2,961 matches
-
locui într-o mahala și-aș umbla cu o prostituată și nu m-aș îmbrăca decît în piele de leopard, Judy și maică-mea m-ar vizita de patru ori pe săptămînă și mi-ar aduce coșuri cu mîncare. Te invidiez. — Nu-i cazul. în după-amiaza aceea, trupul lui Thaw ajunse la un compromis incomod cu banca de lemn și reuși să ațipească. Mai tîrziu, îl auzi pe profesor spunînd: — ... un fel de bătăuș. De fapt, i-a spart nasul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
că cei de la Tunc-Quidative și Quantum-Cortexin împărtășesc aceleași sentimente. Presupun că v-au spus deja? Lanark aprobă cu gravitate și se gîndi: „Dac-ar ști cum mă face să mă simt fața ei ciudată, plină de viață, și cum îi invidiez cusăturile din jeanși care o iau în jos, peste stomac și peste mica ridicătură dintre coapse și apoi sus între... dac-ar ști ce lider neînsemnat sînt, aș plictisi-o. Trebuie să-i adresez același zîmbet ca și cheliosului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
brusc lîngă un zid imens din cărămidă și-și încrucișă brațele pe volan. — E groaznic, zise ea. Pe vremea vechii Elite, erai un om hotărît și independent, în felul tău limitat de a fi. îmi inspirai o ușoară teamă. Te invidiam. Eram o nătîngă pe vremea aia, portavoce a cuiva care mă disprețuia. Și acum, de cînd mi-am pierdut frumusețea și am devenit mai rațională, tu te-ai transformat într-un ins slab, făcut din puf. Ți-a supt Rima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mergeam la pas cu ei, mă balansam cu șchiopii, gâfâiam ca grașii, încercam să intru cât de cât în realitatea lor, să uit ce știam despre fragilitatea ei. În starea aceea din ce în ce mai greu de suportat pentru mine aproape că le invidiam liniștitoarele certitudini. Câțiva m-au repezit, își apărau limitele tulburate de insistenta mea indiscreție. O doamnă m-a făcut măgar, își închipuia cine știe ce, poate că și eram măgar. Încercam să mă explic, bâiguiam că nimic nu e așa, că totul
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
dispărut, care acum nu întîrzie să dobîndească un plus de valoare afectivă și simbolică. Fără a mai socoti faptul că el constituie un adevărat spațiu social care permite anumitor familii populare să locuiască, chiar dacă într-un mod care nu stîrnește invidia, în Paris. O treime de locuințe sociale Locuințele subvenționate constituie o piață aparte în cadrul pieței imobiliare. Accesul la acest sector este supus unor criterii sociale, printre care respectarea unui plafon al veniturilor. În 1999, potrivit recensămîntului, 34 % dintre familiile din
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
văzu pe noptieră Planeta de damă pe care, la Giurgiu, papagalul unui flașnetar sașiu i-o trăsese din coș. Abia acum o citi, punându-și ochelarii: „Îți place a glumi, a petrece cu prietenii, din care cauză multe dame te invidiază, dar inima ta este numai a aceluia cu care ești căsătorită. Vei trăi 80 de ani. În bună căsnicie vei trăi. Și de bărbatu-ți n-ai a te feri. Răsplata îți va fi fericire. Loterie: 13.21.26.“ O să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
se distingeau fulgii unul câte unul, ca niște bulinuțe albe, cu trăsuri și oameni micșorați de perspectivă. Alta era făcută pe vreme bună, într-o zi luminoasă, lângă redacția ziarului L’Indépendance Roumaine, pe care toți cei de la Universul îl invidiau pentru partea tehnică: toate mașinăriile erau aduse din străinătate și ziarul arăta ca Le Figaro. — Aici nu e conu Costache Boerescu? spuse Peppin și ncepu să râdă. — Chiar el, mi-a atras atenția și Marwan, când le-a adus. — O să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
genere mai multe decât ar fi vrut. De-obicei îi plăcea mai mult unul din cei doi, dar, vorba lui Peppin Mirto, pe oamenii căsătoriți îi iei la pachet, n-ai ce-i face. Erau și unii pe care-i invidia sincer, pentru că dădeau din aripi și își schimbau direcția de zbor exact în aceeași secundă, iar o asemenea pereche era Agata cu Leon Margulis. Oare ar fi putut și el să zboare deodată cu ea? Oare ce s-ar fi
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
tânăr cu ochelari rotunzi, vorbea încetișor cu o doamnă și era cu gândurile în altă parte. Intră și administratorul care, dimpotrivă, vorbea tare și melodios, parcă era pe scenă. Oricum, erau puțini, unii trăgeau chiulul și, câteva momente, Dan îi invidie. Lumea se îmbrăcase ceva mai grijuliu decât în zilele obișnuite, dar mâzga de pe stradă nu încuraja fanteziile vestimentare. În partea de sus a încăperii se vedeau bluze subțiri, mulate, decolteuri bine garnisite cu sâni tineri și coliere ieftine sau cercei
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
poate dovedi că din contra a fost un eveniment negativ. Se povestea că demult trăia un om al cărui fiu a găsit în pădure un cal sălbatic, de o fruusețe rară pe care l-a adus acasă. Toată lumea din sat invidia familia pentru așa un cal și nu contenea cu laudele, dar bătrânul tată le spunea: - Nu știm dacă acest lucru e bun sau rău, vom vedea. Timpul ne va arăta. După un timp fiull se sui în spinarea calului cu
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
în gol... "O gravură de domnul Hogarth, dacă memoria nu te înșală. Ceva absolut deprimant... Cred că Florence trece prin momente extrem de grele. Întâmplarea asta a declanșat în ea o dramă puternică. N-a doborît-o niciodată nimic, iar uneori o invidiai pentru optimismul ei. Acum nu reacționează firesc. Altădată, ar fi amuzat-o asemenea aventură. Nu știu dacă ai ghicit, dar bănuiesc că-și pune întrebări du-re-roa-se. Poate pentru prima oară în viață. O examină lung, cu buzele pungă și conchise
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Am impresia că sânt în altă lume, pe alt continent." Va trebui să fiu atent, foarte atent, gândi Grigore Popa. Erorile cele mai grave le săvârșim în momentele de panică. Panaitescu, Valerica... Acum se odihnesc... Nu știu dacă nu-i invidiez..." "Adună-ți puterile, draga mea, ei nu mai sânt în stare de nimic. Tu ești mai puternică decât toți." Cineva râdea pe stradă. Apoi râsul depăși ferestrele și dispăru. În odaie rămase doar frigul. Cerul de plumb topit se zgâia
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ÎN ARSENAL, TOT CU SCRISOAREA ÎN MÎNĂ. AVEA LACRIMI ÎN OCHI, DAR CURÎND PUTU CITI IAR SCRISOAREA PÎNĂ LA CAPĂT: "...PROBABIL VOM FI COMPLET SEPARAȚI PENTRU PRIMA OARĂ DE LA NAȘTERE. MĂ VOI SIMȚI SINGUR ȘI PUSTIU. ȘTIU, DAN, CĂ MĂ INVIDIEZI, CITIND ACESTE RÎNDURI. CÎND MĂ GÎNDESC CÎTĂ VREME A VISAT OMUL CA SĂ AJUNGĂ LA STELE ȘI CUM S-A DOVEDIT ÎN REPETATE RÎNDURI IMPOSIBIL, ÎNȚELEG PERFECT CE SENTIMENTE AI. MAI ALES TU \ AVENTURIERUL FAMILIEI NOASTRE. UREAZĂ-MI NOROC, DAN, ȘI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Nu te lăsa subjugat de toate dorințele posibile! Nu alerga la vânătoarea de bani, de influență, de carieră, încât să nu mai reușești să trăiești!”. Poruncile urmăresc să ne elibereze de a privi pe furiș la alții, de a-i invidia permanent, și de a ne lăsa conduși de criteriile lor. Ele urmăresc să ne lărgească orizonturile, încât să ne sustragă din frenezia noastră de scurtă durată, de a ne îndepărta de aviditatea noastră voită, și de a nu ne lăsa
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
lor, să fie proaspete. Apoi mi-am amintit. Doctorul Aristide, un individ nesuferit, cu o mutră de porc parfumat și încrezut, care se considera irezistibil ca bărbat, se lăudase prin azil că părăsise o văduvă pentru care l-ar fi invidiat mulți bărbați. Și într-o zi îi spusesem lui Dinu, mai mult din antipatie împotriva lui Aristide pe care aș fi vrut să-l prind cu minciuna, că doream s-o cunosc; îl rugasem chiar să-mi arate casa la
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
lingușeam, a sfârșit prin a crede că era ceva de capul lui, cine rezistă la laude? și de câte ori intra în criză de încredere trimitea după mine. Asta mi-a adus cu timpul nu numai liniște ci și o situație de invidiat, căci puteam să-i strecor directorului orice adevăr sau minciună fără aerul că pârăsc. Nimeni nu mai îndrăznea să se atingă de mine, ba, lucrurile au ajuns până acolo încît gardienii care vroiau să fie avansați veneau și-mi povesteau
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
trezit târziu, spre dimineață, când ferestrele începeau să se albească, deoarece nu apucasem să trag jaluzelele. Mă uit afară. Iarnă blândă. Mă bucur că nu mai rabd de frig și că respir liniștit. Cu restul voi mai vedea. 27 decembrie Invidiez femeile care, croșetând, nu se mai gândesc la nimic altceva decât la "un ochi pe față, unul pe dos". 28 decembrie Un coleg mi-a explicat azi cum se poate pune diagnosticul unui nebun. Îi dai nebunului țucalul după ce l-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
am nici un reproș să-mi fac. Sânt omul cu cele mai puține dezamăgiri, pentru că am evitat să am speranțe. Îi las pe alții să-și umple viața cu deziluzii". N-am știut ce să cred. Să-l deplîng? Să-l invidiez? 15 ianuarie În timp ce mă bărbieream, m-am tăiat fără să vreau cu briciul. Va trebui să-mi cumpăr lame. 28 ianuarie Un prieten mă întreabă: "De ce nu faci, totuși, nimic?" Aluzie clară la Augusta. Aventurile ei țin de domeniul public
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
din nou. Mâine ies din spital. 10 septembrie Câțiva colegi m-au sărbătorit. Au adus vin și prăjituri. Am băut un pahar de vin ca să nu-i jignesc. Toți mă felicită că m-am repus pe picioare, iar eu îi invidiez pe ei. Mă surprind urmărindu-i, pîndindu-i. Ei sânt sănătoși. Fac profesia pe care și-au dorit-o. Unii au copii. Își pot permite să fie generoși și să mă sărbătorească pe mine. Dar n-am nevoie de afecțiunea lor
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
privesc, gelos, cum umblă ca niște animale sănătoase și nepăsătoare. Nu se tem să respire. Nu se culcă seara cu spaima că nu mai există a doua zi. Se trântesc în pat ca niște nesimțiți sănătoși. Îi detest și îi invidiez. Ei de ce au dreptul la asta, iar eu nu? Nu mai am chef să fiu tratat cu menajamente. Se poartă cu mine cum ar umbla cu un pahar de cristal care se poate sparge. Aș da orice să mă pot
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
un plus de servilism. Căci începuse, mi-am dat seama, o rivalitate surdă între noi. El avea ca armă trecutul tuturor, pe care-l păzea cu gelozie, eu aveam nopțile din sala cu oglinzi care-mi dădeau un nimb de invidiat. Și de ce să mint? Nu mai aveam nici urmă de modestie. Îmi plăcea să fiu privit pe furiș, salutat pe coridoare, temut, căutat, măgulit. Era o senzație pe care n-o cunoscusem până atunci, amețitoare, plăcută. Beția puterii nu e
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
tot eu! Tot eu vânătorul și tot eu vânatul. N-am râs. În schimb, am azvârlit pușca în mlaștină. Degeaba mă înverșunasem. 38 (Din caietul de vise) Lumea aparține celor care au insomnii, așa credeam în adolescență. Pe atunci îi invidiam pe cei care nu pot dormi; îmi ziceam că în vreme ce alții dorm și visează, ei rămân singuri stăpâni peste străzile abandonate. Mai târziu mi-am schimbat părerea și mi-am așteptat răsplata din direcția inversă. Dar pe măsură ce am umplut acest
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
se plimbe, dar nimeni nu se apropia de mine. Cum mă îndreptam spre cineva, respectivul se grăbea în altă parte. Până și Domnul Andrei s-a ferit, jenat. Numai Mefista nu m-a ocolit. M-a măsurat liniștită și am invidiat-o pentru calmul ei. Furios și oarecum speriat, am tras concluzia că Arhivarul, când mă lăsase singur, spusese ceva despre mine, deoarece și Aristide, care zorea spre ieșire, m-a anunțat fără nici o altă explicație că renunțase la bustul pe
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
I-am oferit toate trei volumele, cu autograf. Le-a primit bucuros. Știa că scriu, m-a felicitat pentru cutezanța de a scrie la această vârstă. Trecând la examenul medical de specialitate este profund mulțumit de starea mea psiho-fizică, de invidiat pentru felul în care mi-am păstrat până acum starea generală de sănătate. Ne-am despărțit după două ore de convorbiri la obiect, refuzând onorariul, spunând că eu i-am oferit mult mai mult, prin cele trei volume. A discutat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
rar ce mi s-a întâmplat în viața mea de om al cărții. De-aș fi un factor de decizie i-aș acorda un premiu special pentru prea frumoasa limbă română literară pe care o stăpânește cu o dezinvoltură de invidiat pentru unii mâzgălitori de hârtie, care din păcate rabdă multe! Felicitări, doamnă Willinger. Sunt încântat că ne-am cunoscut cu ani în urmă ca prietenă a familiei mele și cred că n-o să vă supărați dacă vă deranjez cu rândurile
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]