1,905 matches
-
culese, sunt permise numai interviurile personale (interviurile cu înlocuitori fiind o excepție, pentru persoanele temporar absente sau aflate în incapacitatea de a răspunde) sau informațiile extrase din registre. 3. Perioada de referință Perioada de referință este cea în care cel intervievat era adolescent, cu vârsta între 12 și 16 ani. În cazul în care respondentul ezită sau cere o vârstă specifică, trebuie aleasă vârsta de 14 ani. 4. Definiții (a) Tată: persoană de sex masculin pe care cel intervievat o considera
32004R0016-ro () [Corola-website/Law/292745_a_294074]
-
care cel intervievat era adolescent, cu vârsta între 12 și 16 ani. În cazul în care respondentul ezită sau cere o vârstă specifică, trebuie aleasă vârsta de 14 ani. 4. Definiții (a) Tată: persoană de sex masculin pe care cel intervievat o considera tatăl său în perioada adolescenței. (b) Mamă: persoană de sex feminin pe care cel intervievat o considera mama sa în perioada adolescenței. (c) Frați/surori: frați și surori care trăiau în aceeași gospodărie cu cel intervievat în perioada
32004R0016-ro () [Corola-website/Law/292745_a_294074]
-
ezită sau cere o vârstă specifică, trebuie aleasă vârsta de 14 ani. 4. Definiții (a) Tată: persoană de sex masculin pe care cel intervievat o considera tatăl său în perioada adolescenței. (b) Mamă: persoană de sex feminin pe care cel intervievat o considera mama sa în perioada adolescenței. (c) Frați/surori: frați și surori care trăiau în aceeași gospodărie cu cel intervievat în perioada adolescenței. (d) Principal: (în componența principală a familiei, număr principal de frați/surori, situația în ceea ce privește activitatea principală
32004R0016-ro () [Corola-website/Law/292745_a_294074]
-
de azil de către un funcționar al Inspectoratului General pentru Imigrări, anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2). În scopul unei examinări corespunzătoare, atunci când consideră necesar, funcționarul poate solicita participarea și a unor membri de familie ai solicitantului de azil intervievat, cu acordul acestuia din urmă. ... (2) La cererea solicitantului și atunci când se consideră necesar pentru prezentarea tuturor motivelor solicitării de azil, interviul se realizează de către funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), cu sprijinul unui interpret în limba indicată de
LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 (*actualizată*) privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274758_a_276087]
-
limba indicată de solicitant sau într-o limbă pe care o înțelege și în care poate comunica în mod clar. În măsura posibilului, dacă solicitantul solicită acest lucru, atât funcționarul, cât și interpretul vor fi de același sex cu persoana intervievată. ... (3) Intervievarea solicitanților de azil nu este obligatorie în următoarele situații: ... a) Inspectoratul General pentru Imigrări poate lua o hotărâre de acordare a statutului de refugiat pe baza probelor existente la dosar; ... b) atunci când se constată că solicitantul de azil
LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 (*actualizată*) privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274758_a_276087]
-
cu sintagma "agenții județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București", iar sintagma "direcție teritorială", cu sintagma "agenție teritorială". Unitatea de asistență socială pentru care se solicită subvenția ................................................. Localitatea în care are sediul unitatea de asistență socială ....................................................... Persoane intervievate (nume, prenume, funcție) ...................... Data efectuării evaluării ........................................... 1. Necesitățile și prioritățile comunității: - problemele sociale existente .....................................; - prioritățile comunității ........................................ . 2. Descrierea unității de asistență socială: - funcționează din anul ............................................; - serviciile de asistență socială acordate .........................; - numărul de persoane asistate .................................... . 3. Justificarea unității de asistență socială
NORME METODOLOGICE din 21 noiembrie 2001 (*actualizate*) de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276353_a_277682]
-
care a solicitat subvenția ........... Numărul/data de înregistrare la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale/consiliul local a cererii de solicitare a subvenției ........................................ Unitatea de asistență socială pentru care se solicită subvenția ................................................. Localitatea în care are sediul unitatea de asistență socială ....................................................... Persoane intervievate (nume, prenume, funcție) ...................... Data efectuării evaluării ........................................... 1. Necesitățile și prioritățile comunității: - problemele sociale existente .....................................; - prioritățile comunității ........................................ . 2. Descrierea unității de asistență socială: - funcționează din anul ............................................; - serviciile de asistență socială acordate .........................; - numărul de persoane asistate .................................... . 3. Justificarea unității de asistență socială
NORME METODOLOGICE din 21 noiembrie 2001 (*actualizate*) de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275845_a_277174]
-
care a solicitat subvenția ........... Numărul/data de înregistrare la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale/consiliul local a cererii de solicitare a subvenției ........................................ Unitatea de asistență socială pentru care se solicită subvenția ................................................. Localitatea în care are sediul unitatea de asistență socială ....................................................... Persoane intervievate (nume, prenume, funcție) ...................... Data efectuării evaluării ........................................... 1. Necesitățile și prioritățile comunității: - problemele sociale existente .....................................; - prioritățile comunității ........................................ . 2. Descrierea unității de asistență socială: - funcționează din anul ............................................; - serviciile de asistență socială acordate .........................; - numărul de persoane asistate .................................... . 3. Justificarea unității de asistență socială
NORME METODOLOGICE din 21 noiembrie 2001 (*actualizate*) de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275847_a_277176]
-
cu sintagma "agenții județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București", iar sintagma "direcție teritorială", cu sintagma "agenție teritorială". Unitatea de asistență socială pentru care se solicită subvenția ................................................. Localitatea în care are sediul unitatea de asistență socială ....................................................... Persoane intervievate (nume, prenume, funcție) ...................... Data efectuării evaluării ........................................... 1. Necesitățile și prioritățile comunității: - problemele sociale existente .....................................; - prioritățile comunității ........................................ . 2. Descrierea unității de asistență socială: - funcționează din anul ............................................; - serviciile de asistență socială acordate .........................; - numărul de persoane asistate .................................... . 3. Justificarea unității de asistență socială
NORME METODOLOGICE din 21 noiembrie 2001 (*actualizate*) de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275849_a_277178]
-
a conducerii organizației Internet - totalitatea calculatoarelor și a rețelelor de calculatoare de pe tot cuprinsul globului, care comunică între ele prin intermediul protocolului TCP/IP Interviu de presă - formă de comunicare care se materializează într-un dialog între un jurnalist și un intervievat; de regulă, interviurile sunt înregistrate de jurnaliști prin mijloace audio sau video și sunt utilizate ulterior pentru redactarea/editarea de materiale de presă Intranet - rețea de calculatoare proiectată pentru a asigura comunicarea și schimbul de informații în cadrul unei organizații, ale
INSTRUCŢIUNI din 7 iunie 2016 privind activitatea de informare şi relaţii publice în Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272683_a_274012]
-
de azil de către un funcționar al Inspectoratului General pentru Imigrări, anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2). În scopul unei examinări corespunzătoare, atunci când consideră necesar, funcționarul poate solicita participarea și a unor membri de familie ai solicitantului de azil intervievat, cu acordul acestuia din urmă. ... (2) La cererea solicitantului și atunci când se consideră necesar pentru prezentarea tuturor motivelor solicitării de azil, interviul se realizează de către funcționarul prevăzut la art. 48 alin. (2), cu sprijinul unui interpret în limba indicată de
LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 (*actualizată*) privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267648_a_268977]
-
limba indicată de solicitant sau într-o limbă pe care o înțelege și în care poate comunica în mod clar. În măsura posibilului, dacă solicitantul solicită acest lucru, atât funcționarul, cât și interpretul vor fi de același sex cu persoana intervievată. ... (3) Intervievarea solicitanților de azil nu este obligatorie în următoarele situații: ... a) Inspectoratul General pentru Imigrări poate lua o hotărâre de acordare a statutului de refugiat pe baza probelor existente la dosar; ... b) atunci când se constată că solicitantul de azil
LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 (*actualizată*) privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267648_a_268977]
-
a fi permanentă sau stabilă, situația acestora poate fi verificată rapid prin raportare la statutul lor din etapa precedentă. 8. Întrebarea privind căutarea unui loc de muncă trebuie să se aibă în vedere toate eforturile, chiar sporadice, întreprinse de persoana intervievată, pentru a-și găsi un loc de muncă sau pentru a-și deschide o afacere pe cont propriu. Întrebarea trebuie formulată astfel încât să se evite interpretarea conform căreia numai căutarea continuă, pe durata întregii perioade de referință, este considerată drept
jrc4781as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89947_a_90734]
-
lucu rar), pare complet rupt de interesul față de teatru, ca și când cele două lumi, cea a experienței sociale și cea a experienței mediate de reprezentație n-ar comunica nicicum. Sau ar comunica doar în situații de excepție. Pentru majoritatea spectatorilor tineri intervievați, ca și pentru părinții și dascălii lor, generații de generații înainte, teatrul e, încă, mai degrabă un spațiu patrimonial decât o acțiune comunicațională: un „loc al vizitării simbolice”, cel mult contemplative, nu unul al dezbaterii. Pe de altă parte, am
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
de refugiați, cu închisoarea, cu rezervatia[3]. Ghetoizarea devine o metodă de a segrega pierzătorii unor lupte rasiale și de clasă în economii de piață ale căror stratificare și inegalități sunt net superioare celor comuniste, perioada după care multe persoane intervievate manifestă nostalgie. Pată Rât are caracteristicile ghetoului și nu ale unei colonii răsărite la marginea unui oraș, așa cum s-au înființat câteva în preajma Clujului. Este relativ omogena etnic, are o structură organizațională autonomă și o identitate colectivă stigmatizata, care separă
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
a celei rurale față de evrei. Acest contrast apare frecvent în evaluările subiecților. Majoritatea supraviețuitorilor își exprimă părerea că, în Transnistria, sătenii erau mult mai binevoitori față de evrei, mai ales fiindcă țăranii i-au ajutat pe deținuți cu produse.[ 17] Un intervievat originar din Baltă, referindu-se la Transnistria, afirmă cu încredere: „Desigur că sătenii erau mult mai buni l a inima și se purtau mai bine decât cei din orașe.”[ 18] Aceast opinie este sprijinită de un mare număr de supraviețuitori
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
de un mare număr de supraviețuitori din Transnistria, care împărtășesc părerea că sătenii se comportau mai bine și mai prietenos în comparație cu populația urbană.[19]</a> Acest punct de vedere este susținut și de supraviețuitorii originari din Basarabia. De exemplu, un intervievat a menționat că ucrainenii, mai ales cei de la sate, au arătat compasiune față de evrei și i-au ajutat cu hrana și locuri de lucru. Tocmai datorită acestui fapt, unii evrei au reușit să supraviețuiască. Încercând să analizeze această atitudine, supraviețuitorul
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
că nu sunt cu nimic mai prejos decât cei aflați sus. De fapt, Janez Janša șterge orice diferență sus-jos și dă naștere unui sistem orizontal de participare la putere. Numele trece astfel prin multiple fermentații și decantări. Fiecare dintre cei intervievați și proiectați pe ecran în timpul spectacolului vorbește despre numele său și, implicit, despre tradiția, semnificația, moștenirea, legătura intimă sau, dimpotrivă, distanțarea de acesta. Spectacolul devine un montaj de nume și de relații individuale și colective cu reprezentările acestora: “Spectacolul de
Cine-i prim-ministrul? () [Corola-website/Science/295635_a_296964]
-
reflex, ar părea cel puțin stranie alterizarea într-o asemenea măsură a unor identități care, geografic și istoric, ne sunt mult mai apropiate decât cele central europene. Se ieșea greu din narcoza ideii”, spune Aleksievici, comentând, în introducere, cuvintele unei intervievate și înaintând cunoscuta viziune esențializantă despre socialism ca ideal străin, exterior, capabil să altereze un adevăr prealabil, o presupusă autenticitate preexistentă a sinelui. Acest ideal a fost, spune autoarea, implantat în mințile oamenilor, care au ajuns în cele din urmă
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici (1) – O citire alternativă () [Corola-website/Science/295630_a_296959]
-
interviuri retrospective detaliate, există o negociere între nevoia de justificare de sine și cea de a da coerență poveștii vieții proprii. Două exemple: ”Intervievatoare: Păi eu știu că nu prea se găseau produse, în comunism nu prea erau de toate. Intervievată: Ba erau, până-n, cum să-ți zic, până a-nceput greu - când a-nceput greu? Prin 80? Nu, mai devreme a-nceput greu, nimic de zis, dar... ce să-ți spun, n-am dus lipsă.” (p.229) Sau: ”Intervievată: Apoi
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici (1) – O citire alternativă () [Corola-website/Science/295630_a_296959]
-
toate. Intervievată: Ba erau, până-n, cum să-ți zic, până a-nceput greu - când a-nceput greu? Prin 80? Nu, mai devreme a-nceput greu, nimic de zis, dar... ce să-ți spun, n-am dus lipsă.” (p.229) Sau: ”Intervievată: Apoi a venit armata sovietică în România, nu știu cum îi zicem acuma: ne-a eliberat, ne-a... nu știu cum se spune, deci ne-a eliberat de germani...”( p. 255) În Vremuri second-hand, în schimb, lumea se dă rareori înapoi de la contestarea fățișă
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici (1) – O citire alternativă () [Corola-website/Science/295630_a_296959]
-
nu aveam camera și am rugat-o pe Noémi să vină cu aparatul de fotografiat. Zicea și Leta, și se vedea în filmulețul cu sceneta ei, că atunci când ne jucăm de-a presa, au ales să joace ca niște persoane intervievate, cum au știut că se face... „ ce s-a întâmplat aici la magazin?” și răspundeau cum se face la știri. În sensul acesta zic, că conștienți fiind că sunt priviți, au altă atitudine, iar noi poate trebuie să integrăm această
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
al colecției "Duplex" a Editurii Polirom - Serge Moscovici în dialog cu Adrian Neculau, Urmele timpului. Iluzii românești, confirmări europene - dincolo de datele deja enunțate, este o premieră între aparițiile editoriale românești. Mai multe argumente susțin afirmația anterior enunțată. în primul rând, intervievatul - psihosociologul francez de origine română Serge Moscovici - este o personalitate a lumii științifice mondiale,. Adrian Neculau, ce și-a asumat rolul de inițiator al dialogului, a devenit, la rându-i, o personalitate a psihologiei românești. Dincolo de competențele științifice și manageriale
Convorbiri cu Serge Moscovici by Lavinia Betea () [Corola-website/Imaginative/14492_a_15817]
-
1. registrul gospodăriilor (D) 2. registrul persoanelor (R) 3. date privind gospodăriile (H) 4. date personale (P) Fișierul "registrul gospodăriilor" (D) trebuie să cuprindă toate gospodăriile [selectate + înlocuite + scindate (numai longitudinal)], inclusiv cele care nu au putut fi contactate sau intervievate. În celelalte fișiere, evidența gospodăriilor va fi păstrată numai dacă acestea au fost contactate [DB120 = 11 (sau DB110 = 1)] ȘI dacă s-a realizat un interviu al gospodăriei, înregistrat în fișierul "date privind gospodăria" (H) (DB130 = 11) ȘI dacă fișierul
jrc6204as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91376_a_92163]
-
Devane specifică " Atunci cand întrebăm femeile cum percep ele furia, mereu este amintită Medusa, monstrul mitologic cu șerpi în loc de păr... De-a lungul interviurilor, ni s-a spus că Medusa este 'cea mai înspăimântătoare femeie din lume' ... [deși] nici una dintre femeile intervievate nu puteau să-și amintească detalii despre mit." Chipul Medusei a fost de atunci adoptat de către multe femei că și simbol al furiei feminineș una din primele publicații de a exprima această idee a fost un jurnal feminist intitulat "Women
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]