2,622 matches
-
a informațiilor asimilate și prelucrate la nivel cognitiv. În raport cu prezența sau absența înțelegerii materialului memorat, distingem: memorie mecanică și memorie logică, iar în funcție de prezența sau absența scopului mnezic și a procedeelor mnemonice folosite, memorarea poate fi voluntară sau involuntară. Există o serie de factori care facilitează memorarea într-o activitate de învățare, inclusiv la elevii cu disabilități: interesul pentru învățare, activismul sau învățarea prin acțiune, prin rezolvarea unor situații problemă, prin efort de analiză și organizare a materialului învățat
Jocuri de dezvoltare a memoriei la copilul deficient de auz by Laura Lificiu,Andreea Matei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84363_a_85688]
-
intervenția educativă, care întruchipează în contextul școlar actual rolul de dirijor-resursă cu virtuți comunicative și rolul de partener al elevului în propria formare. Utilizarea gesturilor în comunicarea didactică în calitate de ,,instrumente" profesionale sau metodologice înseamnă încercarea de a conștientiza aceste acte involuntare, de cele mai multe ori, și de a beneficia de avantajele acestui proces: • formarea unei prime impresii favorabile și gestionarea relației cu o clasă nouă de elevi; • facilitarea învățării prin asigurarea atractivității în predarea cunoștințelor; • construirea și menținerea unei relații de parteneriat
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
simte nevoia efectuării unei mișcări de sens contrar. Astfel, mândria și încrederea în sine se exprimă prin îndreptarea trunchiului, iar umilința și sentimentul inferiorității prin încovoierea spinării". c) principiul acțiunii directe a sistemului nervos care se referă la acele reacții involuntare (de exemplu, tremuratul sau transpirația) ce nu depind nici de voința individului și nici de obișnuință sau de experiență 11. Alături de Charles R. Darwin, alți precursori au contribuit la conturarea ariei de studiu a comunicării nonverbale: • psihologul William H. Sheldon
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Acest spectacol la care participăm zilnic are o deosebită importanță în optimizarea relațiilor interumane, dar, din păcate, nu conștientizăm rolul acestui sistem de semnificanți care, de cele mai multe ori, ni se dezvăluie și destăinuie într-un mod spontan, imediat, autentic și involuntar. De cele mai multe ori ne concentrăm asupra mesajelor verbale și uităm să observăm felul în care mâinile și picioarele noastre și ale celorlalți se mișcă și, în același timp, transmit semnificații. Dacă analizăm comparativ numărul real de mișcări corporale ale persoanelor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
oboseală etc. Componenta volitivă În interacțiunile sociale, remarcăm în primul rând cum gesturile oamenilor (spontane, naturale) sunt mai puțin sau deloc controlate față de cuvintele rostite (de cele mai multe ori, cenzurate). De asemenea, observăm faptul că, în multe situații, gesturile emițătorului sunt involuntare, însă receptorul percepe mesajul primit ca fiind intenționat. Prin urmare, emițătorul poartă responsabilitatea celor transmise și a modului în care se prezintă pe sine. Analiza contextelor sociale în care oamenii se întâlnesc relevă necesitatea și utilitatea performării unor gesturi intenționate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vehicule purtătoare de semne", transmise mai mult sau mai puțin în mod voluntar. Studiind comportamentele nonverbale din perspectivă dramaturgică, Erving Goffman subliniază pe de o parte neputința actorilor sociali de a ascunde sau de a controla în totalitate comportamentul expresiv involuntar, iar pe de altă parte nevoia de a controla gesturile, mimica, postura corpului în vederea adaptării la situațiile sociale concrete și disimulării prin utilizarea canalului ascuns al comunicării. Această preocupare a fiecărui actor social de a oferi o imagine valorizantă despre
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
căruia există o corelație între așteptările profesorilor față de elevi și performațele lor școlare: elevii etichetați ca inteligenți au obținut performanțe școlare superioare celor care nu au primit această etichetă. Expectațiile profesorilor față de elevi sunt exprimate, după Robert Rosenthal, prin manifestări involuntare și mai puțin controlate, precum tonul vocii, atingeri, expresii faciale, priviri, posturi 74. Prin aceste manifestări, profesorul poate influența pozitiv sau negativ imaginea de sine a elevilor, motivația învățării și rezultatele școlare. De fapt, autorul accentuează influența stilului de predare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
crearea climatului educațional, în creșterea motivației școlare și construirea unor relații sincere cu elevii. Anumite gesturi expresive ale profesorului pot căpăta un caracter relativ fix, devenind elemente caracteristice pentru acesta, și pot avea: a) caracter neintenționat, reflectând stări emoționale spontane, involuntare (de exemplu, gestul involuntar al profesorului de a-și șterge ochii de un fir de praf imaginar trădează tristețea acestuia); b) caracter intenționat, exprimând în mod voluntar trăirile emoționale (de exemplu, zâmbetul profesorului de apreciere la răspunsul unui elev poate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
creșterea motivației școlare și construirea unor relații sincere cu elevii. Anumite gesturi expresive ale profesorului pot căpăta un caracter relativ fix, devenind elemente caracteristice pentru acesta, și pot avea: a) caracter neintenționat, reflectând stări emoționale spontane, involuntare (de exemplu, gestul involuntar al profesorului de a-și șterge ochii de un fir de praf imaginar trădează tristețea acestuia); b) caracter intenționat, exprimând în mod voluntar trăirile emoționale (de exemplu, zâmbetul profesorului de apreciere la răspunsul unui elev poate exprima satisfacția profesională). Pe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ori pietății. În teoria structurală propusă de Freud, ego-ul ar media între supra-ego, ca instanță a normelor, moralității și tabuurilor internalizate, și id, ca instanță a dorințelor primitive manifestate sub forma mâniei, furiei ori impulsului sexual. Mecanismele de apărare, manifestările involuntare, relațiile stabilite între principiul plăcerii și travaliul de doliu ori fenomenele de dislocare și condensare specifice viselor devin obiecte ale teoriei critice psihanalitice. Din perspectiva criticii culturale, psihanaliza a ajuns să fie înțeleasă fie ca modalitate de interpretare a limbajului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
asupra soartei sau configurației cuvântului respectiv. Totuși, există situații în care astfel de omisiuni fonetice devin perene și sunt reflectate și în aspectul grafic al limbii. Unele dintre acestea nu se datorează intenției de scurtare a comunicării, ci sunt schimbări involuntare, produse fie necondiționat, fie ca urmare a poziției sunetelor în cuvânt sau a contextului fonetic. În cele ce urmează ne ocupăm însă de o altă categorie de scurtări, la care se recurge în mod deliberat și care ating în mod
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la ființa noastră culturală, la memoria culturală a românilor profund marcată de esențele culturale ale Hexagonului. Cu alte cuvinte, două secole de literatură română „pas la pas” cu literatura franceză aduc la suprafață, la acest gen de stimuli ai memoriei involuntare, o cantitate impresionantă de „amintiri” comune ce se coagulează într-o altă istorie a literaturii înscrisă, prin tehnica „punerii în abis”, atât în substanța literaturii franceze, cât și în cea a literaturii române. Un du-te-vino constant, ca un tangaj perpetuu
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
1989. Cei morți din greșeală sunt ei mai puțin morți și mai puțin eroi fiindcă nu au protestat, ci au decedat în urma unui glonte rătăcit? Ar fi cazul, oare, să facem o clasificare a victimelor în eroi voluntari și eroi involuntari? Vălmășagul revoluției din decembrie 1989 este dificil de decelat, dar o clasificare a eroilor după astfel de criterii ar risca să fie profund amorală și să amărască și mai tare gustul lăsat de uzurparea revoluției din decembrie de către grupuri de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
restrîns, în domeniul vieții sentimentale. Din schimbul dintre bucurie și durere, speranță și teamă, entuziasm și deprimare, pot apărea noi dispoziții fundamentale durabile. Ruptura cu dispozițiile ereditare creează, printr-o serie de trăiri, ceea ce numim, într-o formă mai mult involuntară, legată de natură, temperament iar în cazul unei strădanii, al unei acțiuni mai mult sau mai puțin conștiente, caracter. În Psihologia mea (V B, 5) am introdus expresia "eu real", ca să denumesc ceea ce este, într-acest fel, parțial, o premisă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
petrece în noi poate fi problematică, în masura în care ea ne poartă dincolo de nemijlocit și involuntar, de cele ce formează terenul natural fertil al vieții spirituale. Dar tot așa cum instinctul poate face ca animalul să cadă în capcană, desfășurarea involuntară a vieții poate și ea foarte lesne să devină malefică și, în vederea autoconservării, poate fi nevoie să chibzuim care este calea capabilă să ne ducă la țintă. Deseori va trebui, în această situație, să înlăturăm instinctul involuntar. Mai ales în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în capcană, desfășurarea involuntară a vieții poate și ea foarte lesne să devină malefică și, în vederea autoconservării, poate fi nevoie să chibzuim care este calea capabilă să ne ducă la țintă. Deseori va trebui, în această situație, să înlăturăm instinctul involuntar. Mai ales în asemenea momente de cotitură, devenim conștienți de eul nostru real, prin faptul că ne îndreptăm atenția asupra ființei noastre interioare, asupra strădaniei noastre centrale și împrejurarea că această conștiință se ia pe sine însăși ca obiect poate
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
purpurie și numai după aceea o vopsesc. Ceea ce este vopsit astfel este garantat și nici o spălare nu-i poate scoate culoarea". Însușirea sau calitatea totală a cărei condiție vrea s-o arate Platon este vitejia, nu în sensul unui curaj involuntar, ci în cel al energiei de a-ți păstra în orice împrejurări convingerea privind ceea ce este într-adevăr de temut și ce nu. Starea totală pe care ține s-o descrie este aceea a fermității de caracter sau a fidelității
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
urma urmelor, doar simptome ce arată dacă acea tendință este favorizată sau împiedicată; percepțiile servesc la declanșarea de reacții față de lumea înconjurătoare; iar reprezentările și asociațiile de reprezentări folosesc să conserve și să dezvolte scopul și mijloacele, acolo unde imboldul involuntar și aptitudinea imediată sînt insuficiente. Are dreptate Spinoza cînd susține că noi nu năzuim la ceva, nu vrem sau dorim ceva fiindcă ni se pare bun, ci socotim acel ceva drept bun, fiindcă năzuim la el, îl vrem și-l
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și care nu este determinată de o singură trăire, fiind totodată relativ simplă prin natura sa. Un astfel de sentiment individual este, de pildă, plăcerea pentru o culoare sau un miros, bucuria în fața unei idei sau a unui tablou, încuviințarea involuntară pe care o poate provoca vederea unei bune acțiuni, satisfacția de a fi procedat personal în mod destoinic. Bucuria și tristețea, speranța și teama, mînia și dragostea pot apărea ca sentimente individuale. Asemenea sentimente individuale pot intra în niște asocieri
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ghitarelor, dar dinăuntru răzbate, uneori, un plînset ușor". Iar Kierkegaard scrie în Jurnalele sale (Papirer, IV, p. 35): "Ascult atent sunetele dinlăuntrul meu, vesela chemare a muzicii și adînca seriozitate a orgii". Procesul psihic care conduce la mulți, în mod involuntar, la o legătură armonică, este imposibil în cazul unor firi ca acelea pe care le aveau cei doi bărbați: în cazul lor, o unitate se realizează printr-un puternic efort de voință, rîurile haotice fiind silite să intre într-o
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
-i deloc necesar să se găsească vreun fulg, vreun pretext exterior. O vitalitate ce se revarsă și un energic simț vital clocotitor duc la un mod de comportare jucăuș și glumeț față de tot și de toate. Rîsul este aici expresia involuntară a sufletului sănătos și puternic. Nu există nici conștiința unei siguranțe interioare și a unei superiorități față de lucruri și nici vreun pretext exterior. Acest moment al caracterului involuntar nu dispare niciodată cu totul din rîs, atîta vreme cît acesta este
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
jucăuș și glumeț față de tot și de toate. Rîsul este aici expresia involuntară a sufletului sănătos și puternic. Nu există nici conștiința unei siguranțe interioare și a unei superiorități față de lucruri și nici vreun pretext exterior. Acest moment al caracterului involuntar nu dispare niciodată cu totul din rîs, atîta vreme cît acesta este, în general, cu putință.26. Orice rîs presupune un teren solid sub picioare, oricît de mărginit sau de iluzoriu ar putea apărea, eventual, unei priviri pur obiective. b
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
transpune ceea ce e reprezentat și resimțit în mod obscur, în personaje și evenimente individuale. Iar această capacitate înseamnă ceva pozitiv, nu doar o limitare. Dacă opera este desăvîrșită, dacă turnarea a izbutit, atunci nu mai subzistă nici o contradicție între preaplinul involuntar și personajele cărora li s-a dat formă; acel prisos și-a căpătat toate drepturile prin ele. 18. Ironia ca formă a humorului Genul de ironie care are caracterul consimțămîntului pozitiv la presupunerile altora este apropiat de humor. Există o
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sintetizatoare. Cît privește formațiunile totale speciale, nu ne vom aștepta, după cum am obesrvat deja anterior, ca ele să se poată deduce din cunoașterea pe care o avem cu privire la manifestările sporadice ale senzației, ale reprezentării, ale plăcerii și neplăcerii, ale năzuinței involuntare, ale instinctelor și dorințelor. Există atît de multe posibilități de cooperare și de acțiune contrară, de ceartă și de unire, de legături extrem de diferite după grad și gen, încît sîntem constrînși să studiem totalitățile după ce s-au format de fapt
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
curînd invers: calea spre superioritate și noblețe sufletească trece prin eroismul care nu recurge la nici unul din aceste expediente. Noblețea sufletească stoică nu a parcurs această cale pînă la capăt 44. Ea a fost plătită scump prin teama de emoțiile involuntare. Orice legătură ce ne atașează de cineva sau de ceva conține și posibilitatea de a fi atras în bucurii și dureri ce se ivesc independent de voința noastră. Stoicii susțineau de aceea că, dacă vrem să ne păstrăm libertatea spirituală
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]