1,876 matches
-
și împerecherilor: Hai în codru cu verdeață, Acolo-n ochiu de pădure Unde-izvoare plâng în vale, Lângă trestia cea lină Stânca stă să se prăvale Și sub bolta cea senină În prăpastia măreață. Vom ședea în foi de mure. Ea ispitește pe bărbat, fără rușine, ca o vietate sălbatecă: Și de-a soarelui căldură Când prin crengi s-a fi ivit Voi fi roșie ca mărul, Luna-n noaptea cea de vară, Mi-oi desface de-aur părul Mi-i ținea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
problemelor morale formează ținta nuvelei și a romanului. Autorul dovedește tact în felul cum absoarbe teza etică în fapte, evitând predica și făcând doar simpatică virtutea. Aci facem cunoștință cu bărbați dedați la patima jocului și a beției, cu teologi ispitiți de "legea trupului", cu femei vinovate îndreptate prin nobleța soțului, în fine, cu micile cazuri de conștiință ale oamenilor umili de la țară: dascăli în luptă cu pofta de țuică, babe copleșite de ideea judecății divine ("Păcatele mele-s cât năsip
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În straie albe de hermină Și că pădurea fermecată Pe codrul negru și sihastru De ochiul tău, - pornind încet, Pari, sub povara de lumină, Se-apropie halucinată Că împietrești în cerc albastru, Ca o pădure de Macbeth. Poetul s-a ispitit să facă, după V. Eftimiu, basm dramatizat (Făt-Fru-mos, Păcală), cu vina capitală a limbuției. Poezia lui G. Talaz e cogitativă în aparență și simbolistă în fond, făcîndu-și din câteva imagini: "mugurii", "mlaștina", "spinul", "călătorul", "scorbura", "frunza", "malul", cifruri cu corespondent
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de aceea, prospețime de sinceritate, Emil Dorian, în poezii de leagăn unde se cântă până și "pîntecuțul", buricul, dinții: Când deschizi gurița vie Și surâzi cu ochi nurlii, Parcă este o cutie Pentru mici bijuterii. Și sub buza ta frumoasă, Ispitindu-te să-i iei, Pe gingia de mătasă, Dinții mici sunt doi cercei. PERPESSICIUS Întâia culegere de versuri a lui Perpessicius, Scut și targă, conținea însemnări pe raniță, cu emoție profundă dosită sub un aer de falsă superficialitate. În fond
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să evoce un "peisaj transcendent". Stilul devine liturgic și Aleluia răsună pestetot. Poetul își face "biografia", încercînd să surprindă elementul coral în desfășurarea Universului, marile glasuri haotice: Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, - din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe care nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri care nu-mi răspund. Piesele lui Lucian Blaga sunt din speța teatrului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Ovidiu Vuia. VIII. ANEXE După încheierea cărții „” (Editura Criterion Publishing, 2007) am mai mult răgaz să mă ocup de unele lucrări care tratează același subiect, pe care le-am evitat în timpul elaborării pentru a nu mă lăsa influențat sau ispitit de polemici cronofage. Îmi voi exprima părerea despre acestea încercând, pe cât îmi va fi posibil, să mi păstrez punctul de vedere din carte sau nuanțându-mi-l, după caz, cu atenționarea cititorului. Păstrez, desigur, discuția în limitele filologiei, de chestiunile
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din urmă. Ambiția lui a fost fără margini. (Hare 1911: XXI) Dezamăgit profund de eșecul în fața lui Walpole, Chatterton, probabil și plictisit de Bristol (cf. Ackroyd 1993), în vîrstă de 17 ani, s-a decis să plece la Londra, fiind ispitit de posibilitatea să obțină acolo succesul literar mult rîvnit. Țara fermecată și cheile spre regatul poeziei Thomas Rowley, potrivit lui Chatterton, a fost preot al bisericii St. John din Bristol, pe la 1430-1460, creator al unei prodigioase opere poetice și dramaturgice în
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și filosofia creștină și, după o vreme, se simte apt de convertire: „Eram, în realitate, apt pentru botez - zice el în aceeași confesiune -, îmi lipseau numai curajul și hotărârea de a face pasul final. Șovăiam, mi-era rușine, diavolul mă ispitea cu frica, smerenia, slăbiciunea; mă păstram în starea aceea confuză dintre dorință și panică, prielnică lenei și tergiversării. Mi-era și teamă, mă știam foarte necurat. Domnul lucrează însă în chip tainic și umblă pe căi misterioase”. Amână, totuși, acest
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
și Kăma, Erosul în ultimă instanță, Spiritul Vieții - căci în același timp viața însăși este amenințată de salvarea pe care bodhisattva se pregătește să o ofere lumii. Atunci, femei nenumărate îl înconjoară pe ascet, străduindu-se în van să-l ispitească cu goliciunea și farmecele lor. În cele din urmă, învins, Măra declară: „De șapte ani îl urmăresc pas cu pas. Nu-l pot prinde în greșeală pe Iluminatul desăvârșit, Cel care se apără de orice. Sunt ca pasărea care zboară
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
patruzeci și noua zi, prin locul acela au trecut doi negustori care i-au oferit mâncare, iar el a acceptat-o. Dintre evenimentele fabuloase pe care ni le-a păstrat tradiția, reținem ultima încercare a lui Măra de a-l ispiti. Zeul Morții îi cere lui Buddha să intre în Parinirvăṇa, fără să se sinchisească de ceilalți oameni; fără a mai proclama doctrina eliberării pe care tocmai o descoperise. Buddha însă îi răspunde că nu va intra în Parinirvăṇa decât după ce
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ajuta să realizeze scopul propus și a revenit la o alimentație moderată. Iisus a postit și El timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți înainte de a începe să predice, apoi și-a reluat viața firească. Ambii au fost ispitiți de cel viclean, Măra, respectiv diavolul. Lui Buddha i s-a oferit stăpânirea asupra lumii și apoi a fost ispitit în zadar prin intermediul goliciunii și farmecelor a numeroase femei. Iisus a fost și El pus la încercare de diavol cu ajutorul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de zile și patruzeci de nopți înainte de a începe să predice, apoi și-a reluat viața firească. Ambii au fost ispitiți de cel viclean, Măra, respectiv diavolul. Lui Buddha i s-a oferit stăpânirea asupra lumii și apoi a fost ispitit în zadar prin intermediul goliciunii și farmecelor a numeroase femei. Iisus a fost și El pus la încercare de diavol cu ajutorul celor trei tipuri fundamentale de ispite: pofta de plăcere, reprezentată prin nevoia de hrană, pofta de putere, ilustrată de ajutorul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dar nu era de găsit, nu l-am mai văzut de atunci. Vorbesc atunci la Vichy cu atașatul prim cultural, Dragu, care Îmi spune că vine cu mine În țară și-mi face formele de Întoarcere În Franța. Propunerea mă ispitea. Am venit amândoi În decembrie 1943, dar postul lui se clătina și nu se mai putea interesa de mine. În plus, războiul continua și rușii au atins Nistrul. Orice permisie sau plecare era suprimată și am rămas În țară. Astfel
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
laolaltă/ verbul și lutul fac solia Întreagă”) este și „prințesa ce vrea să-și pedepsească o vină”? Vina Îndoielilor, canibalismul cunoașterii, cenușa de după ardere? „Nu știu - răspund - nu știu. Sunt singură/ sunt tristă trufașă vie crispată canibală. Programatic/ răul mă ispitește. Eu/ nu-mi sunt mie prieten./ Visam - cu juvenilă trufie - să port În creier/ cunoașterea deplină a umbrei/ visam/ din fiere și din moarte din boală și din pulbere/ să nasc deplin poemul.” * „Dumnezeu nu poate fi Înțeles decât personal
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
zone sufletești ambigue, mutațiile lor potențiale. După momentul de pace tăcută a ceaiului, fericiții soți simt nevoia să-și vorbească. Ei revin la un subiect deja atins, anume personajul unei cărți citite recent: un bolnav psihic, se pare, corupe copii, ispitește femeile spre depravare și rămâne, mereu, zâmbitor, Încântat de erotismul care licărește, pentru el, ca scurte iluminări Înalte ale verii. Deși nu este decât o inofensivă dezbatere despre o carte care pare a-și ascunde adevărata față („de parcă și-ar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
păreau extinse”. Recunoaște această stare de tranziție: „Își dădu seama că tot așa Începuse uneori În trecut”. Nu străinul o domină, ci senzația că ea este vie, Încă vie, altfel vie decât până acum. „Nu străinul era cel care o ispitea, ci tocmai această așteptare, acest extaz sălbatic cu dinți ascuțiți, extazul de a fi ea Însăși, de a fi vie... extaz deschis ca o rană.” Rana trecutului: „sângele Îi Îmbujoră chipul, buzele i se Înmuiară și Își dădu seama că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
făcusem mari iluzii asupra vieții studențești, cu lumea ei de camaraderie și ideal. Fiecare tânăr vede această lume prin prisma impresiilor pe care le lasă piesa „Heidelbergul de altădată”. Viața studențească din România vremii aceleia prezenta, pe lângă interesul romantic, care ispitește pe oricare tânăr cu cei douăzeci de ani ai săi, un mare prestigiu de luptă pusă în serviciul unei cauze mari: Era lupta împotriva dușmanilor țării. Acțiunea dusă de studenți, ani de ani, a dat naștere, în întreg tineretul românesc
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
maselor populare, ne-am lovit în curând de politicianism. Partidul național-țărănesc, deși guverna de aproape doi ani, și dezamăgise pe toată lumea, nu-și pierduse însă aderența țărănimii. încercările liberalilor de a amăgi lumea pe la întruniri restrânse în localuri închise nu ispiteau decât pe fostele slugi ale prefecților liberali, deci lume direct interesată. Marea masă a poporului se ferea de liberali ca de ciumă. Acest partid a venit în Ardeal odată cu noua stăpânire românească. A adus aici pe lângă abuzul și corupția administrativă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
duse împreună, în care înțelegerea omului acestuia ne-a fost de mare ajutor tuturor. Judecând asemenea cazuri ajungeam la concluzia că nu e simplu pentru cineva să se obișnuiască cu comanda altuia, atunci când a fost și el la rândul lui ispitit de ambiții luciferice. E boală grea sufletească și nu se vindecă cu ușurință. Comandantul a înțeles din primul moment această criză din sufletele oamenilor. În toate împrejurările a căutat să le menajeze toate susceptibilitățile și o singură dată nu s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
F. Lucrând la Ciocoii vechi și noi, F. nu și-a pus probleme speciale de tehnică a genului, ca Radu Ionescu, spirit teoretic evoluat, nici măcar precum I. M. Bujoreanu, C. D. Aricescu sau G. Baronzi. Se formase ca autodidact, era ispitit în permanență să-și exhibe cultura, iar între lecturile lui rar poate fi semnalat romanul. În fapt, autorul s-a simțit solicitat indistinct de ideea unei opere ample, capabilă să transporte în „sertarele” ei tot ce acumulase între timp. În
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
D. să creeze un cadru precis al narațiunii, inspirată de evenimente petrecute la începutul secolului al XIX-lea. Cu mijloacele tradiționale ale romanului realist, se dezvoltă o acțiune în mai multe planuri, uneori lipsită totuși de dinamism, în măsura în care scriitorul e ispitit de redarea amănunțită a dialogurilor construite pe idei sociale. „Nedeia din Poiana Miresei - frescă a vieții și regiunii minierești de la începutul veacului trecut, frescă a luptelor anului 1848 în acele părți de țară - rămâne un roman de o trainică factură
DELEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286720_a_288049]
-
de bun-simț, și de substanță, prezente în volumul postum Atelier de istorie literară (1999), emană o delicată autoritate, cucerind prin expresivitatea ideii. Comprehensivitatea, care este însușirea dominantă, se sprijină pe o francă disponibilitate de a admira, strunită de luciditatea circumspectă. Ispitit de escalada în teoretic, analistul își construiește strategia de interogare a unui text făcând apel la propunerile de dată mai recentă ale naratologiei, de unde preia o seamă de „concepte operaționale”. Cu sau fără ele, dar mânuind o cheie de lectură
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
de sondare a misterului cosmic: „Azvârle-ți plânsul fin/ În cerul viu și zi-mi/ De râsetele din / Înalt și limpezimi./ O, linii clare, liră,/ Arpegiu argintiu/ De jocul tău zglobiu/ Tăcerea mea se miră// Ce voci subpământene/ Te-au ispitit în noapte/ Să-neci în somn și lene/ Comoara ta de șoapte?”. Toate mijloacele revelației poetice cultivate de C. bat mereu la porțile zăvorâte ale Necunoscutului: și mirarea, și întrebarea, și contemplarea activă, și chemarea acerbă a tăcerii, și claritatea
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
din ochi, prețăluind-o când cu tandrețe virilă, când cu subțire ironie, femeia. Dar portretistica acestor proze tincturate de livresc (Proust nu-i doar o reminiscență de lectură, ci, ca și Mateiu I. Caragiale, se propagă în ondulațiile rostirii) și ispitite de ludic (aici ar intra micile cochetării textualiste) prinde un refief expresiv în regimul grotescului. Un grotesc dându-și mâna cu ciudățenia. Zurlii, haioși, trăsniți și alte soiuri de ipochimeni apar și dispar ca într-o părere. Ici plutind în
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
pitorescului decor, ceva mai multă libertate epică. Drumurile pleacă din și se întorc - aici - la Hasiduluc. Pulsul domestic al culei strămutate, cu dichis, din Oltenia protejează, ca într-un insolit falanster, mâna de coloniști așezați în provincia de la marginea mării, ispitiți de schimbare, pe când ferma cea mai nouă confruntă Orientul din preajmă cu un model al rigorii. Cărți de pioasă evocare sunt Plaiuri oltenești, Trecutul viu, amintind de ținuturi și oameni de care ascendența și întâmplările vieții o leagă pe autoare
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]