1,897 matches
-
De aceea, programele de informare privind HIV/SIDA și infecțiile cu transmitere sexuală desfășurate în școli trebuie continuate și extinse, cursurile de „educație pentru sănătate” recent introduse în programele școlare răspunzând unei nevoi reale. ● Modalități de protecție Majoritatea copiilor romi intervievați (54,8%) identifică folosirea prezervativului drept modalitate de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, dar și abstinența (6,7%), folosirea de mănuși la contactul cu sângele sau folosirea seringii de către o singură persoană (4,5%). 8,1% consideră că, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
arată incidența crescută a drogurilor, dacă nu în rândul copiilor romi, cel puțin în preajma lor, fapt care este îngrijorător prin aceea că poate conduce la formarea unor stiluri de viață/comportamente cu potențial deviant ridicat. 4,4% dintre copiii romi intervievați declară că au consumat droguri, dintre cei 6 copii, 4 încă mai consumă. Unul dintre ei consumă aurolac, probabil având legături cu strada, iar ceilalți 3 tutun. Unul singur declară că a consumat marijuana, dar nu mai consumă. Având în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sexuală și comportamentul lor. Chiar dacă aparent știu care sunt modalitățile de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, le este greu să țină cont de acestea. La o scară mai redusă, acest lucru pare a fi valabil și pentru copiii romi intervievați. În ceea ce privește drogurile, copiii străzii par să cunoască mai mult din experiența proprie sau imediată, în timp ce copiii romi cunosc multe persoane care se droghează, chiar dacă ei nu o fac. Consumul de droguri în rândul copiilor străzii este mult mai prezent decât
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
serviciile de sănătate, lipsa de informații și persistența unor percepții greșite despre transmiterea HIV. Cercetările desfășurate printre comunitățile de rromi din București și din zonele înconjurătoare arată că înțelegerea noțiunilor de HIV/SIDA este deficitară. Dintre cei 57% de subiecți intervievați care terminaseră școala primară, doar 28% dețineau informații corecte despre HIV/SIDA. Aproximativ 29% dintre persoanele intervievate în cadrul studiului nu aveau idee ce este HIV/SIDA, iar alte 42% aveau doar o înțelegere parțială a acestor noțiuni. Doar 15% aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la dispoziție, dintre care prezentăm patru, pe scurt: interviul prin chestionar (asemenea sondajelor de opinie), testele, convorbirea și poveștile de viață. Interviul prin chestionar este prezentat unui eșantion de persoane și conține un anumit număr de întrebări, aceleași pentru fiecare intervievat. Când operațiunea este realizată o singură dată, tehnica oferă rezultate statice: fotografia valorilor unui ansamblu de persoane la un moment dat. Dacă operațiunea este realizată la intervale regulate și în aceleași condiții, demersul devine mai fiabil, iar rezultatele obținute descriu
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
acestor interviuri este de a obține în mod rapid informații care pot fi generalizate la ansamblul social din care a fost ales acel eșantion. Din păcate, situația de anchetă este artificială: ea se situează în afara desfășurării normale a vieții. Cel intervievat poate oferi despre sine o imagine care corespunde modului în care el se vede, cum ar dori să fie văzut, cum ar dori să fie sau pur și simplu conformă cu modelul social pe care l-a interiorizat. Deseori, intervievatorul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
chiar, În care se manifestă nivele ridicate de integrare Între operațiunile partenerilor: ex. supravegherea tehnică de către anagajați ai firmei contractoare a procesului de producție și verificarea, la locul contractantului, a calității produselor realizate În lohn. Mulți dintre managerii firmelor românești intervievate au admis existența mecanismelor adaptative și integratoare de acest fel (firmele producătoare Își trimit proprii tehnicieni), dar doar În cazul partenerilor ce aveau relații stabile, de durată, cu firmele contractante În lohn. Relațiile pe termen lung formează diade antreprenoriale (Larson
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să apeleze la instanțele de judecată. Apelul la instituții (instanța de judecată) - ca mecanism de a reduce riscul În tranzacții - este, paradoxal, de natură a slăbi Încrederea reciprocă Între parteneri. Ca exemplu, În studiul nostru asupra industriei confecțiilor, majoritatea managerilor intervievați au mărturisit că, În relațiile cu partenerii stabili, negocierea rezolvă conflictele, fără a fi nevoie să apeleze la instanțe. De asemenea, aceste relații dispuneau de mai multe mecanisme adaptative care concurau către un grad sporit de integrare al firmelor partenere
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Din acest punct de vedere, câmpul care se conturează este acela al producătorilor de confecții destinate exportului (În special În sistem lohn), dar considerând totalitatea relațiilor cu furnizori/clienți, agenții de reglementare În care sunt implicați aceștia. Mulți dintre managerii intervievați afirmau cu oarecare mândrie: „noi lucrăm doar pentru export”; prin aceasta accentuau anumite activități specifice ale firmei (acelea de export/import, gestiunea relației cu partenerii, Întocmire a contractelor) și scoteau de sub jurisdicția lor ceea ce Însemnau activități pentru piața internă (producerea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe care Îl ocupă organizațiile În termeni de tip și capacitate de producție (cantitativ/calitativ, serie mare/serie mică), dar și, mai ales de portofoliul de clienți (relații contractuale) pe care Îl deține, În majoritatea cazurilor externi. Majoritatea managerilor firmelor intervievate au accentuat importanța partenerilor „tradiționali”, a relațiilor de lungă durată, bazate pe Încredere strategică ce rezultă din istoria interacțiunilor repetate. Analiza Întreprinsă relevă existența unei tipologii sociale a firmelor, tipologie ce se dovedește a fi adecvată la nivel subiectiv semnificativ
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
controlul și care posedă un anumit tip de capital. Interviurile realizate au arătat că, În calitate de subcontractori, practica majorității firmelor românești mari, este de a menține relații implicate (embedded) cu parteneri stabili, constanți; aproximativ 80 - 90% din tranzacțiile fiecăreia dintre firmele intervievate erau realizate cu un număr limitat de parteneri constanți, pe perioade de peste doi ani, ceea ce arată un grad ridicat de implicare a tranzacțiilor În relații pe termen lung. În plus, există o concentrare mare a tranzacțiilor unei firme pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a contractorului român. Pe de altă parte, acesta din urmă se confruntă cu incertitudinea impunerii contractului odată ce marfa este predată: costurile de judecată sunt foarte mari, iar probabilitatea recuperării pagubei este mică. Reporter: Au existat conflicte Între dvs. și parteneri? Intervievat: Am avut, cu unii am ajuns În tribunal, am câștigat și atât, că banii oricum nu i-am primit. Era un grup cu mai multe firme și au Închis. Trebuia să-i acționez În judecată În Anglia și asta Însemna
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
conflictelor și furnizează informații strategice partenerilor ce nu ar putea fi comunicate exclusiv prin intermediul mecanismului prețurilor. La Întrebarea „cum credeți că ar proceda un client de-al dvs. dacă un competitor i-ar oferi un preț mai bun?” majoritatea managerilor intervievați sunt Încrezători că partenerii cu care au relații de lungă durată ar rămâne loiali actualei relații În virtutea modalităților cunoscute și agreate de cooperare și care nu ar fi garantate prin schimbarea relației. La aceeași Întrebare, unul dintre intervievați a răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
majoritatea managerilor intervievați sunt Încrezători că partenerii cu care au relații de lungă durată ar rămâne loiali actualei relații În virtutea modalităților cunoscute și agreate de cooperare și care nu ar fi garantate prin schimbarea relației. La aceeași Întrebare, unul dintre intervievați a răspuns: Totuși Între anumite firme rămân niște relații, chiar dacă se Întâmplă să nu mai lucreze o perioadă. Că se Întâmplă, ...și totuși am rămas prieteni, mă duc În Anglia, el vine aici, ne vedem. Nu mai vine pe aici
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ce Încearcă să controleze incertitudinea. Relațiile implicate contribuie la reducerea reactivității și volatilității piețelor și la stabilizarea actorilor constitutivi (organizații) și a structurii câmpului. La Întrebarea „considerați că se poate avea Încredere În majoritatea partenerilor?” răspunsurile tind să fie negative, intervievații afirmând că sunt asigurați prin contract. Pe de altă parte Însă, când se vorbește de partenerii „tradiționali” ai firmei, de portofoliul de clienți stabili, managerii recunosc că se bazează foarte mult pe Încredere și mult mai puțin pe contracte. Oportunismul
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
posibilitatea unei firme românești să Își recupereze sumele datorate de un partener extern În instanță este foarte scăzută, date fiind costurile judiciare mari ale unui proces În străinătate. Reporter: Credeți că puteți avea Încredere În majoritatea partenerilor dvs. de afaceri? Intervievat: Cu cei cu care lucrez la momentul de față... Da! Mai am și eu emoții, de ce să nu spun? În momentul În care Încep o relație cu un partener nou. Am avut și situatii din astea; când Începi cu cineva
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
puțin importantă, ceea ce face ca fluctuația forței de muncă să fie Însemnată. Consecvent acestei logici răspândite la nivelul câmpului, ce impune controlul relațiilor de afaceri, relaționarea Între parteneri se face pe baza recomandărilor, a relațiilor anterioare și cunoștințelor. Majoritatea celor intervievați au menționat relațiile personale și cunoștințele ca modalitate principală de alegere a partenerilor de afaceri (atât cei interni, cât și cei externi). Reputația creată și portofoliul de relații constituie resurse sociale strategice În industria confecțiilor. Implicarea În rețele cu clienți
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cât și cei externi). Reputația creată și portofoliul de relații constituie resurse sociale strategice În industria confecțiilor. Implicarea În rețele cu clienți/parteneri externi și investiția În capital social (reputație, recunoaștere) constituie o strategie de succes În opinia altui manager intervievat: În general vin oameni care sunt recomandați: „Du-te acolo că, eu știu, lucrez cu ei sau am lucrat cu ei și vezi ce poți să faci.” Sunt foarte importante relațiile astea pentru că ei se cunosc foarte bine; În general
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se baza pe un contract extern cu o firmă producătoare irlandeză și datorită comenzilor mari primite de la partenerul extern era nevoită să subcontracteze o parte din comandă altor fabrici, de mai mici dimensiuni. Reporter: Cum vă alegeți partenerii de afaceri? Intervievat: Prin cunoștințe În general, prin făbricuțe cât de cât, mai mult sau mai puțin dotate pe care le-am dotat, le-am ajutat. Care la rândul lor, că așa se Întâmplă de fapt au vreo 2-3 asociați, aceia la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la rândul lor s-au despărțit, au mai facut altele, au venit la noi iarăși și uite așa s-a facut un cerc de aproape 2000 de angajați anual. Reporter: Din cataloagele de afaceri niciodată nu v-ați selectat partenerul? Intervievat: Nu, nu așa se face, se vine cu prieteni, unul vine cu altul, recomandări de genul asta. Nu l-am luat din stradă. În ceea ce privește gestiunea relației odată stabilite, aproape toți managerii intervievați recunosc importanța contractului ce constituie cadrul reglementativ al
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de afaceri niciodată nu v-ați selectat partenerul? Intervievat: Nu, nu așa se face, se vine cu prieteni, unul vine cu altul, recomandări de genul asta. Nu l-am luat din stradă. În ceea ce privește gestiunea relației odată stabilite, aproape toți managerii intervievați recunosc importanța contractului ce constituie cadrul reglementativ al oricărei relații. Totuși, În mod real, acesta se dovedește a fi mai degrabă un cadru general, În mod necesar imperfect și care furnizează componenta asiguratorie a schimbului. În puține cazuri Însă managerii
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
lungă durată, soluționarea conflictelor se realizează prin negociere și există Înțelegere de ambele părți. Reciprocitatea Între parteneri joacă un rol important. Referindu-se la importanța contractului, mai degrabă birocratică și mai puțin În reglarea relației dintre parteneri, unul dintre managerii intervievați spunea: În primul rând este Încrederea reciprocă. Contractele se fac mai mult pentru probleme, să zicem birocratice: că trebuie să vadă vama, că nu-i dă aprobarea de scutire de taxe vamale și de TVA, la importuri trebuie să dovedești
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe măsură ce se derulează contractul. În astfel de contracte cadru nu componenta instituțională devine asiguratorie, ci mai degrabă Încrederea care se stabilește Între parteneri și expectațiile privind comportamentul reciproc care rezultă din relațiile de lungă durată. De asemenea, niciunul dintre managerii intervievați nu a recurs la impunerea de penalizări „partenerilor tradiționali” dacă s-a Întâmplat ca aceștia să Întârzie plata comenzilor contractate; astfel de Înțelegeri informale generează Încredere și expectații privind comportamentul partenerului. Pe de altă parte, contractul este simbolul relației, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
anchetei În Ancheta AMIGO sunt utilizate două categorii de formulare: − chestionar locuință (CL), în care sunt înregistrate informații privind locuința și date despre gospodărie; − chestionar individual (CI), care este formularul de bază al anchetei și cuprinde caracteristici pentru identificarea persoanei intervievate, precum și carac teristicile ce constituie obiectul acestei anchete, menționate anterior. Extinderea rezultatelor Extinderea rezultatelor obținute din anchetă, la nivelul țării se realizează pe baza coeficienților atribuiți persoanelor din gospodăriile din eșantion, care au răspuns la interviu. Pentru determinarea acestor coeficienți
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
au dat mai multe variante de răspuns oferind în același timp și explicații suplimentare justificative. Astfel, pentru varianta a) s-au înregistat 2 răspunsuri favorabile, pentru varianta b) 3 răspunsuri, iar pentru varianta c) 23 de răspunsuri. Din totalul persoanelor intervievate un numar de 13 respondenți, pe lângă notarea varianței considerate cea mai potrivită, au oferit câteva explicații subsidiare; astfel: Dl. William Banks deși a optat pentru varianta c), care propune soluția coexistentei celor două state (Israel și Palestina), a făcut mențiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]