilitatea de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Cert, orice alăturare implică o comparație, care uneori avantajează, alteori dezavantajează. Lucrurile acestea se văd și mai bine, mai tîrziu, de către istoricul literar, dacă e atent la ele, adică dacă se interesează și de cei cu care, întîmplător, s-a intersectat „personajul” său. De cele mai multe ori - trebuie spus - n-o face. în ediția critică a operei lui Bacovia din 1978, de pildă, despre „Alean” se precizează că a fost publicată, întîi, în „Arta”, 1, nr. 15, 16 februarie 1904, p. 7
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
putea fi soluționată de multi-multilateralism. Întrucât ONU ar probleme, cum sunt cele generate de statele paria care dețin sau intenționează să-și procure arme de distrugere în masă, în general, de conflictele care necesite măsuri energice, o multitudine de instituții, intersectate geografic și funcțional, ar facilita cooperarea internațională. Alianța Nord Atlantică, organism care funcționează în timp de pace pe baza consensului și care are mai puține probleme de legitimitate decât ONU, ar putea avea din nou vânt în pupa, ca organizație
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
spirituală și de viață, cât și probleme educaționale, aplanarea unor conflicte părinte-copil etc. În principal, rolul preotului este unul de interes religios în instituție. Activitatea de preot în instituție s-a lărgit, având și anumite roluri colaterale, dar care se intersectează cu pregătirea profesională a autorului. Alte aspecte, în detaliu, despre acest post le vom menționa atunci când vom alcătui planul de dezvoltare profesională. Pentru o orientare mai bună a înțelegerii cu privire la acest post special de preot înființat într-o instituție laică
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a protecției copilului poate genera mari pierderi în rezolvarea nu scriptică, ci faptică a unei situații de criză. Chiar dacă protecția copilului se regăsește în asistența socială, credem că pentru rezolvarea unui caz vorbim de un ansamblu de științe care se intersectează în abordarea unei probleme majore a unui semen. Însă nu acele științe trebuie să primeze. Un gânditor român, Teodor Baconsky, într-un studiu interesant apărut în anul 2002, își punea câteva întrebări oarecum provocatoare: "Cum să armonizăm respectarea tradiției răsăritene
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
adus-o pe Selena în prim-planul atenției pop culturii americane, prin publicații cu caracter comemorativ, de pildă, în revistele People și Newstyle. În cele ce urmează, González și Willis-Rivera ne vorbesc, în paralel, în povești care se suprapun și intersectează, atât despre contextul socio-cultural care găzduiește și se transformă ca urmare a evenimentului tragic al morții interpretei, cât și despre "propria călătorie spre locul unde Selena a trăit și a murit"20, călătorie care, cum ne așteptăm, schimbă, în aceeași
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
său"585. Din această perspectivă, adevărul ca atare al poveștii un adevăr rațional, verificabil devine mai puțin important decât plauzibilitatea sa, trecută sau viitoare. Istoria însăși devine "un artefact literar", în timp ce "literatura [...] constituie o reprezentare mimetică a realității", cele două intersectându-se în "istoricitatea formei narative"586 și conferind legitimitate narativă discursului politic al președintelui american. Astfel, observă criticul, istoricitatea narativă are un caracter aparte, pretinzând nu adevărul uneia sau al alteia dintre afirmațiile individuale, ci adevărul global al formei narative
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ordine, considerându-se că această triadă este cea care poate surprinde problematica mobilității, fluidității și schimbării din politica mondială contemporană.226 Există multă confuzie, iar această confuzie contribuie la lipsa consensului cu privire la acest subiect. Pluralitatea definițiilor și abordărilor identității se intersectează cu "angajamentele" epistemologice și metodologice predominante din disciplina relațiilor internaționale, fapt ce demonstrează că acest concept trebuie regândit și reanalizat pentru a putea servi obiectivelor de cunoaștere specifice disciplinei academice a relațiilor internaționale, altfel ar putea fi cauza problemelor care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
poate găsi într-o criză de legitimare atunci când identități concurente nu pot fi conciliate. Politicienii europeni, spre exemplu, se confruntă cu o astfel de complexitate în mod normal. Wiener 395, Checkel 396 și Koslowski 397 arată că drepturile cetățenești se intersectează cu dezbaterile privind constituirea și expansiunea cetățeniei europene. Având evidența multiplicității identităților analiștii trebuie să-și pună problema relației dintre acestea. O serie de lucrări problematizează relația dintre identitatea națională și cea europeană.398 CAPITOLUL 3 Considerații teoretice privind paradigma
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pe diferență. Astfel, conceptul de cultură a devenit crucial în formularea unor identități distincte în mod special, dar nu exclusiv, în relație cu problematica includerii și excluderii în/din anumite comunități politice specifice. În acest loc conceptul de cultură se intersectează cu ideea de națiune, ultima este adesea definită nu într-un mod simplu ca o comunitate politică caracterizată de o cultură particulară, ci ca o comunitate politică în virtutea posesiei unei culturi particulare. Luate împreună, conceptele de cultură și de națiune
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sau nu, voi trăi într-o țară în care vom fi egali în fața legii. Speranțele mele nu sunt legate nici de Băsescu, nici de Geoană, nici de alții care râvnesc puterea politică. Ei au o agendă a „binelui“ care se intersectează doar parțial cu agenda „binelui“ la care mă gândesc eu. Ați fost ministru al Justiției. Când vine ziua în care voi putea spune cu voce tare că în România nimeni nu e mai presus de lege? V.S. Pentru mine, ca
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
de inimă: „Cine sunt oamenii care se urcă la volanul microbuzelor destinate transportului copiilor ?” Constat cu stupoare că planul de măsuri pentru începerea anului școlar este doar pe hârtie. Așteptările părinților și ale cadrelor didactice par să nu se fi intersectat cu agenda ministerială în ceea ce privește începerea anului școlar. Problemele curente cu care se confruntă școala românească astăzi sunt multiple: mii de șantiere în lucru, școli fără aviz sanitar de funcționare, microbuze fără licență de transport. Tabloul este sumbru și nu diferă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de creație sau precepte esențializate ale gustului estetic pe care fiecare autor îl angajează în efortul succesiv de apreciere a muncii sale. Conceptul teoretic nu este, în estetică, străin de zbuciumul sufletesc, de frământarea cu sensuri metafizice ale creatorului și intersectează planul subiectiv cu obiectivitatea în tentativa de a fundamenta o consistentă lume spirituală, replică originală a realității din care se nutrește discursiv și tematic. Teoria esențializează pentru a prescrie, adică preia pentru a oferi înapoi cu generozitatea unui for transfigurator
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]